De cateva luni astept primavara… De fapt cred ca de cand a plecat. Din 25 mai, o zi speciala pentru noi, o astept sa vina din nou. Cu soare mult si bujori roz. Asa ca sarbatoresc fiecare duminica cu dulce si cu multa dragoste in asteptarea primaverii ca si cum tot soarele ar fi doar al nostru, pe suflet senin cu norisori pufosi de bezea. Duminica e dragoste. Duminica de azi e dulce cu creme brulee aromat cu levantica si bezele sfaramicioase cu vanilie.

Va las cu o melodie minunata care suna a primavara:

Reteta de creme brulee este o adaptare dupa Laduree Sucree , o carte minunata si pretioasa pe care v-o recomand din suflet. Pentru aroma de levantica am infuzat flori de levantica in amestecul fierbinte de lapte cald si smantana iar pentru bezele va dau reteta mai jos.

Bezele

Ingrediente

6 albusuri la temperatura camerei
360 grame de zahar tos
O lingurita de zeama de lamaie
O lingurita de esenta de vanilie

Tot ce aveti nevoie este un castron cu lapte sau iaurt si sunteti gata! Sau luati borcanul cu granola in brate si ciuguliti. Este buna si asa!

Deci, este un dejun super usor de facut, delicios si sanatos!

Nu rezista prea mult la noi in bucatarie.

Crant, crant!

Ia una! Esti invitat!

Uitati de cerealele cumparate din magazin pline de zahar si alte chimicale. Asa se face granola cu ciocolata in casa! Si aminteste-ti ca poti adauga nucile tale preferate, seminte sau fructele uscate care iti plac, sau ciocolata favorita.

Granola de ciocolata

Ingrediente

500 grame de fulgi de ovaz
100 grame de nuci ( sau amestecul vostru favorit de nuci) tocate grosier
100 grame de fructe uscate ( merisoase, smochine, etc)
2 linguri de unt de cocos topit ( sau un ulei usor fara arome de ex ulei de floarea soarelui)
3 linguri de apa
1 lingura de melasa ( chiar 2 daca va place mai dulce dar ganditi-va si la cat de dulce va fi ciocolata folosita.)
2 linguri cacao
un praf de sare
100 grame de ciocolata topita si racita ( eu am folosit de 74%)
50 de grame de ciocolata tocata

Metoda

Incalziti cuptorul la 100° C . Pregatiti o tava cu hartie de copt.  Intr-un bowl incapator amestecati fulgii de cereale, nucile si fructele uscate. Daca folositi fructe mai mari, tocati-le in bucati mai mici. Adaugati apa, uleiul si melasa. Amestecati usor cu o spatula pana amestecul de granola este umed. Amestecul trebuie sa fie umed pentru a ajuta cacaoa sa adere la el.  Adaugati cacaoa si sarea pana amestecul este acoperit uniform. Raspanditi granola in tava si dati la cuptor. Reduceti temperatura cuptorului ( eu il dau aproape la minim) astfel incat granola sa nu se arda mai ales daca aveti un cuptor cu temperament arzator. Lasati la cuptor pentru o ora si jumatate sau 2 ore dar verificati din cand in cand. Cand este facuta, granola trebuie sa fie uscata si crocanta. Inchideti cuptorul, scoateti tava si lasati granola sa se raceasca.
Cand este rece, amestecati ciocolata topita pana cand granola este imbracata frumos in ciocolata. Intindeti din nou pe tava si lasati la cuptor sa se intareasca. De obicei, eu fac granola de seara pentru a doua zi.
Inainte de a pune in recipiente pentru pastrare, presarati si ciocolata tocata peste amestec.

Si cand toate au fost facute, luati un bol si bucurati-va de granola. Sa aveti o zi ciocolatoasa!

 Asemenea vietii dulci (La dolce vita!), se imparte si se savureaza impreuna cu cei dragi. Caci ce e facut din iubire trebuie sa daruiasca inapoi iubire.

In casa, pisica si-a ascuns capul in perna si doarme sforaind usor. Un ghem de puf tarcat care incepe sa traga tot mai mult catre caldura caloriferului. Iar eu, in nemiscarea casei imi gasesc linistea in bucatarie, printre arome si aburi calzi.

