<?xml version="1.0" encoding="UTF8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
		<title>Referate romana</title>
		<link>http://referate.itbox.ro</link>
		<description><![CDATA[Referate la romana pentru toata lumea]]></description>
		<docs>http://referate.itbox.ro/</docs>
		<language>ro</language>
		<generator>Referate la romana (http://referate.itbox.ro/)</generator>
		<ttl>60</ttl>
		<item>
			<title><![CDATA[Te dramuiesc in zgomot si-n tacere]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-te-dramuiesc-in-zgomot-si-n-tacere/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[                              Psalm 
  “Te dramuiesc in zgomot si-n tacere…”


  Psalmul “Te dramuiesc in zgomot si-n tacere…” este publicat in primul volum al lui Arghezi numit “Cuvinte potrivite” aparut in 1927.
  Tema psalmului reprezinta pendularea dintre a crede neconditionat in Dumnezeu si a tagadui existenta Acestuia.
  Eul liric cauta dovezi (argumente) concrete,palpabile pentru a se convinge de existenta lui D-zeu.
     Strofa 1
  In primele doua versuri este exprimata indoiala eului liric in fata divinitatii pe care o cauta si o pandeste ca pe un vanat.
  Comparatia “ca pe vanat” exprima dorinta puternica a poetului de a avea o dovada sau argument concret.
  Ultimele doua versuri sunt intrebari filozofice.Prin metafora soimului poetul exprima maretia,atotputernica lui D-zeu.
  Printr-o interogatie retorica “Sa te ucid?Sau sa-mgenunchi a cere” se exprima incertitudinea,indoiala.Eul liric crede ca in el ar putea muri credinta sau sa devina un <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-te-dramuiesc-in-zgomot-si-n-tacere/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Miron Costin]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-miron-costin/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Miron Costin
(1633-1691)



       Dintre cronicarii secolului al XVII-lea şi începutul celui de-al XVIII-lea îl vom urmări pe marele logofăt, Miron Costin, cărturar şi om politic, reprezentant ilustru al umanismului românesc din epoca de aur a culturii medievale naţionale. Miron Costin a acordat o atenţie deosebită originilor neamului. O analiză atentă a operei marelui logofăt dezvăluie evoluţia concepţiei lui despre romanitatea neamului său.
       Prima mărturie asupra originilor românilor este furnizată de Miron Costin în câteva stihuri incluse în ,,Psaltirea” în versuri a lui Dosoftei, în anul 1673. Esenţa stihurilor ar fi că moldovenii se descind din italieni, datorită lui Traian care i-a adus în Dacia pe strămoşii acestora, ei fiind cei care au populat Ţara Românească, Moldova şi Ardealul.
       Miron Costin revine asupra romanităţii neamului în cea mai  importantă opera istoriografică a sa, ,,Letopiseţul Ţării Moldovei” (1<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-miron-costin/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Iona - Marin Sorescu]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-iona-marin-sorescu/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[IONA 


                                                                MARIN SORESCU


    Personaje:Iona,pescarul1,pescarul2,fara varsta,figuranti.
    Indicatii scenice:ca la orice om foarte singur,Iona vorbeste tare cu sine insusi,isi pune intrebari si-si ras[unde,se comporta tot timpul ca si cand in scena ar fi doua personaje.
INTRODUCERE
   Subintitulata “tragedie in patru acte” si publicata in 1968 in revista  Luceafarul,Iona face parte dintr-o trilogie dramatica,semnificativ intitulata”Setea muntelui de sare” alaturi de “Paradiserul” si “Matca”.Metafora din titlu traduce setae fara limite de Absolut a omului.
GENEZA
     Aparent,piesa lui Marin Sorescu are la origine cunoscutul mit biblic a lui IONA .
   Iona este insarcinat in taina sa propovaduiasca cuvantul Domnului in cetatea Ninive caci fara delegile oamenilor ajunsese pana la cer.
   Vrea insa sa se ascunda si,cu ajutorul unei corabii fuge la Tarsis dar           Dumnezeu il pedepseste pentru <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-iona-marin-sorescu/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Chirita in provintie]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-chirita-in-provintie/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[CHIRITA IN PROVINTIE
                                         COMEDIE CU CANTECE,IN 2 ACTE
                                        VASILE ALECSANDRI

  Mare parte din piesele comice ale lui Vasile Alecsandri (comedii,vodeviluri,farse) au character satiric si critic impotriva moravurilor sociale si politice ale vremii.Cgirita in provintie,comedie cu cantece,in doua acte,reprezentata pe scena in 1852,este a doua piesa din ciclul Chiritelor,care mai cuprinde:Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca (1850),Cucoana Chirita in voiaj-cantecel comic (1868),Chirita in balon.Farsa de carnaval(1876).Toate au in centrul lor acelasi personaj feminine comic,reprezentativ pentru momentul social-istoric si pentru un anumit tip uman.
  Chirita este sotia unui boier de tara,Grigore Barzoi ot Barzoieni,cu pretentii,dornica de marire si de a fi la moda,combinatie de parvenitism si de snobbism.
  Daca in prima piesa Chirita vine in capitalie ca sa-si capatuiasca fetele cu gineri de oras,dar pana la <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-chirita-in-provintie/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Flori de mucigai]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-flori-de-mucigai/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[FLORI DE MUCIGAI
                                         TUDOR ARGHEZI

  Poezia “Flori de mucigai” apare in anul 1931 fiind inclusa in volumul cu acelasi titlu.
  Acest volum prezinta perioada de detentie a lui Arghezi.
  Aceasta ii vede pe delincventi si pe hoti plini de compasiune si de omenie.
  Titlurile acestui volum sunt sugestive: “Ion,Ion”, “Uciga-l toaca”, “Mortii”.
  Poezia reprezinta arta poetica a lui Arghezi.
  Tema poeziei ilustreaza anii de inchisoare ai artistului dar mai ales efortul creator al acestuia si consecintele pe care le are asupra sufletului poetului chinuit de remuscari,framantari,durere,dor si amaraciune.
  Titlul poeziei este un oxymoron fiind alcatuit din cuvantul “flori” care sugereaza sensibilitatea,frumusetea,puritatea,gingasia,lumina,viata si cuvantul “mucigai” care exprima umiditatea,miros neplacut,intunericul,descompunerea.
  Din alaturarea celor doi termeni contradictorii rezulta oximoronul.
  Titlul este reprez<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-flori-de-mucigai/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Demonstrarea Baltagului la specia roman]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-demonstrarea-baltagului-specia-roman/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[                             Baltagul

    


