Profesorul universitar dr. Marius Bojiţă de la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca spune că ar fi bine să renunţăm la folosirea zahărului şi a produselor pe bază de zahăr din alimentaţie, pentru că acestea produc un dezechilibru metabolic în organism, afectează secreţia de insulină şi conduc spre diabet, boală ce se asociază cu afecţiuni ale inimii şi vaselor de sânge, accidente vasculare şi insuficienţă renală.

Merele, ceapa, portocalele şi ceaiul verde sau negru sunt produse apte să contribuie la prevenirea formării cheagurilor de sânge, datorită conţinutului mare de rutin, un flavonoid din clasa flavonoli glicosidici alcătuit din flavonolul Quercetin şi Rutinoza (o dizaharidă), susţine o echipă de cercetători de la Harvard Medical School (Massachusetts), transmite Med Daily.

Rutinul, au descoperit cercetătorii, ajută la blocarea enzimelor potenţiale nocive, implicate în formarea cheagurilor de sânge. În cadrul acestui studiu, oamenii de ştiinţă au testat capacitatea a circa 500 de substanţe chimice diferite, inclusiv rutinul, de a bloca enzima PDI (protein disulfid isomerase). Dintre toate acestea, rutinul s-a dovedit cel mai eficient, constatându-se că reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge în artere şi vene. AGERPRES

Practicarea regulată a înotului duce la scăderea pronunţată a presiunii arteriale.

‘Nataţia este o activitate fizică recomandată sedentarilor care suferă de boli cronice ca obezitatea şi patologiile articulare’, spune dr Boris Hansel în Journal international de medecine (JIM), citat de passionsante.be.

Ardeiul iute ar fi o armă eficientă împotriva colesterolului şi un atu pentru îmbunătăţirea sănătăţii inimii, arată un recent studiu realizat de cercetători chinezi.

Rezultate bune au fost obţinute pe şoareci şi urmează să fie validate la om, relatează maxisciences.com.

Specialiştii recomandă în general ca hrana să nu fie prea condimentată, însă ardeiul iute ar putea fi o excepţie. Într-un studiu publicat în revista European Journal of Nutrition, cercetători chinezi arată că ardeiul iute scade nivelul colesterolului şi ajută la păstrarea unei bune sănătăţi cardiace. Până să ajungă la această concluzie, echipa din Hong Kong a observat şase săptămâni şoareci pe care i-a împărţit în cinci grupe. Fiecare a primit sau nu o doză precisă de capsaicină, elementul care dă ‘forţă’ ardeiului iute. Rezultatele au arătat că nivelul colesterolului total – trigliceride şi ‘colesterolul rău’ – din sângele rozătoarelor a scăzut semnificativ la cele care consumaseră ardei faţă de grupul martor. Acest impact nu a putut fi totuşi asociat cu o doză precisă de ardei.

În afară de efectul asupra colesterolului, cercetătorii au mai identificat o latură pozitivă a ardeiului iute. Capsaicina a mai fost asociată cu reducerea concentraţiilor substanţelor implicate în inflamaţii, factor care favorizează apariţia unor probleme cardiace.

Rezultatele sunt valabile deocamdată doar la şoareci, scrie site-ul nutraingredients-usa.com. Rămâne de văzut dacă pot fi extrapolate la om înainte de a fi luată în considerare vreo utilizare a acestor efecte pozitive. AGERPRES

Sute de cazuri de boală Lyme s-au înregistrat deja în această primăvară la nivel naţional, iar medicii atrag atenţia în continuare asupra riscurilor pe care le implică înţepăturile căpuşelor.

Dacă în Cluj-Napoca, 10-12 persoane se prezintă la spital în fiecare zi cu muşcături de căpuşe, iar, din aceştia, 6 au fost diagnosticaţi cu Lyme în ultima săptămână, în Alba Iulia situaţia nu este încă atât de gravă. Purtătorul de cuvânt al DSP Alba, dr. Cristina Galoş, ne-a comunocat că până acum s-au înregistrat foarte puţine cazuri de boală Lyme (maxim 1 pe săptămână), însă până acum nu s-a centralizat situaţia exactă a numărului de pacienţi. Cu toate acestea, medicii se aşteaptă la o creştere a numărului de persoane-victime ale căpuşelor.

Boala Lyme este o boală infecţioasă, produsă de bacteria Borellia Burgdorferi, transmisă omului prin muşcătura de căpuşă. Nu toate căpuşele sunt purtătoare ale acestei bacterii. Lyme mai este supranumită “Boala cu 1000 de feţe” din pricină că, afectând întreg organismul, simptomele ei mimează pe cele ale altor boli, iar reacţia individuală a organismului este foarte diferită de la om la om.

