<?xml version="1.0" encoding="UTF8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
		<title>Referate psihologie</title>
		<link>http://referate.itbox.ro</link>
		<description><![CDATA[Referate la psihologie pentru toata lumea]]></description>
		<docs>http://referate.itbox.ro/</docs>
		<language>ro</language>
		<generator>Referate la psihologie (http://referate.itbox.ro/)</generator>
		<ttl>60</ttl>
		<item>
			<title><![CDATA[Parcurgerea informatiei pe cele 5 simturi]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-parcurgerea-informatiei-pe-cele-5-simturi/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Parcurgerea informatiei pe cele 5 simturi


TACTIL

În derma se gasesc si diferite terminatiuni nervoase: acestea vor transmite la creier excitatiile ce provoaca simtul tactil. Excitatiile dureroase sunt preluate de terminatiile nervoase (receptorii) care se ramifica în epiderma. În portiunea superioara a dermei se gasesc receptorii tactili, sau asa numitii corpusculi Meissner, care percep presiunile usoare. Ceva mai adânc sunt situati corpusculii Ruffini care percep caldura, respectiv corpusculii Krause, responsabili de
perceperea frigului. Spre marginea inferioara a dermei se gasesc corpusculii Vater - Puccini, care au rol de a percepe presiunile puternice. Daca aceste terminatiuni nervoase trimit o informatie catre creier, sub efectul unor excitatii dureroase, presiune, sau caldura, acesta va actiona muschii corespunzatori, de exemplu pentru a retrage mâna de pe o cana fierbinte.



VIZUAL

 Prin ochi primim cele mai multe informatii despre lumea exterioara. Portiun<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-parcurgerea-informatiei-pe-cele-5-simturi/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Dragostea. Eseu]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-dragostea-eseu/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Ar trebui să uităm deocamdată balivernele de genul „iubirea este totul”, „cineva acolo sus ne iubeşte” etc. şi să începem să ne iubim noi între noi. Şi aici mă refer la faptul că ar trebui să ne ajutăm reciproc şi, ceea ce mi se pare cel mai important, să ne respectăm, pentru că, după părerea mea, respectul este cel mai important şi de aici se naşte dragostea.
	Următorul caz despre care o să vă scriu şi pe care îl voi comenta reprezintă motivul principal care m-a determinat să scriu acest referat.
	Am văzut la televizor acum un timp un reportaj despre un bătrân care a fost uitat de copiii lui, mai mult sau mai puţin intenţionat, şi care trăia de azi pe mâine într-o mizerie de nedescris, dar care totuşi a avut puterea să-i înţeleagă pe respectivii şi să-i ierte, spunând că aceştia sunt plecaţi în Canada şi au şi ei problemele lor acolo. Poate are dreptate, dar nu pot să cred că odată ce ai plecat în altă ţară o să-ţi<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-dragostea-eseu/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Interrelatii Imaginatie - Gandire]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-interrelatii-imaginatie-gandire/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Interrelaţii imaginaţie – gândire


     Imaginaţia şi gândirea fac parte din categoria proceselor cognitive superioare(secundare).
     Imaginaţia este un proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini şi proiecte noi, pe baza combinării şi transformării experienţei.Gândirea este procesul cognitiv superior, de procesare a însuşirilor esenţiale, necesare şi logice, cu ajutorul unor operaţii abstract – formale, în vederea înţelegerii, explicării şi predicţiei unor relaţii cauzale din realitate şi a elaborării unor concepte, noţiuni, teorii, sisteme cognitive, ca modele mintale ale realităţii.
     Omul este capabil de o performanţă unică, aceea a realizării unităţii dintre trecut, prezent şi viitor, imaginaţia fiind legată mai ales de ce va fi.Detaşându-se de prezentul imediat, de aici şi acum, omul îşi organizează şi proiectează acţiunile, anticipând atât drumul care va fi parcurs, cât şi rezultatele care vor fi obţinut<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-interrelatii-imaginatie-gandire/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Solutii pertinente pentru optimizarea relatiilor elev-profesor-parinti]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-solutii-pertinente-pentru-optimizarea-relatiilor-elev-profesor-parinti/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Solutii pertinente pentru optimizarea relatiilor
instituite intre elev-profesor-parinte si pentru
facilitarea parteneriatului educational