Gasesc supa drept o mancare care te ia in brate. Te invaluie in caldura si gustul iti traverseaza tot corpul si iti merge direct la suflet. Iar supa de fasole este un fel de mancare de care imi amintesc cu bucurie din iernile copilariei. Atunci cand bunica facea sa dispara orice problema odata ce intrai in bucataria ei si iti punea in fata un castron aburind de supa. Aburii, atmosfera, caldura, aroma! Toate faceau o sarbatoare dintr-o zi ploioasa.

Supa mea de fasole este o recreere a unui moment si a unei emotii si pentru mine nu reprezinta neaparat mancare cat hrana pentru suflet.

Probabil un bucatar experimentat v-ar da o reteta precisa si ingrediente exacte. Eu va spun sa folositi aromele care va plac, intr-o combinatie si o cantitate care sa sa va faca pe voi fericiti. Supa aceasta este bucuria condimentelor lemnoase si a usturoiului deci intrati in joc si folositi propriile combinatii si cantitati de condimente. Mai jos aveti cantitatile dupa care ma ghidez eu.

Supa de fasole cu rozmarin

Ingrediente

250 de grame de fasole alba

30-50 ml ulei de masline extravrigin si extrabun
2,3 crengute de rozmarin proaspat
2 frunze de dafin
2 crengute de cimbru
1 capatana de usturoi

un strop de zeama de lamaie
un varf de cutit de coaja rasa de lamaie
piper proaspat rasnit
sare

1,5  – 2 litri de apa

Pentru servit

patrunjel verde
*parmezan ras (optional)

bruschete cu usturoi

Preparare

Puneti boabele de fasole inmuiata peste noapte intr-o oala si acoperiti fasolea cu o cantitate suficienta de apa si fierbeti la foc mic pana se patrunde pe jumatate. Schimbati apa si eventual aruncati in noua apa de fiert cateva condimente pentru a da un gust bun fasolei. Aveti grija sa puneti suficienta apa pentru fierbere incat sa va ramana aproximativ 1, 5 litri de lichid pe care sa il folositi la supa.Continuati fierberea la foc mic pana se patrunde aproape complet. Opriti apoi focul. Scurgeti boabele de fasole dar pastrati apa.
Puneti oala in care doriti sa faceti supa pe foc mic si incalziti uleiul de masline. Adaugati apoi usturoiul tocat si restul ierburilor pentru ca aromele sa se intrepatrunda. Nu vreti sa ardeti condimentele sau uleiul asa ca tineti focul mic. Cand mirosul minunat al condimentelor incalzite va ajunge la nari, mai amestecati de cateva ori si adaugati boabele de fasole amestecandu-le la foc mic pentru cateva momente. Acum e momentul sa adaugati si partea a doua a condimentelor: sare, piper, coaja si sucul de lamaie.  Adaugati apa ramasa de la fierbere si mai tineti pe foc un sfert de ceas. In functie de cat de densa doriti supa, adaugati mai multa sau mai putina apa. Spre sfarsitul perioadei de fierbere, gustati, asezonati cu sare si piper daca mai este cazul si lasati supa sa iti traga sufletul. In timpul asta puteti sa vi-l trageti si voi langa un pahar de ceva. Sau langa pisica.. Depinde ce aveti.

Cand va pregatiti sa luati masa, prajiti pe plita pentru un gust complet, cateva felii de paine buna, si ungeti-le cu usturoi si ulei de masline pe ambele parti. Ca idee de prezentare le puteti pune pe un fund mic de lemn, le mai stropiti cu un pic de ulei de masline si presarati cateva bobite de sare si puneti printre ele cateva crengute de ierburi ( cimbru, rozmarin, etc).

Puneti supa in farfurii, presarati cu patrunjel proaspat tocat si eventual parmezan ras si pregatiti-va sa spuneti  “Ah!”

 Asemenea vietii dulci (La dolce vita!), se imparte si se savureaza impreuna cu cei dragi. Caci ce e facut din iubire trebuie sa daruiasca inapoi iubire.

Intoarsa acasa, am vrut sa simt din nou gustul vacantei si la rosii uscate mi-a fost gandul. Caci iarna, rosiile uscate sunt un borcan de vara in toiul viscolului cand supermarketul nu iti poate oferi decat imitatii cu gust indoielnic.