Romanul “Baltagul” de M.Sadoveanu a aparut in 1930 si este un adevarat “poem al naturii si al sufletului omului simplu,o”Miorita” in dimensiuni mari.”(G.Calinescu).
    Este considerat un roman social,prezinta traditii si obiceiuri ale taranilor munteni, mitologic,fiind inspirat din mitul mioritic cel al lui Iris si Osiris,polistist si initiatic. 
   Romanul este o opera epica de mare intindere,cu actiune complexa si desfasurata pe mai multe planuri narative , cu un nr mare de personaje individualizate prin diverse procedee, cuprinzand toate modurile de expunere surprinzand aspecte diversificate ale existentei.
   Tema operei e cea a cautarii si a cunoasterii adevarate.”Baltagul” ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc de la munte la confluenta cu civilizatia orasului, de la sfarsitul secolului al 20-lea si inceputul sec.19-lea.
    Romanul “Baltagul” este o opera epica, deoarece naratorul ominiscient care e<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-demonstrarea-baltagului-specia-roman/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Lacustra de George Bacovia]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-lacustra-de-george-bacovia/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[                                              LACUSTRA
                                                                  de George Bacovia



Poezia incepe cu o succesiune de motive simboliste, prezentate gradat: noaptea, ploaia, vidul, plansul, nevroza, moartea. Este prezentata imaginea cosmosului, degradat sub actiunea apei. In mod obisnuit : apa si focul au rol fertilizator si purificator. La simbolisti si in special la Bacovia, apa si focul sunt elemente distructive, simboluri ale naturii stihiale. In poezia ,,Lacustra’’ elementul acvatic este asociat apocalipsei peste care se suprapune imaginea potopului biblic. Poezia incepe cu o inversiune (,,de-atatea nopti’’) care aseaza pe prima pozitie adjectivul cantitativ care confera structurii valoare de superlativ absolut. In mod exceptional, in succesiunea zi-noapte, noaptea pare a avea pondere mai mare, ca simbol al beznei absolute si al infernului. Simbolul locuintelor lacustra este asociat imaginii absolute a nesigurant<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-lacustra-de-george-bacovia/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[La scaldat, La cirese, Pupaza din tei]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-la-scaldat-la-cirese-pupaza-din-tei/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Amintiri din copilarie 
                                                               Povestire

	“Amintiri din copilarie” este un roman autobiografic, romanul formarii personalitatii unui tanar, care prezinta procesul educatiei si al experientei dobandite  de Nica, Ion Creanga fiind scriitorul care realizeaza “primul roman al copilariei taranesti” din literatura noastra.

	 Partea I:
			Ion Creangã, adult, incepe povestirea amintirilor din propria copilarie.
	Incã de la inceput, naratorul fixseaza locul, satul Humulesti si timpul, varsta fericita a copilariei.
	Incepe prin a prezenta scoala din Humulesti.
	Copiii nu inteleg rostul scolii, sunt indaratnici si de aceea parintele Ioan “om vrednic si cu bunatate”, le aduce ca “dar de scoala noua” pentru a -i sili spre invatatura, “Calul Balan” si pe “Sf. Nicolai”.  Preotul a instituit regula ca, in fiecare sambata sa fie ascultati la lectiile predate in saptamina respectiva apoi sa fie pedepsiti in func<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-la-scaldat-la-cirese-pupaza-din-tei/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Eu nu strivesc corola de minuni a lumii]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-eu-nu-strivesc-corola-de-minuni-a-lumii-2009/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Eu nu strivesc corola de minuni a lumii


	Poezia”Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” deschide volumul de debut al lui Lucian Blaga,este un cod de lectura,o arta poetica prin care eul liric prezinta raportul dintre om si univers,o relatie care exprima bucuia acestuia in a proteja tainle lumii : »Omul trebuie sa fie un creator,de aceea renunt cu bucurie la cunoasterea absolutului ».
	Textul poetic apartine modernismului intrucat Blaga valorifica lirismul gnoseologic,o forma de cunoastere a misterelor lumii.Acesta este influentat de expresionism,de aceea poezia pune accentul pe eul liric care este caracterizat de trairi puternice,precum si de sentimentul metafizic.De asemenea,textul cultiva categoriile negative : »morminte », »intunericul »,dar si substratul mitologic.Poetul se inspira atat din miturile crestine,cat si din cele indice.Astfel,una dintre cele doua tipuri de cunoastere se numeste paradisiaca,amintind de scena in care Dumnezeu i-a spus lui Adam sa numeasca<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-eu-nu-strivesc-corola-de-minuni-a-lumii-2009/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Joc secund de Ion Barbu]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-joc-secund-de-ion-barbu/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Ion Barbu

Data naşterii - 18 martie 1895

Locul naşterii  - Câmpulung-Muscel

Data decesului - 11 august 1961

Locul decesului - Bucureşti

Ocupaţie - poet, matematician

Căsătorie - cu Helga Barbu

Părinţi - Constantin Barbillian, Smaranda, născută Şoiculescu


 Ion Barbu este pseudonimul matematicianului Dan Barbilian (n. 18 martie 1895 la Câmpulung-Muscel, d. 11 august 1961 la Bucureşti). Este pseudonimul sub care a devenit cunoscut ca unul din cei mai importanţi poeţi români din secolul trecut, „dacă nu cumva cel mai mare”, scrie Alexandru Cioranescu în volumul său publicat în 1981 la Twayne Publishers şi tradus în limba română în 1996). Dan Barbilian era fiul judecătorului Constantin Barbillian (care şi-a latinizat numele iniţial Barbu) şi Smaranda, născută Şoiculescu.
<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-joc-secund-de-ion-barbu/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Ionel Teodoreanu - Bibliografie]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-ionel-teodoreanu-bibliografie/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[IONEL TEODOREANU

       Autorul “Uliţei copilăriei” şi al “Medelenilor” s-a născut la 6 ianuarie 1897, la Iaşi, dintr-o familie de intelectuali. Tatăl scriitorului, Osvald Teodoreanu, era avocat. Bunicul scriitorului dinspre tată, a cărui siluetă de fum, argintie şi blajină este evocată cu atâta duioşie în cartea “În casa bunicilor” era de prin părţile Brusturoasei, din neam de răzeşi, având la bătrâneţe, după cum notează nepotul scriitor, nostalgia brazilor de prin munţii de unde coborâse.
       Mama scriitorului, Sofia Teodoreanu era fiica lui Gavril Muzicescu, compozitor cunoscut “director al Conservatorului şi conducătorului corului metropolitan” după cum ne spune însuşi scriitorul în “Masa umbrelor”.
       Ionel Teodoreanu, mijlociul dintre ce trei băieţi ai familiei Teodoreanu, a avut parte de o copilărie fericită, lipsită de griji, aşa cum ne-o va mărturisi în numeroasele sale scrieri. În primele şase clase d<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-ionel-teodoreanu-bibliografie/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Singur pe lume]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-singur-pe-lume/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Singur pe lume
de Hector Malot
- rezumat -