Protocol pentru parteneriat educational  
Titlul proiectului:”NOI TREI SUNTEM PRIETENI”
Scopul proiectului :
Constituirea unui grup partenerial care sa promoveze valori comune la nivelul partenerilor implicati: elevii clasei a IX-a B, familiile elevilor, oameni ai scolii si reprezentanti ai comunitatii locale.
Promovarea dialogului si a comunicarii intre elevii clasei, parintii acestora si profesorii clasei prin diverse activitati comune. 
Argument: 
Cele trei componente ale acestui parteneriat dispun de dorinta pentru optimizarea unor relatii perfecte 
Obiective:
   -elevul-profesorul-parintele sa comunice perfect in diverse situatii 
   -sa desfasoare o serie de actiuni comune 
   -elevul sa constientizeze afectivitatea de grup ca support al prieteniei 
   -elevul sa dovedeasca un comportament atent, tolerant, civilizat, sa st<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-solutii-pertinente-pentru-optimizarea-relatiilor-elev-profesor-parinti/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Educatia interculturala, conceptualizare si contextualizare]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-educatia-intercultural-conceptualizare-contextualizare/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[EDUCATIA INTERCULTURALA, CONCEPTUALIZARE
 SI CONTEXTUALIZARE

	A. Educatie si societate.  Educatia si provocarile lumii contemporane.
	Lumea contemporana se caracterizeaza printr-o evolutie rapida si imprevizibila a stiintei si tehnicii, generand o gigantica miscare de idei, de inventii si descoperiri, o crestere exponentiala a informatiei si a tehnologiilor de varf.  Acestea au drept consecinta informatizarea societatii, restructurarea si reinnoirea unor demersuri epistemologice pluridisciplinare, din toate sectoarele vietii sociale.
	Societatea contemporana se confrunta cu resursele limitate de materii prime si de energie, cu cresterea demografica, cu adancirea decalajului dintre tarile bogate si sarace, cu deteriorarea continua a mediului inconjurator si cu conflictele interetnice.
	Solutia acestei crize o constituie reforma invatamantului, care sa produca transformari adanci in raport de specificul fiecarei tari, o noua politica a educatiei pentru cresterea calitatii acesteia<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-educatia-intercultural-conceptualizare-contextualizare/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Medicul si colectivul]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-medicul-si-colectivul/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[                                        Medicul si colectivul

  În condiţiile de azi fiecare medic lucrează într-un colectiv, mai mare sau mai mic, care îndeplineşte sarcina de importanţă statală: ocrotirea sanataţii oamenilor. Realizarea cu succes a acestei sarcini este asigurata de controlul şi responsabilitatea reciproca a intregului colectiv şi a fiecarui membru al lui in parte.
  Dezvoltarea continua a ştiinţei şi tehnicii medicale, diferentierea si specializarea  diferitelor tiputi de asistenţa medicala fac sa crească importanţa  principiului colectiv de acordare a ajutorului medical. Un chirurg  oricit de experimentat, nu poate sa activeze de unul singur fără asistenţii calificaţi, asistenţa de chirurgie, fără anesteziolog, fără eforturile personalului medical ocupat cu îngrijirea bolnavului după operaţie. 
  Importanţa muncii colective sporeste şi mai mult cu referire la lucrul ştiinţific deoarece efectuarea cercetărilor complexe şi anev<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-medicul-si-colectivul/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Ca la mama acasa. Eseu]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-ca-la-mama-acasa-eseu/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[CA LA MAMA ACASA
Eseu atingând probleme de etică şi educaţie
Emil Wagner, inginer pensionar

Pentru a conduce o motocicletă este necesară o şcolarizare şi un permis.
Pentru a procrea şi a educa copii nu este nevoie de nimic. Consecinţa se vede: droguri, lipsă de respect, rasism, etc.
Tehnica contemporană, puţin ajutată, a permis contactarea unor specialişti ai civilizaţiei care va fi peste cca. 10000 de ani pe planeta noastră. Ei ne arată cum va fi atunci „La mama acasă”