Rosiile uscate au ajuns un hit in familie, semn ca vara este in gandul tuturor mai ales in zilele reci cand tot ce iti ramane de facut este sa iti pregatesti o felie de paine buna, sa desfaci un borcan de rosii si sa visezi la zilele insorite de vacanta. Rosiile uscate merg excelente savurate independent dar sunt foarte bune si adaugate in diferite mancaruri ca tocanite, supa de rosii, paste, pizza, etc.

Dupa cum spun si titlul si tema abordate, trimit cu timiditate acest post catre Provocarea Dulce Romanie a lunii august gazduita de blogul disturbinglydelicious.ro .

Rosii uscate

Ingrediente

Rosii cherry sau prunisoare (acelea mici, lunguiete si carnoase)
Ulei de masline
Busuioc verde / Oregano uscat
Usturoi catei, curatat de coaja

*Cantitatile pot fi aproximate in dupa plac. Dintr-un kiligram de rosii cherry si 300 ml, mi-au reiesit aproape 2 borcane de 400 de grame.

Metoda

In prealabil se infierbanta cuptorul si se pregateste o tava de cuptor cu hartie de copt. Daca rosiile uscate se vor pregati pentru iarna, se vor folosi borcane curate, sterilizate, deci pregatiti-le in prealabil.
Rosiile spalate si sterse, se taie in jumatati, eventual se inlatura excesul de suc din miez cu o lingurita, se tamponeaza usor cu un servetel de hartie pentru a se usca usor, si se aseaza pe o tava de cuptor cu fata taiata in sus. Se presara peste ele sare de mare si frunze de busuioc verde sau oregano uscat. Printre rosii, putem aseaza si cativa catei de usturoi in coaja, dar presati un pic cu podul palmei, pentru a elibera aromele. Stropim generos rosiile cu ulei de masline si asezam tava la cuptor pe nivelul de sus pentru a evita sa se arda. Reducem la minim temperatura din cuptor si lasam rosiile sa se usuce timp de 3 ore. Verificam pe parcurs ca rosiile sa nu se arda si eventual intoarcem tava in coptor. Durata de uscare depinde foarte mult de cat de zemoase sunt rosiile.

Dupa ce sucul rosiilor se evapora, astfel incat ramane doar pulpa uscata se inchide focul, se scoate tava si se lasa sa se raceasca.
In borcanele pregatite dinainte, se vor aseaza frumusel in straturi, intercalat, rosii, ierburi si cativa catei de usturoi, dupa gust. Puteti omite usturoiul daca nu va place gustul acestuia. Eu inclin spre folosirea excesiva deci nu va recomand sa il uitati. Odata plin borcanul cu rosii, turnati in completare ulei de masline extravirgin astfel incat rosiile sa fie acoperite si inchideti cu capacul. Se pastreaza in buna regula cateva saptamani in camara sau in frigider, iar daca vreti sa le pastrati peste iarna, dupa ce inchideti borcanele, sterlizati-le la cuptor ca pe orice conserve.

 Asemenea vietii dulci (La dolce vita!), se impart si se savureaza impreuna cu cei dragi. Caci ce e facut din iubire trebuie sa daruiasca inapoi iubire.

Bucataria noastra e mica dar cuprinde in ea fiecare raza care isi face loc pe fereastra, a vazut incercari si reusite dar si infrangeri, stie povesti vechi sau dorinte abia rostite, a ascultat rasete, a vazut bucurii, dar a auzit si tonuri aspre sau cuvinte mai grele. Dar tot ea le-a topit ca o caldura buna care te acopera si te inmoaie. Ea stie sa te imbie cu arome calde ca sa ii treci pragul si te tine imbratisat in gusturi si emotii. Te cheama cu aburii cafelei de dimineata, cand casa se trezeste din amorteala somnului, te tine langa masa de dimineata si te trimite energic catre o noua zi, te asculta cand ai nevoie de un moment de ragaz  si te primeste cand seara familia se aduna in jurul mesei. La masa ei e inceputul si sfarsitul zilelor. Acolo zilele trec cu anii si momentele se masoara in emotii si senzatii. Bucataria tine in ea sufletul casei.

Weekendul acesta bucataria ne-a atras catre ea cu gand la tarte cu zmeura si ciocolata, asamblate pe loc din componente ramase in casa si aflate deja la indemana. Ne-am bucurat de zmeura care inca se gaseste pe piata, mici broboane rosii, saruturi pline de vara. Si ne-am delectat cu gustul fin si amarui al cremei de ciocolata. Ne-am zambit si am privit razele de soarele prin fereastra bucatariei.