	De opt ani, Remi  traieste la buna mama Barberin la Chavarron, in masivul central, dar atunci cand sotul acesteia, Jerome, zidar la Paris, revine acasa ranit (in urma unui accident) si ruinat, copilul afla ca mama Barberin nu este mama sa adevarata si ca, de fapt, este un copil abandonat. Ca sa supravietuiasca, Barberin (Jerome) va vinde mai intai vaca Roussette si apoi il  inchiriaza pe Remi pentru 40 de franci unei trupe de actori ambulanti conduse de un anume Vitalis.
 	Acesta da reprezentatii cu cainii sai savanti, Capi, Dolce si Zerbino si cu maimuta Joli-Coeur pentru a-si castiga existenta. In timpul unei reprezentatii la Toulouse, Vitalis este arestat si inchis pentru doua luni. 
	Remi se trezeste singur cu animalele si este invitat de doamna Mulligan si de fiul sau paralizat Arthur, un tanar englez bolnav, care calatoreste cu mama sa la bordul Lebedei, o ambarcatiune amenajata pentru croaziere. 
	Lui Remi i-ar placea sa ramana<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-singur-pe-lume/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[La conac - Rezumat]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-la-conac-rezumat/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[                       La conac - rezumat


Schita „La conac” debuteaza cu imaginea unni calaret anonim care vine dinspre Poienita si se indreapta spre conacul unui boier din Salcuta, caruia trebuie sa-i plateasca arenda in valoare de cincizeci de galbeni . Tanarul calareste domol, fara teama, privind cu incantare la peisajul deschis in fata ochilor sai, ce cuprinde panorama vaii pe care tocmai o strabate intr-o limpede dimineata de primavara. Chiar daca si-a intors privirile „pe calea umblata”, drumetul solitar nu zareste pe nimeni in urma lui. Si totusi, contemplarea cerului si a padurii de mesteceni îi este intrerupta de ivirea in preajma sa a unui alt calaret iesit ca din pamant. In afara aparitiei sale nefiresti, cu toate ca este imbracat ca orice negustor din partea locului, calatorul poseda si alte determinri stranii: are parul rosu ca focul iadului si o privire sasie care îi produce ameteala tovarasului sau ; cand ajung amandoi in apropiere de Salcuta si le apare i<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-la-conac-rezumat/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Nervi de primavara - George Bacovia]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-nervi-de-primavara-george-bacovia/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-nervi-de-primavara-george-bacovia/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Paradis in destramare - rezumat]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-paradis-in-destramare-rezumat/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Lucian Blaga: Paradis in destramare

Poemul  a fost publicat in revista Gandirea din aprilie 1926 si apoi integrat in volumul “Lauda somnului” aparut in anul 1929. “Somnul in poetica blagiana este mijlocul fecund de a surprinde esentele lumii, o poarta de integrare in spatiul increat, inteles ca univers inchis”(Marin Mincu).
Paradis in destramare are la baza motivul biblic: ”Si izgonind pe Adam, l-a asezat in preajma raiului celui, din Eden si a pus heruvimi si sabie de flacara valvaitoare sa pazeasca  drumul spre pomul vietii”.
Metaforic, poetul sugereaza destramarea mitului despre paradis, pentru ca pierderea credintei in mitul eternitatii vietii poate transforma pamantul ”dintr-un sanctuar intr-o groapa, plina de starvuri; golit de povestile (miturile) care-l insufletesc si care nu va mai fi decat un trup trist. ”
Taramul mitic care paruse a fi lumea, isi pierde atributele sacre, instalandu-se sub semnul declinului. Exaltarea care-l cuprinsese pe poet in fata �<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-paradis-in-destramare-rezumat/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Hronicul si cantecul varstelor]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-hronicul-si-cantecul-varstelor/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Hronicul si cantecul varstelor


	
	Lucian Blaga este unul dintre cei mai moderni poeti ai perioadei interbelice, filozof si eseist. Este un text nonfictionar in care este evocata tema familiei.
	Este o lucrare cu caracter autobiografic, memorialista, in care poetul reconstituie principalele evenimente ale vietii, mediul in care si-a trait copilaria, imaginea parintilor si a fratilor si imaginea satului.
	Naratiunea se realizeaza la persoana I ceea ce confera credibilitate, autenticitate faptelor narate. Exista si o dimensiune emotionala, evocatoare a celor intamplate in realitate.
	Tema familiei se regaseste in acest text prin prezentarea parintilor si a altor membri ai familiei si prin oferirea unor date autobiografice.
    Aspecte autobiografice
	"Inceputurtile mele stau sub semnul unei fabuloase absente a cuvantului"
	Lucian Blaga ne ofera date importante despre sine- mutenia in care alunecase pana la varsta de 4 ani si care consta intr-o fabuloasa absenta a cuvantului. E<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-hronicul-si-cantecul-varstelor/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Ion Pillat Bibliografie]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-ion-pillat-bibliografie/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Ion Pillat
Ion Pillat (n. 31 martie 1891 - d. 17 aprilie 1945), a fost un academician, antologator, editor, poet tradiţionalist şi publicist român. Este rudă pe linie maternă cu familia Brătianu. Bunicul său este cunoscutul politician Ion Brătianu, de altfel evocaţi în poeme din volumul său cel mai complet din punct de vedere estetic, Pe Argeş în sus, în poeme ca Bunicul, Bunica, Aci sosi pe vremuri sau Ochelarii bunicului. Şi-a petrecut copilăria la moşiile Florica, pe Argeş şi la Miorcani, pe râul Prut. După 1945 poezia sa este trecută la index, evident din raţiuni strict politice. Fiul său, criticul şi romancierul Dinu Pillat este îndepărtat de la Facultatea de Litere unde era asistent al lui George Călinescu şi este condamnat la temniţă politică, manuscrisele îi sunt confiscate şi distruse. Nepoata sa, Monica Pillat este o reputată anglistă.
Biografie
•	1891 la 31 martie, se naşte în Bucuresti Ion Pillat. Tatăl său era moşier şi parlam<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-ion-pillat-bibliografie/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[La conac - povestire]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-la-conac-povestire/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[La conac
- de Ion Luca Caragiale -

Din Poeniţa vine domol la vale un călăreţ tânăr în buiestru ţâcanit... 
N-are de ce să gonească; soarele nu s-a ridicat nici de două suliţe; înainte de nămiezi, are să ajungă la conac, la Sălcuţa, dincolo de jumătatea drumului... Acolo stă un ceas, să dea grăunţe calului; până la toacă, e-n oraş la boierul. Gândindu-se la boierul, se pipăie-n sân - legătura cu banii stă bine. 
A trecut de cotul dealului la câmp deschis. 
E a doua zi de sfântul Gheorghe. Ceru-i fără pată cât de slabă în tot largu-i de jur împrejur. La vale, în zare adâncă, sclipeşte undoind aerul dimineţii calde, iar în păduriştea de mesteacăni de pe poala din bătaia soarelui, păsările primăverii se-ngână şi care de care se-ntrec în feluri de glasuri. 
- Da-ncotro, -ncotro, flăcăule? întreabă cineva din urmă pe tânărul călăreţ. 
Acesta întoarce capul. Din urmă îl ajunge un alt călăreţ. De unde a răsăr<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-la-conac-povestire/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Jules Verne]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-jules-verne/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Jules Verne
Jules Verne (8 februarie 1828 - 24 martie 1905) a fost un scriitor francez şi un precursor al literaturii Science-fiction . Verne a fost apreciat pentru scrierea operelor legate de viitor, spaţiu, aer şi călătoria în adâncurile mării.
Biografie
Copilăria
Jules Verne s-a născut la Nantes, fiu al unui procuror, Pierre Verne şi al soţiei sale, Sofia. Fiind cel mai mare din cei cinci copii ai familiei, el şi-a petrecut copilăria acasă cu părinţii săi, pe o insulă vecină cu Râul Loara. La vârsta de 9 ani, a fost trimis la şcoală, la Liceul Nantes. Jules a studiat Latina, pe care a folosit-o în povestirea sa scurtă, Le Mariage de Monsieur Anselme des Tilleuls (mij. anilor 1850).
Debutul în literatură
După ce a terminat studiile de la liceu, Verne a plecat la Paris, pentru a studia. În 1848, împreună cu Michel Carre, a început să lucreze la operetele muzicale, din punct de vedere literar. Când tatăl lui Jules Verne a aflat că fiul său sc<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-jules-verne/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Mizerabilii]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-mizerabilii/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Mizerabilii