Deci:

Copii noştri învaţă că … 
O nouă zi de muncă, noi probleme şi la IATC
Mary a fost chemată la telefon de un părinte care se îngrijea de viitorul copilului său, medic. Vă puteţi închipui la ce nivel. Nu stă oricine de vorbă cu un zeu.
Dat fiind că nu avea nici o contingenţă cu medicina, iar ambulatoriul ce fiinţa pe lângă institut era mai mult o anexă socială, a acceptat audierea candidatului.
<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-ca-la-mama-acasa-eseu/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Experiente personale de creare a climatului educational favorabil]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-experiente-personale-de-creare-a-climat-edu-fav/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Experiente personale de creare a climatului
educational favorabil in cadrul lectiilor de
matematica

Pentru un climat educational favorabil in cadrul lectiilor de matematica este necesar o comunicare continua cu ajutorul careia elevul se afirma. 
Dupa mine comunicarea este expresia vietii de aceea trebuie sa cunoastem profilul psiho-social al grupului de elevi pe care ii avem in fata noastra.
La fiecare ora de matematica comunicarea orala este o componenta a crearii climatului educational favorabil, deoarece apare un dialog continuu perfect intre mine si elev, punandu-le in valuare aptitudilile spre matematica (chiar daca uneori gresesc), le demonstrez utilitatea ei si-n celelelalte domenii, ii ajut sa gaseasca mai multe cai de rezolvare pentru unele probleme, astfel solutia obtinuta de fiecare ii pune in valoare.
Desi comunicarea orala are o incarcatura emotionala mare dar cu o mai mare libertate de exprimare, vocea mea ii ajuta sa formuleze intrebarea sau raspunsul dorite.
As<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-experiente-personale-de-creare-a-climat-edu-fav/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Formele imaginatiei. Analiza comparativa.]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-formele-imaginatiei-analiza-comparativa/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Formele imaginaţiei

-analiză comparativă-

     Imaginaţia face parte din categoria proceselor psihice cognitiv superioare, alături de gândire şi memorie, şi este un proces de elaborare a unor imagini şi proiecte noi, pe baza combinării şi transformării experienţei.
     Omul este capabil de o performanţă unică, aceea a realizării unităşii dintre trecut, prezent şi viitor, imaginaţia fiind legată mai ales de ce va fi.Detaşându-se de prezentul imediat, de aici şi acum, omul îşi organizează şi proiectează acţiunile, anticipând atât drumul care va fi parcurs, cât şi rezultatele care vor fi obţinute.Dacă omul nu ar avea imaginaţie, ar reacţiona, orientându-se numai pas cu pas după indicatorii perceptivi din contextul real în care îşi desfăşoară activitatea şi deci nu ar avea o direcţie precisă,ar învăţa fragmentar, sacadat, cu stagnări şi erori până la un rezultat oarecare.Dispunând de imaginaţie,poate să-şi elaboreze minta<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-formele-imaginatiei-analiza-comparativa/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Inconstientul colectiv in viziunea lui Yung]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-inconstientul-colectiv-in-viziunea-lui-yung/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Inconştientul colectiv la C.G.Jung