Tarta cu zmeura

Tarta adaptata dupa reteta de tarta Laduree cu capsuni si bezele, din cartea “Paris Sweets: Great Desserts from the City’s Best Pastry Shops” de Dorie Greenspan.

Redau mai jos reteta integrala si voi preciza modificarile pe care le-am facut eu.

Cantitatea pentru aluatul de tarta este suficienta pentru 3 tarte mari dar, desi cartea de bucate recomanda ca proportiile sa nu fie reduse, eu insa am redus la jumatate cantitatea, rezultand suficient aluat pentru o tarta mare si inca acestea 6 mici.

Crema de patiserie este suficienta pentru 2 tarte mari.

Aluat dulce de tarta

Ingrediente

290 g unt la temperatura camerei
150 g zahar pudra cernut
70 g faina de migdale
1/2 lingurita de sare
1/2 lingurita  de extract de vanilie
2 oua mari la temperatura camerei
350 de grame de faina

Metoda

Folosind un mixer sau o lingura de lemn, bateti untul pana se deschide la culoare si devine cremos. Adaugati zaharul pudra si mixati pana amestecul devin usor si aerat. Continuati sa mixati adaugand faina de migdale, sarea si vanilia pana se combina. Bateti usor ouale si adaugati-le peste compozitie, amestecand mai putind e 30 de secunde. Adaugati faina in 3 etape, avand grija sa nu amestecati prea mult. Opriti mixarea cand aluatul incepe sa se adune sub forma unei bile.

Impartiti aluatul in 3 discuri si impachetati-le individual, foarte bine in folie de plastic. Raciti la frigider pentru cel putin 4 ore si pana la 2 zile. Cand sunteti gata sa coaceti tarta, ungeti cu unt forma de tarta si scoateti aluatul de la frigider. Puneti aluatul intre doua hartii de copt si intindeti-l folosind un sucitor, inlaturand frecvent hartia de pe aluat si intorcandu-l pe cealalta parte.

Daca aluatul devine prea lipicios, puneti aluatul inapoi in frigider pentru 5 minute si continuati apoi sa il intindeti. Ar fi de preferat totusi sa il manevrati putin, usor si repede.

Cand ati adus aluatul la forma necesara pentru a acoperi forma de tarta, apasati aluatul pe fundul tavii si pe margini fara sa trageti de el si sa il intindeti. Taiati excesul de aluat de pe margini. Puneti tarta in frigider  pentru aproximativ 30 de minute sau 15 minute in congelator si preincalziti cuptorul la 150 de grade C.

Dupa acest timp, scoateti tava din frigider si faceti cateva gauri cu o furculita in aluat. Puneti hartie de copt pe aluat si umpleti forma cu greutati de copt ca sa preveniti umflarea aluatului in timpul coacerii. Coaceti pentru 25 de minute, pana marginile devin aurii. Scoateti tarta din cuptor si lasati sa se raceasca pe un gratar.

Crema de patiserie

Ingrediente

300 ml lapte
2  lingurite de extract de vanilie
3 galbenusuri
100 g zahar
30 g amidon
160 g unt la temperatura camerei

Metoda

Aduceti la punctul de fierbere, deasupra uni foc mediu. Lasati deoparte pentru 10 minute dupa ce da in clocot.
Separat, intr-o craticioara, amestecati galbenusurile, zaharul si amidonul pana se combina bine. Continuati sa amestecati adaugand usor un sfert din cantitatea de lapte apoi continuati cu restul laptelui. Incalziti compozitia deasupra un foc de intensitate medie, mixand continuu pana compozitia incepe sa se ingroase. Inlaturati de pe foc si transferati crema intr-un bol pentru a se raci mai repede. Daca nu vi se pare ca amestecul este foarte fin, mai mixati putin. Lasati sa se raceasca pentru cateva momente. Incorporati jumatate din cantitatea de unt si lasati crema sa se raceasca. Continuati apoi sa incorporati restul untului pana ce acesta este topit si crema este fina. Acoperiti vasul cu o folie de plastic (folia trebuie sa atinga crema ca sa nu se formeze o crusta deasupra acesteia) si dati la rece pana la folosire.