Mizerabilii este cel mai mare roman al lui Victor Hugo, pe care l-a terminat în 1862, în timp ce se afla în exil.Este considerat drept una dintre cele mai mari opere ale umanităţii precum şi o adevărată frescă socială.
Domnul Myriel, devenit episcopul Bienvenu, care locuieşte la Digne împreună cu sora sa, Baptistine, are ocazia de a se intâlni cu un ocnaş evadat, ce îi bate la uşă pentru a-i cere mâncare şi adăpost. Fiind un om nespus de bun, de milostiv, ce îşi dădea mai toţi banii săracilor şi care nu putea refuza prilejul de a face o faptă bună, îl primeşte, spre marea uimire a ocnaşului, care fusese refuzat de toată lumea.
Ştiind bine că este un evadat căutat de poliţie, episcopul îl cazează într-o cameră de unde ocnaşul, pe nume Jean Valjean, fuge furând argintăria casei. Este prins de jandarmi şi adus în faţa domnului Bienvenu, care îl declară nevinovat şi îi dăruieşte şi două sfeşnice de argint. Jean Valj<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-mizerabilii/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Floare albastra - speranta rece]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-floare-albastra-speranta-rece/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-floare-albastra-speranta-rece/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Portretul]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-portretul/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Portret (<fr.portrait)
 
  “       Portretul este descrierea unei persoane, prin insusirea trasaturilor sale fizice si morale. Aceasta descriere se constituie, asadar, in portret fizic sau portret moral. Daca descrierea imbina trasaturi fizice si morale portretul este mixt. Urmarind modul in care este realizat portretul, mai putem deosebi: portretul concentrat , care se contureaza printr-o singura imagine a personajului, sau portretul in desfasurare, obtinut dintr-o succesiune de portrete.
Se mai poate vorbi de portret individual, atunci cand se insista asupra unei persoane anume si de portret generalizator, in care se contopesc trasaturile tipice ale unei categorii de persoane.
In leteratura romana, portretul a fost cultivat incepand cu opera cronicarilor, motiv care atesta calitatile literare ale acestor texte. Exemple: Gr. Ureche, Miron Costin, Ion Neculce.”-cf. Dictionar de terminologie literara, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970
“Fost-au acest Stefan voda om nu mare <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-portretul/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Alexandru Lapusneanul - caracterizare]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-alexandru-lapusneanul-caracterizare/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Alexandru Lapusneanul 
-	caracterizare – 


Alexandru Lapusneanul este inspirat dintr-o personalitate istorica,este tipul domnitorului tiranic si este caracterizat prin mai multe modalitati :direct de catre narator si de catre alte personaje,cat si indirect prin fapte,reactii,atitudine si in relatie cu alte personaje.
Fiind un personaj romantic,calitatile si defctele sale sunt in antiteza.De fapt, calitatile lui Lapusneanul devin defecte din cauza dorintei de razbunare. Este, deci, construit prin lumini si umbre.Autorul foloseste antiteza si pentru a-l prezenta in opozitie cu alte personaje :de exemplu,cu delicata lui sotie(cruzimea-milostenia,temperamentul impulsiv-bland ;firea puternica-slaba),cu Vornicul Motoc(conflictul dintre ei este specific Evului Mediu :boier-domnitor).
La inceput este neincrezator in izbanda sa,pentru ca se teme de boieri : »eu ii cunosc pe boierii nostri caci am trait cu dansii ».Lapusneanul pretinde sa elibere tara de asupritorul Tomsa.Cand boierii<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-alexandru-lapusneanul-caracterizare/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Paradis in destramare]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-paradis-in-destramare/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[	Poezia face parte din volumul Laudă somnului(1929), volum, care se impune printr-o originalitate incontestabilă. Poezia aparţinând acestui volum prezintă un univers în destrămare cufundat într-o stare hipnotică. Imaginea acestui univers în destrămare este surprins foarte bine în versuri: 
pretutindeni e o tristeţe, e o negare, e un sfârşit
	Poetul tratează într-o manieră personală o serie de mituri biblice, în acest sens este semnificativă mărturisirea sa: E adevărat că în poezia mea sunt frecvente şi motive mitice, chiar teologice. Dar de aceste elemente uzez în chipul cel mai liber, ca mijloace de expresie poetică. Motivele nu sunt tratate dogmatic. Le folosesc în sens totdeauna creator, liber, le modific şi le amplific după necesităţi. Născocesc motive mitice la fiece pas fiindcă fără o gândire mitică nu ia fiinţă, din păcate sau din fericire, nici o poezie.
	Blaga prelucrează creator, liber, mitul genezei, mitul cristic, mitul învieri<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-paradis-in-destramare/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Caracterizare D-l Goe]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-caracterizare-d-l-goe/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Caracterizarea directa- se face de catre narator,de catre personaje sau autocaracterizare.
Caracterizarea indirecta-reiese din faptele,vorbele[limbajul],comportamentul personajului.
Goe este personajul principal din schita "D-l Goe" de Ion Luca Caragiale in care se caracterizeaza proasta educatie pe care o primesc unii copii in familie.
Personajul este prezentat atat prin caracterizarea directa cat si prin caracterizarea indirecta reiesita prin faptele,vorbele si comportamentul personajului.
Goe este un copil de scola,imbracat intr-un elegant costum de marinar dintr-o colectie renumita "Le Formidable";fapt ce dovedeste ca acesta face parte dintr-o familie instarita si cu pretentii;aceasta caracterizare este indirecta.
Lenes ramane repetent,iar familia in loc sa-l pedepseasca ii ofera cadou o calatorie la Bucuresti intr-o zi de sarbatoare nationala.
Poruncitor,obisnuit sa i se dea totul,crezand ca i se cuvine totul,porunceste cu un glas de comanda sa vina trenul,convins ca pana si<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-caracterizare-d-l-goe/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Literatura si opera literara]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-literatura-si-opera-literara/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[
Literatura si opera literara


1)Literatura
2)Literatura si conceptul de literatura
3)Opera literara
4)Imaginea artistica


1)Literatura(cuvantdin latinescul litera=litera,scriere)defineste totalitatea scrierilor dintr-o limba si din toate domenile.In acest sens vorbim de literature artistica(beletristica),literatura stiintifica de specialitate.In sens restrans prin literatura intelegem totalitatea creatilor literare beletristice ,ce reprezinta arta cuvantului realizata prin valorificarea functiei expresive a limbii.