      Inconştientul colectiv, strat al Psyche alcătuit dintr-o serie de conţinuturi impersonale, posibilităţi congenitale de funcţionare a psihicului în general, constând în primul rând din structura ereditară a creierului, reprezentată de „conexiuni mitologice", de motive şi imagini care se reproduc fără încetare la toţi oamenii, în afara tradiţiei sau a migraţiei istorice. Acest strat abisal al inconştientului nu este numai general uman, ci şi general animal, sediu al arhetipurilor,al Sinelui. „Şinele individual — spune Jung — este parte,porţiune sau reprezentant al unui fel de flux psihologic care există pretutindeni şi în toate fiinţele, cu nuanţe particulare, şi care renaşte mereu cu fiece fiinţă.
     Viziunea lui Jung cu privire la inconştient este mai pozitivă decât aceea care vede în acesta un simplu depozit a orice este inadmisibil, a orice este infantil — ba chiar animal —în noi în<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-inconstientul-colectiv-in-viziunea-lui-yung/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Decodificarea gesturilor cu tenta sexuala]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-decodificarea-gesturilor-cu-tenta-sexuala/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Decodificarea gesturilor cu              
                                        tenta sexuala
Felul in care stam, pozitia umerilor, felul in care ne miscam picioarele, expresia ochilor si a sprancenelor spun multe despre cat de dominanti sau supusi ne simtim, si ca, chiar atunci cand incercam  sa ne ascundem sentimentele, atitudinea noastra sexuala este tradata de ochi si de gura. Felul in care zambim- si muschii faciali pe care ii folosim- tradeaza daca suntem cu adevarat fericiti sau daca ne prefacem. Acestea sunt Gesturi, iar ele nu se rezuma doar la conversatii. Oriunde ne-am afla, orice am face, Gesturile sunt indicii importante ale starii noastre de spirit.                              
Indicatorii comportamentali joaca un rol foarte important cand se face curte. De fapt, fara ei nu ar exista iubirea sau curtarea iar sexul,in forma in care exista astazi, ar inceta sa mai existe. Importanta indicatorilor comportamentali consta in faptul ca iubirea si sexul iubirea necesita un<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-decodificarea-gesturilor-cu-tenta-sexuala/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Delicventa juvenila]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-delicventa-juvenila/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Delicvenţă juvenilă

	
Delicvenţa juvenilă este o formă a comportamentului deviant. La nivelul cunoştinţei comune, comportamentul deviant rezidă în formele de conduită aflate în discordanţă cu valorile şi normele unui anumit sistem socio-uman.
Delicvenţa formează una din speciile fenomenului de devianţă cu mari implicaţii pentru individ şi colectivitate. Dreptul penal dă o definiţie clară actului delincvenţial (infracţiuni) punând accent pe caracterul socialmente periculos al faptei şi pe vinovăţie în săvârşirea ei. Infracţiunea este o faptă care prezintă pericol social, săvârşită cu vinovăţie şi încriminată de legea penală. Raportarea la norme reprezintă mai mult un criteriu de „clasare”, întrucât nu explicitează cauzele comportamentului deviant, ci doar îl discriminează de comportamentul normal, socialmente acceptabil.
Menţionăm faptul că punctul de vedere juridic şi cel psihosocial în aprecierea devianţei sociale, i<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-delicventa-juvenila/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Insuccesul scolar]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-insuccesul-scolar/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Olaru Constantin Florin
Problematica insuccesului şcolar

Insuccesul şcolar reprezintă alternativa negativă, nefavorabilă a randamentului şcolar fiind denumită şi nereuşită şcolară sau eşec şcolar.
Insuccesul şcolar evidenţiază rezultatele slabe la învăţătură şi insuficienţă a dimensiunilor personalităţii elevilor(studenţilor).
Trebuie avut în vedere faptul că randamentul şcolar mediocru reprezentat de notele 5 şi 6 obţinute de elevi(studenţi) este în fond un rezultat relativ slab deşi oferă promovabilitate. De aceea, specialişti în educaţie, apreciază că notele 5 şi 6  obţinute de unii elevi(studenţi) înseamnă semieşec şcolar.

      	Cauzele insuccesului şcolar
Cauzele insuccesului şcolar sunt de triplă natură şi anume:
a)	Cauze de natură familială:
  familii dezorganizate;
 lipsa de condiţii necesare vieţii( hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, spaţiu de locuit);
	lipsa condiţiilor de învăţătu<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-insuccesul-scolar/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Stresul si consecintele sale asupra omului]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-stresul-si-consecintele-sale-asupra-omului/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[STRESUL ŞI CONSECINTELE SALE ASUPRA FIINŢEI UMANE