Topping

600 g capsuni taiate
2 linguri de zahar pudra
mini marshmallow
dulceata/jeleu de coacaze

Asamblare

Amestecati 200 de grame de capsuni cu zaharul pudra, zdrobindu-le cu furculita. Strecurati amestecul printr-o sita ca sa inalturati excesul de lichid. Umpleti aluatul de tarta cu crema de patiserie, apoi intindeti amestecul de capsuni lasand o margine de 3 cm. Acesta va fi presat de capsunile de deasupra si ar putea avea tendinta sa se scurga.
Taiati restul capsunilor in jumatate si ornati suprafata tartei. Incalziti jeleul de coacaze si ungeti cu el capsunile folosind o pensula de bucatarie. Punctati din loc in loc tarta cu bucati mici de marshmallow.

*Modificari

Versiunea mea de tarta de zmeura include o cantitate mica de crema de lamaie incorporata in crema de patiserie si desigur, inlocuirea capsunilor cu zmeura.  Puteti da un gust mai citric al cremei de patiserie, infuzati coaja de lamaie in lapte cald inainte de a prepararea efectiva.

Tartele cu ciocolata au la baza acelasi aluat umplut cu crema de unt si ciocolata pe care am folosit-o la tortul aniversar si sunt pudrate cu cacao.

 Asemenea vietii dulci (La dolce vita!), se imparte si se savureaza impreuna cu cei dragi. Caci ce e facut din iubire trebuie sa daruiasca inapoi iubire.

                                                                                                                                                                         Poems credit Pablo Neruda

Tort de ciocolata cu crema de unt si ciocolata

Reteta si metoda putin adaptata dupa Sweetapolita

*Nota – Eu am injumatatit reteta, am folosit doar 100 de grame de zahar si am folosit doar crema de ciocolata cu unt din reteta Sweetapolita. Totul e o chestiune de gust si disponibilitate. Asa ca nu va fie frica sa experimentati cu cremele care va plac.

– Servire: 8 portii

Blaturi

Rezulta: 3 blaturi de 15 cm diametru

Ingrediente

180 g faina
300 g zahar
90 g cacao
6 g bicarbonat de sodiu
4 g praf de copt
5 g sare
60 mL ulei
190 mL buttermilk (Pentru a produce acest tip de lapte se amesteca 185 ml de lapte cu o lingurita de otet sau zeama de lamaie si se amesteca bine. Se lasa sa actioneze ingredientele timp de 30 de minute si apoi este gata de folosire.)
190 mL cafea fierbinte
2 oua la temperatura camerei, usor batute.
10 ml extract vanilie.

Metoda

Preincalziti cuptorul la 180°C. Pregatiti 3 forme rotunde de tort. Ungeti-le cu unt, asezati hartie de copt si pudrati-le cu cacao.
Intr-un bol de mixer, cerneti ingredientele uscate, adaugati restul ingredientelor peste acestea si mixati la viteza medie pentru 2 minute compozitia si apoi turnati in forme. Daca va este posibil, folositi un cantar pentru a imparti exact cantitatea in fiecare forma. Compozitia va fi destul de lichida.
Coaceti pentru 20 de minute si rotiti tavile in cuptor. Blaturile sunt gata cand  o scobitoare infipta in prajitura iese curata ( dupa aproximativ 30 de minute). Incercati sa nu coaceti mai mult decat necesar. Prajitura este delicios de moale si de umeda.
Raciti pe un gratar pentru 20 de minute si apoi scoateti blaturile din forma cu ajutorul unei palete. Lasati blaturile sa se raceasca complet in continuare pe gratar.

Crema de bezea, unt si ciocolata ( Chocolate Swiss Meringue Buttercream)

Rezulta – 750 de grame

Ingrediente

300 gr ciocolata amaruie sau semidulce tocata marunt
5 albusuri mari de oua proaspete.
250 gr zahar
350 gr unt, taiat cubulete, rece dar nu abia scos din frigider
10 ml de extract de vanilie
un praf de sare