 2)Literatura este o arta a cuvantului(cuvantul “arta” vine din latinescul ars-artis   care in sensul larg al cuvantului denumeste o activitate specifica omului care are drept scop,producerea unor valori estetice si care  foloseste mijloace de exprimare cu caracter specific.Literatura este o arta a cuvantului ca dansul,picture,sculptura.Artele se deosebesc intre ele dupa materialul folosit si dupa tipul de comunicare.Literatura nu este posibila decat in<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-literatura-si-opera-literara/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Padureanca - povestirea]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-padureanca-povestirea/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Padureanca
Cap 1

Fa trei cruci si zi „Doamne-ajuta!” cand treci pragul casei, fie ca sa iesi, fie ca sa intri, caci lumea din intamplari se alcatuieste, iar intamplarea e noroc ori nenorocire, si nimeni nu stie daca e rau ori bun ceasul in care a pornit, nici daca va face ori nu ceea ce-si pune de gand.
Busuioc insa, bogatoiul, era om care stie ce voieste. Pe vrute, pe muncite, pe chibzuite, el ajunsese gospodar ce ara cu patru pluguri zece zile de-a randul si seamana brazdele numai cu grtu bob ales, si de aceea se putea simti destoinic a scoate la capat lucruri pe care altii nici macar de gand a si le pune nu se incumetau.
Se ivise holera-n tara, iar Busuioc nu voia sa stie de ea. Holera-n timpul secerisului?! La aceasta nu s-a gandit si nici acum nu voia sa se gandeasca. Avea patruzeci de jugare de pamant acoperite cu grau, un singur lan ce sovaia mereu sub sarcina de spicuri grele; holera, neholera el trebuia sa-si adune rodul in timp de trei zile, caci putin se scutura de<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-padureanca-povestirea/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Luceafarul]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-luceafarul/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Dragostea lui Mihai Eminescu pentru folclorul naţional a fost profundă şi constantă, poetul simţindu-şi rădăcinile spirituale adânc înfipte în sufletul neamului românesc, după cum mărturisea el însuşi într-o însemnare făcută pe marginea unui manuscris:”Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor, cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar”.
           Poemul “Luceafărul” a fost conceput din timpul studiilor la Berlin, iar din perioada 1880-1883 datează cele cinci variante, în timp ce forma sa definitivă a fost publicată în aprilie 1883 în Almanahul Societăţii Academice Social-Literare “România jună” de la Viena, apoi în “ Convorbiri literare” din august, acelaşi an, şi în volumul de “Poesii” editat de Titu Maiorescu în decembrie 1883.
           Poem amplu, interferând cele trei genuri literare: liric, epic şi dramatic, cuprinde compoziţional 98 de strofe şi 392 de versuri ce se organizează pe mai multe planuri: teluri<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-luceafarul/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Romantismul in arte]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-romantismul-in-arte/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[                           Romantismul in arte
               O periodizare a romantismului romanesc
                          
             Romantismul a luat nastere in Anglia, de unde s-a extins in Germania si Franta, apoi in intreaga Europa.Acest current cultural s-a manifestatsi si in muzica, s-a ridicat impotriva rigorilor, a dogmatismului estetic, a ratiunii reci si a ordinii, propunandu-si sa iasa din conventional si adstract.Romantismula sustinut manifestarea fantziei si exprimarea sentimentelor, a originalitatii, spontaneitatii si sinceritatii emotionalem, promovarea libertatii de expresie.
             Romantismul  se afirma limpede, in literature romana, in preajma amului 1830 si domina miscarea literara pana aproximativ in al optulea deceniu al veacului trecut, cand, pune realismul, acesta disputandusi intiietatea in viata romantismului care, prin Eminescu indesebi, prin Macekdonski, in parte Dealvrancea, Vlahuta, Duiliu Zamfirescu (prin nuvele, romane de la inceput si<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-romantismul-in-arte/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Pasoptism]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-pasoptism/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Pasoptismul
 	
 	Termenul pasoptism care desemneaza o perioada importanta din istoria literaturii romane este provenit de la denumirea haplologica a anului revolutionar 1848.
	In literatura romana “Momentul 1848” reprezinta momentul fundamentarii literaturii nationale prin orientarea oferita de revista “Dacia literara” care a lansat un current si a format generatia cunoscuta sub numele: “generatia scriitorilor pasoptisti”
	Perioada premergatoare revolutiei de la 1848 a insemnat inceputul poeziei noastre romantice

Definitie - Pasoptismul cuprinde perioada literara dintre 1840 si 1860 perioada care pentru literatura romana inseamna epoca de modernizare, de afirmare a romantismului si de fundamentare a majoritatii speciilor.

Cronologie
Aceasta epoca inteleasa in sens larg se poate diviza in trei perioade:
Prepasoptismul (1830 -1840)
Pasoptismul (1840 -1860)
Postpasoptismul (1860 - 1870)
<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-pasoptism/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Padureanca - nuvela psihologica]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-padureanca-nuvela-psihologica/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Padureanca
                        -nuvela psihologica-

Nuvela psihologica, semnificand "o . drama a optiunii", a indeciziei, "Padureanca" are un subiect aparent simplu, pe care se cladeste o tulburatoare poveste de«fragoste. Iorgovan, personajul principal, pleaca la munte pentru a aduce "padureni" pentru sectris, cum mai facuse si cu un an in urma, cand o cunoscuse pe Simina, fata de care nu avusese insa indrazneala sa-si marturiseasca dragostea. Acum, desi izbucnise holera si putea gasi lucratori in sate apropiate, Iorgovan ia postura de personaj de basm care isi cauta iubita la mari departari, pornind intr-o lunga expeditie, strabatand sate si locuri indepartate, intalnind oameni noi, totusi cu teama de a nu fi descoperit, ezitant, indecis, sursa a dramei care il macina pana la sfarsit. Pentru toti ceilalti, drumul la munte si cautarea performata de flacau au un scop precis, pierdut prin ezitari, amanari, incertitudini. Iorgovan ramane intr-o dilema continua, intre decizia de a<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-padureanca-nuvela-psihologica/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Ulita copilariei]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-ulita-copilariei/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[                     Ulita copilariei 
                                


         La marginea unui targ se afla o ulita saraca si necunoscuta , fara nimic care sa o faca placuta ochiului si pustie , menirea ei fiind sa indrume calatorul spre munti.