Definiţie

Stresul este reacţia individului faţă de stimulii externi numiţi factori de stres (stresori). Stresul serveşte la restabilirea echilibrului interior dereglat de solicitările exterioare.
Este un sindrom general de adaptare (reacţia individului pentru a se adapta la factorii de stres), în care se produc reacţii ale diferitelor aparate şi sisteme ale organismului.
Factori de stres
După natura lor, factorii de stres se clasifică în:
•	Factori fizici (temperatura, nivelul de radiaţii din mediu, etc)
•	Factori chimici (substanţe chimice din alimente, aer, apa, mediul profesional, medicamente)
•	Factori biologici (externi – viruşi, bacterii, paraziţi etc. – sau interni – factori endocrini, imunitari, psihici, personalitatea individului etc.)
•	Factori sociali (mediul familial, mediul profesional, etc.)
Tipuri de stres
•	În funcţie de acţiunea asupra organismului, stresul se clas<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-stresul-si-consecintele-sale-asupra-omului/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Copiii nostri. Practica]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-copiii-nostri-practica/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Uneori, îmi amintesc de mere. Ele apar in culori, forme si mărimi diferite. Aşa sunt merele au culori si arome diferite, si copii diferă in ceea ce priveşte firea si dispoziţia lor sufleteasca, unii fiind dulci, alţii fara un gust prea evident, iar alţii de-a dreptul; “acri”. Unii pot părea puţin cam stricaţi pe deasupra – si mulţi poate ca au deja un mic vierme înăuntru! Dar, in ciuda tuturor acestor deosebiri, exista o similitudine esenţiala.
	Ia un mar si taie-l si vei descoperi acolo, in inima lui, o minunata stea. Aşa este si cu copii, in inima fiecăruia dintre ei exista ceva minunat, ceva de valoare, ceva cu care merita sa lucrezi si pe care merita sa-l dezvolţi.
	De acea, ori de cate ori te simţi descurajat in lucrarea cu copii, taie un mar si lăsa ca steaua sa-ti amintească de Cristos  - acea stea deosebita -  si de idealurile Sale, după care iţi poţi orienta drumul. Sa-ti amintească de valoarea pe care El o aseaza deasupra fiecăruia dintre cop<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-copiii-nostri-practica/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Influente sociale ale comportamentului]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-influente-sociale-ale-comportamentului/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[INFLUENTE SOCIALE ALE COMPORTAMENTULUI

Cuprins


1) Behaviorismul

2) Comportamentul colectiv si influentarea acestuia

3)Anomalii ale comportamentului si varsta

4)Comportamentul in familie 

5) Comprtament si gandire

6)Genetica comportamentala

Pana in vremea noastra si cu siguranta o buna bucat de timp inca , educarea oamenilor a fost si va fi naturala . In sensul foarte exact ca fiind date sau create anumite conditii , acestea vor duce cu necesitatea la aparitia unui anumit tip de om . O serie de explicatii curente azi , ca de pilda : ,, personalitatea de baza    
,,conditionarea sociala “ , ,,personalitatea de statut” etc. nu fac decat sa indice dependenta fundamentala a formatiei umane de existenta sa sociala . Iata insa ca ultimele decenii de cercetari asupra creierului ridica serioase semne de intrebare  asupra interpretarii absolute a acestei teze . Formarea naturala incepe sa fie gandita alaturi de formatia artificiala a personalitatii umane , posibila<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-influente-sociale-ale-comportamentului/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Absenteismul. Studiu de caz]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-absenteismul-studiu-de-caz/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Motivul intocmiri prezentului studiu de caz: 
                -absenteism scolar nemotivat al elevului B. Ionut, predominant la disciplinele: limba si literatura romana predata de domnul profesor-diriginte, limba franceza, geografie 
                -conflictul care a aparut intre elev si profesor-diriginte 
  Date familiale:
                Copilul B. Ionut s-a nascut in 13 august 1992 in Slobozia, judetul Ialomita, este domiciliat in localitatea Slobozia, str Matei Basarab, bl U20, sc C, ap23, et 6 si este elev in clasa a VII-a B la Liceul Pedagogic “Matei Basarab”, Slobozia.  
                  Elevul este fiul lui B. George si B. Mihaela si locuieste impreuna cu mama lui. Mama B. Mihaela este in varsta de 37 ani si lucreaza ca vanzatoare la un magazin particular. 
                  Tatal B. George, desi este fara ocupatie nu isi face timp pentru educatia copilului. 
                  Elevul B. Ionut, desi fara probleme psihice si fizice intampina mari greutati in a face <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-absenteismul-studiu-de-caz/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Tipuri de memorie]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-tipuri-de-memorie/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[
Tipuri de memorie