Metoda

Topiti ciocolata intr-un vas la bain-marie, amestecand pana cand este complet topita si fina. Lasati deoparte sa se raceasca. Puteti sa o transferati in alt vas ca sa grabiti racirea.
Stergeti bine bolul mixerului cu un servetel de hartie si zeama de lamaie ca sa inlaturati orice urma de grasime.
Pregatiti un vas de bain-marie si puneti bolul cu  albusurile si zaharul deasupra, batand cu telul constant dar usor, pana temperatura atinge 65 de grade Celsius. Sau daca nu aveti termometru, pana zaharul se topeste si albusurile sunt fierbinti)
Porniti mixerul si bateti albusurile cu zaharayl pana cand obtineti o beaza densa, lucioasa si bolul devine neutru la atingere.
Treceti pe accesoriul paleta al mixerului ( daca aveti, daca nu foloxiti accesoriul de mixare in continuare). Pe o viteaza mica, incepeti sa adaugati cuburi de unt, cate unul pe rand, pana se incorporeaza tot si amestecul capata o textura fina. ( Daca se taie, continuati sa mixati in continuare si va redeveni fin.) Daca amestecul este prea lichid, puneti bolul in frigider pentru 15 minute si continuati sa mixati pana se formeaza o crema fina.
Adaugati vanilia si sarea continuand sa bateti pe viteza mica pan se combina ingredientele.
Adaugati ciocolata topita si mixati pana se formeaza crema.

Asamblare

Indreptati  blaturile daca au format domuri la coacere cu un cutit mare si ascutit de paine.
Asezati primul blat pe farfurie sau pe un stand rotativ si folosind o paleta incepeti sa acoperiti cu crema blatul. Asezati si urmatorul blat peste acesta, repetand operatiunea de intindere a cremei. Ultimul blat va fi asezat cu fata in jos peste crema ca sa obtineti o suprafata foarte dreapta. Imbracati intr-un strat subtire de crema tortul si dati la frigider pentru 30 de minute. Acest lucru va impiedica formarea firimiturilor si va permite imbracarea uniforma in crema a tortului deci nu va chinuiti ca acest strat sa iasa perfect. Dupa 30 de minute scoateti tortul de la frigider si imbracati-l in crema folosind o spatula sau o racleta. Decorati dupa plac (eu am folosit ciocolata razuita) si dati tortul la rece sa se aseze. Pentru servire, scoateti-l la temperatura camerei inainte cu doua ore. Crema de unt trebuie sa fie moale pentru un gust cat mai bun.

 Asemenea vietii dulci (La dolce vita!), se imparte si se savureaza impreuna cu cei dragi. Caci ce e facut din iubire trebuie sa daruiasca inapoi iubire.

” When I walk into my kitchen today, I am not alone. Whether we know it or not, none of us is. We bring fathers and mothers and kitchen tables, and every meal we have ever eaten. Food is never just food. It’s also a way of getting at something else: who we are, who we have been, and who we want to be.” Molly Wizenberg, A Homemade Life: Stories and Recipes from My Kitchen Table, 2009

And as I’m sitting  at the kitchen table with a cup o chamomile tea, I think of life and blessings, reminding myself of the love we are sharing, the sweet present and future to come. I am thankful and a smile blossoms on me.

I have a sip from my cup and think of chamomile as an honest tea, the original herb tea, an ancient infusion used for healing minds and bodies alike. Tiny yellow flowers seem small suns and the tea looks like the golden summer infused in a cup. I never stop wondering how God has put all of nature’s perfection in our hands.
With its medicine like taste, the tea awakens me and shakes the sleep of my face. I need all the energy I can get for the last day of the working week. And as the sun casts its light on my cup, I prepare to wake him. I know it’s time!

I gently wake him and whisper a soft “‘morning”. I get a smile and a kiss. Now tell me, how can a girl get any luckier?

Later edit : It’s almost august, next year and I still feel like the luckiest girl in the world.

Trebuia sa coc ceva. Sa fie cald, sa fie bun si sa miroasa a bine si a drag. Ceva care sa se potriveasca cu unt intins si dulceata buna de capsuni, care sa iti lipeasca degetele si pe care sa le cureti apoi zambind cu gura pana la urechi, ceva care sa spuna acasa si bucurie. Ceva pe care sa il imparti cu el cu dragoste, la un dejun lenes, in pijamale.

Biscuitii scones sunt alegerea perfecta. Se fac repede si fara bataie de cap, folosind ingrediente pe care le ai la indemana, sunt nepretentiosi si prietenosi, si te lasa sa te joci cu ingredientele si sa combini aromele dupa pofta, dupa plac.