         Linistea ulitei este rareori tulburata de carele cu boi care vin de la tara indepartandu-se spre targ. Nu are un nume de care sa fie mandra si ramane o ulita modeste de mahala care devine martor al vietii locuitorilor din casele ce o alcatuiesc. La venirea pe lume a fratelui mai mic al naratorului l-a asteptat la poarta , desi el nu a stiut asta. L-a insotit apoi in toate etapele devenirii lui ca om , i-a vegheat primele descoperiri , i-a insotit primele drumuri prin casa , i-a facut cunoscuteprimele toamne si primele calatorii cand a putut pasi singur , la inceput in strae de fetita , apoi in haine baietesti vehind sa nu I se-ntample ceva si aducandu-I la Craciun pe dornicul mos , iar la Peste pe blandul Iisus. L-a invatat <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-ulita-copilariei/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Textul descriptiv, narativ, argumentativ, dialogul]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-textul-descriptiv-narativ-argumentativ-dialogul/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Textul descriptiv, narativ, argumentativ, dialogul


1.Textul descriptiv

  	„Din şoşeaua care vine de la Cârlibaba, întovărăşind Someşul când în dreapta,  când în stânga, până la Cluj şi chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armandia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu şindrilă mucegăită, spintecă satul Jidoviţa şi aleargă spre Bistriţa, unde se pierde în cealaltă şoşea naţională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului.
	Lăsând Jidoviţa, drumul urcă anevoie până ce-şi face loc printre dealurile stâmtorate, pe urmă însă înaintează vesel, neted, mai ascunzându-se printre fagii tineri ai Pădurii Domneşti, mai poposind puţin la Cişmeaua-Mortului, unde picură veşnic apă de izvor răcoritoare, apoi coteşte brusc pe sub Râpele-Dracului, ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântitură de coline. 
	La marginea satului te întâmpină din stânga o cruce strâmbă pe car<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-textul-descriptiv-narativ-argumentativ-dialogul/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Prefata - Tudor Arghezi]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-prefata-tudor-arghezi/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[                     Prefata de Tudor Arghezi 
                                                             (demonstraţie)

	Tudor Arghezi (1880-1967) a creat un univers liric inedit, caracterizat prin diversitate tematică şi o deosebită expresivitate artistică, însuşiri dovedite încă de la primul volum-Cuvinte potrivite(1927), urmat de Flori de mucigai, Cărticica de seară, Frunze, Crengi, Silabe, Ţara Piticilor(1947), etc., căci “în cartea liricii noastre, începută de Eminescu, poetul Cuvintelor potrivite se aşază imediat în prim rang”(Pompiliu Constantinescu, apud 16).
	Într-adevăr, Tudor Arghezi a cântat în lirica sa gândurile, sentimentele şi aspiraţiile omului, setea de absolut, dorinţa de libertate şi de cunoaştere, răzvrătirea şi căutările orgolioase, lumea copilăriei şi universul micilor vieţuitoare. Toate acestea au fost înveşmântate în inconfundabilul stil arghezian, în care noutatea expresiei a produs o adevărată revoluţie<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-prefata-tudor-arghezi/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Prepozitia]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-prepozitia/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[PREPOZITIA


Prepozitia este partea de vorbire neflexibila, fara functie sintactica, care leaga intre ele parti de propozitie. Este un cuvant ajutator si se analizeaza impreuna cu partea de propozitie pe care o insoteste.

Exemple: Cartea de istorie, gandul la vacanta, livada cu meri, etc.. ( de istorie, la vacanta, cu meri sunt atribute substantivale, prepozitionale precedate de prepozitiile: de, la, cu, fara functie sintactica).

I.	Dupa forma, prepozitiile sunt:

1.	simple (un singur element):  a, catre, contra, cu, de, fara, in, intru, la, langa, pe, pentru, pana, pe, sub, peste, printre, prin, dupa, drept, asemenea, datorita, etc..
2.	compuse (din doua sau mai multe prepozitii simple): de la, de catre, de pe, fara de, pe la, de pe la, de pe langa, de peste, pe langa, pe sub, de pe sub, de sub, pana pe la, etc..
3.	locutiuni prepozitionale (grupuri de cuvinte cu inteles unitar care au rolul unei prepozitii): alaturi de, dincolo de, in afara de, in sus de, in jos de, la d<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-prepozitia/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Comicul la Caragiale]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-comicul-la-caragiale/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[                                  Comicul din "O scrisoare pierduta"

Comicul
	-categorie estetica presupunând situatii care provoaca râsul printr-o 
	 disproportie , prin contrastul dintre esenta si aparenta , dintre efort 
	 si rezultatele lui , dintre viu si mecanic , dintre scopuri si mijloace.
	-provoaca râsul dar sfera râsului este mai larga dacât cea a comicu-
	 lui.
	-sanctioneaza , presupune o atitudine critica fata de obiectul asupra 
	 caruia se exercita.
	-presupune constiinta superioritatii celui care râde fata de obiectul 
	 respectiv.
<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-comicul-la-caragiale/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Arghezi si Voiculescu]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-arghezi-si-voiculescu/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[PSALMII LUI T. ARGHEZI ŞI POEZIA DE INSPIRAŢIE RELIGIOASĂ A LUI V. VOICULESCU

     
I. T. ARGHEZI ŞI  V. VOICULESCU – PERSONALITĂŢI DE SEAMĂ ALE LIRICII ROMÂNEŞTI

	Tudor Arghezi a fost considerat placa turnantă a liricii noi intuind cu siguranţă aproape toate formele poeziei moderne: poezia fiorului religios, poezia sentimentului casnic, poezia vizionară, poezia universului domestic, poezia metamorfozelor materiei, poezia jocului, poezia absurdului. Cu o putere inepuizabilă de invenţie artistică el a realizat o fuziune între tradiţie şi modernitate, s-a prezentat până în ultimii ani de viaţă sub feţe nebănuite, noul răsărind din ceva străvechi. Convins că se afla neîncetat în tindă – că el este ucenicul ce trebuie să stăruie cu migală şi neobosită trudă asupra cuvântului, Arghezi a realizat o poezie originală. Volumul Cuvinte potrivite – publicat în 1927 este pe bună dreptate un eveniment literar şi apare când Arghezi deja păt<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-arghezi-si-voiculescu/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Bogdan Petriceicu Hasdeu - Razvan si Vidra]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-bogdan-p-hasdeu-razvan-si-vidra-ii/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Bogdan Petriceicu Hasdeu, personalitate a culturii si a literaturii romane
	
	Spirit enciclopedic in descendenta lui Dimitrie Cantemir si alui Ion Heliade Radulescu, poliglot B.P.Hasdeu a dominat prin vocatia universalitatii cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca reprezentant al gandirii stiintifice umaniste, insetat de cunoastere si creatie. El a deschis drumuri in filologie, folcloristica, istorie, asezand cercetarea acestor domenii intr-un cadru care nu se va schimba multa vreme.
	A desfasurat o prodigioasa activitate gazetareasca, fiind initiatorul a numeroase reviste si ziare: "Romania" (1858), "Foaia de istorie romana", "Foaia de istorie si literatura" (1860), "Lumina", "Foaia umoristica Aghiuta" (1863), "Arhiva istorica", "Satyrul" (1866), "Traian", "Columna lui Traian" (1870), "Revista noua" (1877) s.a.
<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-bogdan-p-hasdeu-razvan-si-vidra-ii/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Odiseea]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-odiseea/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Odiseea