Infecţia cu boala Lyme este sistematică, se produce în trei etape distincte: în primul stadiu, pielea se înroşeşte local, apoi pe suprafeţe mai mari; în a doua etapă, infecţia se răspândeşte în organism (la câteva zile, până la câteva săptămâni de la înţepătură); cea de a treia etapă aduce complicaţii grave, la câteva luni sau chiar ani de la înţepătură.

Boala Lyme este tratabilă şi se depistează prin analize de sânge. De aceea, este obligatoriu consultul medicului cât mai repede cu putinţă. Cu cât boala este identificată mai repede, cu atât şansele de vindecare sunt mai mari. Altfel, ea poate produce afecţiuni cronice: articulare, cardiace, neurologice sau oftalmologice.

Tratamentul alopat se rezumă la antitermice, tratament local, iar într-un stadiu mai avansat, la antibiotice. Tratamentul naturist trebuie axat mai mult pe stimularea imunităţii, aport de antioxidanţi, vitamine şi enzime, printr-o dietă preponderent crudivoră, sau îmbogăţită cu sucuri de fructe şi legume şi salate verzi, ceaiuri de plante, propolis, înţepături cu venin de albine sau polen.

Femeile care consumă în mod regulat citrice – mai ales portocale şi grepuri – prezintă un risc mai mic să facă un atac cerebral, potrivit unui studiu american citat de AFP.

Autorii studiului, apărut în revista ‘Stroke: Journal of the American Heart Association’, au lucrat plecând de la un sondaj realizat de surori medicale din Statele Unite timp de 14 ani pe 69.622 paciente. Femeile au spus ce mănâncă şi au dat amănunte despre cantitatea de legume şi fructe consumată. Scopul cercetării a fost studierea efectelor flavonoidelor – substanţe prezente îndeosebi în fructe, legume, ciocolata neagră şi vinul roşu – asupra sănătăţii. Concluzia a fost că femeile care mâncaseră cantităţi mai mari de portocale şi grepuri, inclusiv suc din aceste fructe, riscau cu 19% mai puţin să facă un atac cerebral. ‘Analizele au arătat că un consum mai mare de fructe, legume, mai precis, de vitaminaC, are legătură cu scăderea riscurilor de atac cerebral’, spune Aedin Cassidy, principalul autor al studiului.

‘Se ştie că flavonoidele asigură un anumit tip de protecţie prin intermediul unor mecanisme ca îmbunătăţirea funcţiilor vaselor sanguine sau un efect anti-inflamator’, adaugă Cassidy, profesor de nutriţie la Facultatea de Medicină a Universităţii East Anglia (Marea Britanie).

Cercetătorii speră că alte studii vor permite o mai bună cunoaştere a acestei legături între consumul de citrice şi scăderea riscului de atac cerebral la femei, cărora le recomandă să mănânce mai degrabă legume decât să bea sucuri, care sunt produse derivate, având aditivi cu mare concentraţie de zahăr.AGERPRES

Boala Alzheimer s-ar propaga de la o zonă a creierului la alta, de-a lungul circuitelor cerebrale, potrivit unor cercetări efectuate în Statele Unite pe şoareci, care ar putea deschide calea unor noi tratamente la oameni, relatează agenţia Belga. 

Studiul postat în ediţia online a PloS One confirmă o nouă ipoteză de evoluţie a Alzheimer, conform căreia boala se dezvoltă cam ca o infecţie. În acest caz însă nu este vorba despre un agent infecţios, ci despre o proteină anormală (numită ‘tau’, T în alfabetul grec), a cărei agregare sub formă de filament sufocă şi distruge progresiv ansamblul celulelor nervoase (neuronilor). Această descoperire îi face pe cercetători să se gândească că blocarea destul de devreme a acestui proces ar putea stopa răspândirea acestei boli grave şi incurabile.

Cercetătorii au dezvoltat şoareci transgenici purtători ai genei care produce o formă anormală a proteinei umane tau în cortexul entorhinal. Creierele şoarecilor au fost analizate în diferite etape, timp de 22 de luni, pentru a stabili cum progresează proteina tau. Oamenii de ştiinţă au constatat că, pe măsură ce animalele îmbătrâneau, proteina se propaga pe un culoar anatomic de la cortexul entorhial, important pentru memorie, până la hipocamp şi apoi la neocortex.AGERPRES

O echipă de oameni de ştiinţă germani de la Universitatea din Leipzig a dezvoltat o metodă de diagnosticare a bolii Alzheimer care permite identificarea acesteia la pacient cu mulţi ani înainte de apariţia primelor simptome, informează miercuri EFE.