Scones cu zmeura

adaptate dupa reteta Marthei Stewart 

timp de preparare – 10 minute; timp total – 25 minute; rezulta 6 bucati 

Ingrediente

190 ml smantana si o lingura de smantana pentru uns
1 ou mare
250 grame de faina
60 de grame de zahar ( eu le-am facut fara zahar)
2 lingurite de praf de copt
1/2 lingurita de sare
90 de grame de unt taiat in bucati mici
200 de grame de zmeura ( reteta originala cere fructe uscate dar inlocuiti cu orice combinatie va ispiteste: fructe uscate; ciocolata; fructe proaspete)
zahar pentru pudrat ( optional) ( eu nu am folosit)

Preparare

Preincalziti cuptorul. Amestecati smantana cu oul. Intr-un bol incapator, amestecati faina, zaharul, praful de copt si sarea.

Intr-un blender sau cu degetele, sfaramati untul in faina pana amestecul seamana cu nisipul, dar pastrand inca bucati mici de unt in compozitie. Adaugati fructele. Cu o furculita, combinati cu smantana si oul. ( Aluatul ar trebui sa fie sfaramicios si un pic lipicios; nu amestecati in exces.)

Transferati aluatul pe o suprafata de lucru si apasati usor ca sa dati o forma rotunda aluatului, de o circumferinta de aproximativ 15 centimetri. Taiati in 6 triunghiuri si trasferati-le pe o tava captusita cu harte de copt. Ungeti fiecare biscuite cu smantana si presarat cu putin zahar, daca doriti. Coaceti pana devin aurii, 16- 18 minute, rotind tava pentru o coacere uniforma la jumatatea timpului.

*Nota:
Biscuitii scones sunt cel mai gustosi in aceeasi zi in care se coc. Daca vreti sa ii faceti din timp, inghetati biscuitii necopti pe o tava, si apoi pastrati-i intr-o punga cu inchidere ermetica in congelator, pana la 2 luni. La momentul dorit, le puteti coace fara a le dezgheta, marind doar timpul de coacere cu cateva minute.

 Asemenea vietii dulci (La dolce vita!), se împarte si se savureaza impreuna cu cei dragi. Caci ce e facut din iubire trebuie sa daruiasca inapoi iubire.

Nu e nimic rau ca pustii asculta muzica pe care noi nu o intelegem, ca rad la alte glume, ca isi danseaza noptile pe care noi le dormim imbratisati dar cu toate astea ne bucuram de dupa-amieze dulci impreuna. Iti dai seama cum nu ne intelegeau nici ai nostri la randul lor? Si poate ce greu le-a venit si lor sa accepte tot ceea ce incercam si noi sa intelegem acum. Unii probabil inca incearca si acum..

Viata porneste de cand spiritul tau alege sa vina pe lume. Cand esti mic, esti senin si neintinat si alergi dupa fluturi cu soare-n par; cresti si fluturii iti bat din aripi in stomac, te distrezi si soarele-ti-e-n zambet; inca ceva ani si fluturii-ti zboara-n suflet si soarele-ti rade din ochi, iti cauti si iti accepti radacinile, iti cauti echilibrul si faci pace cu tine. Ce-o fi mai departe? Sa traim clipele pe rand si sa primim viata cu sufletul deschis. Si apoi mai vedem…

Si ce legatura are trecerea generatiilor cu branza? Pai probabil ca la 16 ani mancarea favorita sunt cartofii prajiti sau o pizza impartita cu prietenii. Acum alintul de amiaza s-a schimbat in combinatia decadenta de camembert cu nuci si miere alaturi de un pahar de vin. Si de el. Cu prietenii imi place in continuare sa impart pizza.

Si hei, “16 ani”, daca citesti asta, sa stii ca si reciproca e valabila. Intelegerea ar fi bine sa vina din ambele parti.

Si orice timp ar veni, la muzica asta mi-e sufletul.

Clatitele cu afine sunt un rasfat de care te poti bucura oricand in timpul zilei dar nimic nu e mai placut decat sa incepi dimineata invaluita in arome si mirosuri delicioase.

Gustul dulce al clatitelor se completeaza minunat cu un pahar de iaurt acrisor cu fructe de padure.

Clatitele sunt familiare si prietenoase si, in intimitatea bucatariei, gustul lor poate crea sau trezi amintiri.

Clatite cu afine

Ingrediente

120 grame de faina
2 linguri de zahar
1 lingurita praf de copt
1 lingurita bicarbonat
1/4 lingurita de sare
300 de ml de iaurt
1 ou
1 lingura de unt topi si racit
1/2 lingurita extract de vanilie
jumatate de cana de afine ( sau alte fructe de padure )