Homer


După arderea Troiei

	Ulise se îmbracă în haine de cerşetor şi intra în Troia, unde Elena îl recunoaşte şi îi spune totul despre cum erau construite porţile şi cetatea. 
	Aheii construiesc un cal de lenm uriaş , pe care îl lasă la poarta Troiei, şi se prefac că se retrag la corăbii.Troienii sărbătoresc acest eveniment, iar noaptea când porţile erau deschise din cal ies greci şi ahei care se unesc cu cei care plecaseră spre corăbii şi sunt conduşi de Menelaos şi Ulise. Aceştia ard Troia din temelii. 
	Ulise şi oamenii săi pleacă spre Itaca, iar ceilalţi luptători se îndreaptă şi ei spre ţările lor. Primul popas al itacanilor este pe insula  ciconilor, pe care o jefuiesc , dar ciconii se răzbună. Aşa pier o parte dintre itacani , cei rămaşi ajung pe insula mâncătorilor de lotus de unde Ulise îşi scapă cu greu oamenii din efectele plantei atât de populare pe acea insulă.
<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-odiseea/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Cioran]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-cioran/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[E.M.CIORAN

„Refractar la etichetari”,cu o mare putere de convingere,respingand tot ceea ce se spune c-ar fi dat si adoptand neutralitate de partea oricarei pozitii si probleme folosofice,Emil Cioran ca „sceptic de serviciu al unei lumi in agonie trage conturul unei viziuni complexe,poematice asupra unui univers distinct pe care si-l creeaza.Cu o deosebita abilitate,lasa impresia ca se sustrage oricarei credinte manifestand fata de ea aroganta si o forta de respingere masurata in unitati de discretie si neincredere fata de puteri supreme, externe, inabordabile, inexplicabile:”Doamne,da-mi taria sa nu ma rog niciodata, cruta-ma de nebunia oricarei adoratii, departeaza de mine ispita unei iubiri ce m-ar darui Tie pe veci(…)Daruieste-mi miracolul recules dinaintea primei clipe ,pana pe care n-ai putut s-o induri si te-a starnit sa faci o spartura in neant si sa deschizi aici acest balci al timpurilor si sa ma osandesti astfel la univers, la umilinta si rusinea de a fi”.
<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-cioran/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Eminescu - Oda in metru antic]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-eminescu-oda-in-metru-antic/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[M. EMINESCU
“Odă (în metru antic)”

	Oda este o specie literară creată de reprezentanţii clasicismului (antic sau european); creatorul de tip romantic operează un transfer de la modelul clasic, spre cel romantic, prin elemente mai ales de conţinut, decât de formă.
	Poemul eminescian a fost într-o variantă iniţială, un elogiu la adresa unui erou contemporan, Napoeo al III-lea, păstrând deci ceinţele odei clasice; devine însă o meditaţie gravă din perspectiva unui eu liric, cu privire la moarte, poarta care deschide calea spre cunoaşterea Sinelui. Meditaţia este prin excelenţă romantică, dar exprimând trăiri Eminescu deschide drum spre lirica sec. XX-lea. (v. Expresionismul).
	Subtitlul poemului (în metru antic) trimite la modelul artistic antic grecesc: alternanţa versului sofic lung cu versul odeneu, scurt, masculin; versul odeneu este purtătorul semnificaţiei, imaginii artistice realizate prin cele trei versuri anterioare. Versul odeneu construi<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-eminescu-oda-in-metru-antic/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Marin Preda - Ilie Moromete]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-marin-preda-ilie-moromete/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Ilie Moromete
-caracterizare-

    Unul dintre cele mai fascinante personaje din literature noastra .Obiect al unei bogate literaturi critice ,destinul lui Ilie Moromete  ilustreaza  o “tema  fundamentale”,care l-a preocupat indelung pe prozator :disparitia clasei taranesti.A interpreta evolutia sa din perspective “caracterului universal al experientei taranesti “ inseamna al situa intr-o tesatura  mai complicate de determinari ;categoric mai relevanta decat interpretarea pur factoriala .
    Caracter puteric ,natura complexa ,inteligenta iesita din comun ,Ilie Moromete (al carui prototip este Tudor Calausu ,tatal autorului )”simbolizeaza lumea taraneasca in valorile ei durabile”.Comentatorii romanului au remarcat spiritual independent al personajului ,ironia ,darul de a descoperi dimensiunile inedited  ale lucrurilor .Exista o lume in care personajul se lupta cu alde Tudor Balosu ,Jupuitul sau Aristide  ca sa isi achite datoriile ,sa-si pastreza independenta materiala <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-marin-preda-ilie-moromete/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Nichita Stanescu]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-nichita-stanescu/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[NICHITA STANESCU - Universul poetic

	
            Nichita Stănescu s-a impus ca unul dintre cei mai interesanţi şi valoroşi creatori de poezie modernă; ca o recunoaştere a valorii creaţiei sale, i s-a conferit în 1975, la Viena, premiul Herder, iar în 1982, în Iugoslavia, premiul “Cununa de Aur”.
	Nichita Stănescu este mai interesat, mai emoţionat de idee decât de sentiment. Calea care să-i satisfacă nevoia de siguranţă ducea spre disciplinele riguroase ale spiritului, spre geometrie şi fizică. Critica literară consideră că de la Ion Barbu, poezia românească nu a mai cunoscut o asemenea capacitate de abstractizare ca în cazul lui Nichita Stănescu.
	Poetul s-a situat într-o ascendenţă “nobilă”: prin tendinţa de a ajunge până la esenţa liricului, el se apropie de Eminescu şi Blaga; prin forţa inovaţiei la nivelului limbajului artistic, se apropie de Arghezi; prin capacitatea de încifrare a mesajului în formule de maximă abstractizare,<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-nichita-stanescu/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Liviu Rebreanu - Padurea spanzuratilor]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-liviu-rebreanu-padurea-spanzuratilor/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Padurea spanzuratilor
de Liviu Rebreanu				