Metoda a fost prezentată de un grup de cercetători conduşi de specialistul Osama Sabri de la Universitatea menţionată, în cadrul celui de-al 50-lea Congres al Societăţii germane de medicină nucleară, care se desfăşoară, până sâmbătă, la Brema, în nord-vestul Germaniei. Cercetătorii au dezvoltat două substanţe care permit recunoaşterea alterării ţesutului cerebral în care se depun anumite proteine cu mult timp înainte ca pacientul să prezinte primele simptome de pierdere a memoriei.

Depunerile de proteine, aşa-numitele plăci de beta-amiloid, se produc în creier cu nu mai puţin de zece ani înainte de apariţia primelor simptome ale bolii, a semnalat echipa ştiinţifică din Leipzig.

Un nou produs farmaceutic permite recunoaşterea acestor plăci printr-o tomografie specială cu emisie de pozitroni, potrivit studiului condus de Osama Sabri, care speră să scoată preparatul pe piaţă chiar în acest an.

Director al clinicii şi policlinicii de medicină nucleară de la Universitatea din Leipzig, Osama Sabri a subliniat că noua metodă presupune ‘o semnificativă îmbunătăţire a diagnosticării’ bolii Alzheimer.

Aceasta permite nu numai recunoaşterea timpurie a bolii, ci şi diferenţierea ei de alte forme de demenţă, precum şi controlul asupra evoluţiei bolii Alzheimer la pacienţi pentru a vedea dacă tratamentul funcţionează şi reuşeşte să frâneze degenerarea cerebrală.

Expertul din Leipzig a semnalat la Brema că echipa sa realizează în prezent un studiu cu o a doua substanţă pe un eşantion de 20 de pacienţi care suferă de Alzheimer în faza iniţială, pentru a recunoaşte alterarea anumitor receptori din creier din cauza aceleiaşi proteine.

Organizatorii congresului au subliniat că noua metodă de diagnosticare este importantă din punct de vedere ştiinţific, însă, deşi permite recunoaşterea respectivelor proteine, nu foloseşte pentru a şti dacă ulterior se va dezvolta boala, nici la ce vârstă s-ar putea produce aceasta. AGERPRES

Antidepresivele prescrise în mod obişnuit pot face mai mult rău decât bine şi oamenii ar trebui să fie mai precauţi în ceea ce priveşte folosirea lor exagerată, arată un studiu al unor cercetători canadieni şi menţionat de agenţia Xinhua

Studiul, realizat de cercetători de la McMaster University şi publicat online în cursul acestei săptămâni în ‘Frontiers in Psychology’, contestă convingerea că antidepresivele sunt sigure şi eficiente.După examinarea unor studii anterioare asupra efectelor antidepresivelor, cercetătorii au constatat că riscul de deces la utilizatorii mai vârstnici este mai mare decât la ceilalţi, ceea ce arată că efectele generale ale acestor medicamente asupra organismului sunt mai mult rele decât bune. Multe antidepresive au rolul de a înlătura simptomele depresiei prin creşterea nivelurilor de serotonină din creier, unde aceasta reglează starea de spirit, potrivit studiului. Majoritatea serotoninei pe care o produce corpul este totuşi utilizată în ale scopuri. Datorită răspândirii sale în corp, influenţează o varietate de funcţii psihologice şi alte funcţii ale organismului. Din aproximativ 40 de milioane de celule ale creierului, majoritatea sunt inflenţate în mod direct sau indirect de serotonină. Intervine în producerea somnului, în procese mentale şi afective (depresie şi anxietate, tulburare obsesiv-compulsivă), în funcţii motorii, termoreglare, reglarea presiunii arteriale, funcţii hormonale, reproducere şi dezvoltare, adaugă studiul.

Cercetătorii au descoperit că antidepresivele au efecte de sănătate negative asupra tuturor proceselor reglate în mod normal de serotonină. Aceste riscuri includ probleme de dezvoltare la copiii mici, probleme digestive, sângerări anormale şi atacuri de inimă la cei mai în vârstă. Serotonina poate afecta şi funcţiile sistemului cardiovascular, muscular şi diferite elemente ale sistemului endocrin.

‘Serotonina este o substanţă chimică ce reglează diferite procese. Când medicamentele interferează cu aceste lucruri, te poţi aştepta, în perspectivă, să producă unele necazuri’, este de părere Paul Andrews, şeful echipei de cercetători.

În studii anterioare, Andrews şi colegii lui au pus la îndoială eficienţa antidepresivelor chiar şi asupra laturii ţintă, considerând că pacienţii au fost mai predispuşi la recăderi după ce nu au mai luat medicamentele decât dacă creierul lor ar fi încercat să restabilească echilibrul.

Chiar având în vedere funcţia antidepresivelor, Andrews spune că este important ca recurgerea la ele să fie privită cu prudenţă, în condiţiile în care acest tip de medicamente este prescris anual câtorva milioane de oameni. AGERPRES