	Tema  războiului, prin bogatul ei material de viaţă, cu nesfârşitele implicaţii de ordin sufletesc şi social, prin ceea ce reprezintă ca dramatică încleştare de forţe, a atras în chip deosebit preocupările artistice ale lui Rebreanu atât în nuvelă cât şi în roman. Momentul suprem obţinut de scriitor în această direcţie este romanul Pădurea spânzuraţilor.
	Tema romanului a fost experimentată de Rebreanu iniţial pe spaţiul mai restrâns, mai uşor de stăpânit, al unei nuvele: Catastrofa.
	Geneza romanului se poate reconstitui cu precizie după destăinuirile directe ale scriitorului, reluate şi de alţi membri ai familiei, între care de către soţia sa Fanny Rebreanu. Un prim strat genetic îl constituie impresia profundă lăsată asupra scriitorului de ororile războiului pe diferite câmpuri de luptă şi mai ales de uciderea în masă prin spânzurătoare a unor ostaşi cehi, scenă înregistrată<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-liviu-rebreanu-padurea-spanzuratilor/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Baltagul]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-baltagul-ii/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Oier. Sotul Vitoriei Lipan, ucis de cei doi tovarasi ai sai: Bogza si Cutui, pentru a pune stapanire pe cele trei sute de ori ale sale. Cioban „foarte priceput in mestesugul oieritului” si foarte avut. In podul casei sale din Magura, dupa moartea lui se aflau: saizeci de piei de oaie, o suta de miel,
saizeci de burdufuri cu branza si nouazeci de papusi cu branza afumata.
Numele lui adevarat era Gheorghita, dar la patru ani imbolnavindu-se si slabind foarte mult, i s-au facut „sfintele masle” i s-a schimbat numele 
„ca sa nu-l mai cunoasca bolile si moartea” in Nechifor. A ajuns un barbat falnic, „indesat si spatos” cu mustata neagra si ochii cu sprancene aplecate; „om vrednic si fudul” care „nu se uita la parale numai sa aiba el toate dupa gustul lui” cum era cunoscut de crasmarii din muntii prin care trecea. Vitoria stie ca era „om cu hartag la chef”, „cu mare curaj” si ca „nu-i putea sta nimeni impotriva”. Purta mereu la el un baltag. „De hoti<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-baltagul-ii/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Publius Ovidius Naso]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-publius-ovidius-naso/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Cel dintai cantaret al meleagurilor noastre
N. Lascu


	Unul dintre cei mai cunoscuti si mai populari poeti ai antichitatii, Ovidius este nu numai un poet al lumii, ci si al nostru, cel dintai cantaret al pamantului romanesc pe care a si trait multi ani, surghiunit la Dobrogea, la Tomis. In afara de poemele homerice si de epopeea vergiliana, putine opere au strabatut veacurile cu atata stralucire ca opera poetica a lui Ovidiu, intrand in patrimoniul culturii universale. 
	In numeroase versuri din Triste si Pontice el ne descrie tinuturile, clima, locuitorii din Dobrogea si felul lor de trai. In miscarea literara romana din a doua jumatate a secolului I i.e.n, Ovidiu este printre poetii cunoscuti sub numele de elegiaci, care parasesc traditiile legate de marile genuri ale clasicismului grec, de aceea, ei vor fi cunoscuti si ca “poetii noi”. Astfel, poezia elegiaca romana deplaseaza obiectul analizei sentimentelor din domeniul mitologiei in acela al vietii sufletesti a poetului.<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-publius-ovidius-naso/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[George Bacovia]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-george-bacovia/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[George Bacovia

	
George Bacovia (pseudonimul lui George Vasliu) s-a nascut la 4/17 Septembrie 1881 la Bacau, ca fiu al unui comerciant. Urmeaza liceul lin orasul natal, apoi Facultatea de Drept din Iasi, fara a profesa vreodata avocatura. Indeplineste diverse slujbe: copist, ajutor contabil, referant bibliotecar. Debuteaza cu o poezie in „Literatorul” lui Macedinski, al carui cenaclu il frecventeaza. Debutul editorial se petrece in 1916 cu vulumul Plumb, premiat de Ministrul Artelor. Laureat al Premiului Societatii Scriitorilor Romani in 1925 si al Premiului National in 1934. Moare la Bucuresti in 1957 (22 mai).
	Originalitatea poetului. Bacovia este unul dintre marii poeti originali de dupa Eminescu; despre manierismul estetic definind atmosfera cunoscuta in istoria literara sub numele de „bacovianism” au vorbit totii marii critici. Atmosfera launtrica particulara este cum spunea E. Lovinescu, deprimanta: „de toamne reci, cu ploi putrede, cu arbori cangerati, limitat in<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-george-bacovia/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Joc si joaca]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-joc-si-joaca/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Joc şi joacă

	Jocul şi joaca sunt teme foarte des întâlnite în viaţa cotidiană, iar ele reflectă o anumită tendinţă a omului spre socializare. Jocul este ca generalitate mai strict, de aceea el prezintă reguli, unele trebuie respectate, iar altele sunt menite să fie încălcate. Astfel apare dorinţa oricărei fiinţe umane de a depăşi ceea ce este normal, de a depăşi pe alţii şi de a se depăşi pe sine, o tendinţă spre perfecţiune, ca ţel principal al vieţii. Mediocritatea este pentru cei slabi, de aceea omul a inventat competiţia ca modalitate de afirmare.
	Joaca este o formă de manifestare întâlnită la copii, care încearcă să scape de rutină cu ajutorul imaginaţiei. Aceştia încalcă toate regulile impuse de raţiune, de natură, de tot ceea ce este realizabil, prin crearea unor personaje supranaturale pe care le comandă sau în locul cărora se pun chiar ei, impunând viziunea lor despre viaţă. Joaca se întâlneşte de cele mai multe ori<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-joc-si-joaca/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Lumea basmului]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-lumea-basmului/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[URSUT VLAD
 CLS-VIII-B LIM
                    



LUMEA BASMULUI


Potrivit Dictionarului de termeni literari “Cuvantul basm este derivat din vechea slava de la “basni” ceea ce inseamna nascocire , scornire.Termenul defineste o specie a epicii populare si culta cu raspandire mondiala , in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare (feti-frumosi , zane , animale nazdravane) aflate in lupta cu fortele nefaste ale naturii sau ale societatii , simbolizate prin balauri , zmei , vrajitoare , pe care ajung a le birui pana la urma”.
	Basmele au ramas de-a lungul veacurilor operele cele mai indragite de copii , incepand din primii ani ai copilariei si pana aproape de adolescenta.Producand o impresie puternica asupra imaginatiei si sensibilitatii copiilor , prin morala lor pozitiva si usor de receptionat , basmele au o deosebita insemnatate educativa.
In basme domina fantasticul atat in cadrul in care se desfasoara actiunea , cat si in prezentarea pers<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-lumea-basmului/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Toma Alimos]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-toma-alimos-ii/</link>
<pubDate>2020-03-25T08:36:22+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Toma Alimos

A fost odata ca niciodata, pentru ca realitatea se impleteste permanent cu fantasticul. Printr-o inriga puternic tensionata, intervine un eveniment-surpriza care tulbura echilibrul epic erau in situtia initiala si care va avea un rol decisiv in derularea actiunii. Soseste Manea care ii aduce haiduculuiacuzatii grave, imaginare, hiperbolice, fiind hotarat sa-l uciada pe haiduc. In acest moment narativ, personajele principale intruchipand simbolic antiteza dintre bine si rau, se afla fata in fata, cele doua portrete definesc fizic si moral personajele tipice ale baladei vitejesti haiducul si stapanul mosiilor. Fizic haiduculeste nalt la stat expresie succinta, metaforica a frumusetii ideale. Manea este, slutul si uratul caracterizat direct prin doua epitete care se amplifica reciproc pentru a realiza imaginea respingatoare a unui urias. Moral Toma este mare la sfat trasatura esentiala a voinicului aflat in slujba dreptatii. Prin antiteza Manea este ucigasul expresie a lips<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-romana/">Romana</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-romana/referat-toma-alimos-ii/</guid>
		</item>

</channel>
</rss>