     Omul are posibilitatea sa intipareasca impresiile produse de obiecte, fenomene care actioneaza asupra analizatorilor, iar procesul psihic care asigura pastrarea experientei lui anterioare este memoria.
      Inca in psihologia clasica, incepand cu studiile lui H.Ebbinghaus, M.Mayer si W.Stern, s-a facut constatatre ca functia mnezica are o organizare eterogena, punand in evidenta o diversitate de modalitati si forme de manifestare. Pentru delimitarea lor, au fost introduse patru criterii, care-si pastreaza valabilitatea si astazi, si anume:
prezenta sau absenta intentiei si a controlului voluntar;
prezenta sau absenta desprinderii si intelegerii legaturilor specifice intre elementele si secventele materialului;
aferentatia dominanta;
factorul timp;
      1.   Aplicarea primului criteriu permite identificarea a doua forme mari ale memoriei: memoria involuntara sau neintentionata si memoria voluntara sau intentionata
      Ambele forme se evaluează, <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-tipuri-de-memorie/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Managementul spatiului educational]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-managementul-spatiului-educational/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[
Managementul educaţional are o sferă largă , conturându-se posibilitatea analizei procesului şi a altor sisteme din sfera educaţiei (formale, nonformale), în vederea abordării globale şi specifice a succesului în atingerea finalităţilor (ideal, scopuri, obiective).
Însăşi definirea educaţiei ca activitate, sistem de acţiuni de formare-dezvoltare a personalităţii educatului, de influenţare conştientă, orientată şi reglată către către anumite finalităţi, rezultă cu necesitate şi existenţa unei unei abordări explicite a conceperii, organizării, coordonării, evaluării, optimizării continue a elementelor procesului educaţional. Ori, acesta devine chiar domeniul de studiu al managementului educaţional, văzut ca şi teorie, şi ca practică, ca ştiinţă şi artă. Căci însăşi educaţia este tot astfel concepută şi realizată.

Stadiul cercetărilor în domeniu, ca varietate, amplitudine, complexitate a abordării, arată că managementul ed<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-managementul-spatiului-educational/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Rolul educatiei in formarea personalitatii elevului]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-rolul-educatiei-in-formarea-personalitatii-elevului/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Rolul educaţiei în formarea personalităţii elevului 



              Educabilitate , creştere , dezvoltare 
   Caracteristica definitorie a omului este aceea de a fi nu numai un produs al evoluţiei biologice naturale , ci – în primul rând – al unei modelări sociale şi culturale a personalităţii .
   În afara culturii şi mediului social , individul , chiar dacă ar supravieţui fizic nu ar deveni încă o fiinţă umană în sensul plenar al acestui termen , ci un „hominid” destul de puţin adaptat în lupta pentru existenţă . Limbajul , gândirea si voinţa nu sunt caracteristici intrinseci biotipului , ci un rezultat al procesului de inserţie socială . 
   În această direcţie , este foarte instructivă experienţa celor 52 de copii-lupi (cazuri izolate de fiinţe umane care , pierdute la o vârstă infantilă , au fost adoptate de animale şi crescute la un loc cu puii lor) descoperiţi la diferite vârste şi grade de evoluţie în mai multe ţăr<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-rolul-educatiei-in-formarea-personalitatii-elevului/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Depresia episodica si depresia acuta]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-depresia-episodica-si-depresia-acuta/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[ Depresia episodica si depresia acuta


Depresia este o tulburare a starii afective, care declanseaza stari de tristete, de suparare, de subaprciere a propriei persoane chiar si a unei stari de pierdere a sperantei a propriilor puteri pentru o perioada de timp destul de indelungata.
Depresia se manifesta pe o perioada mai lunga de timp fata de simplele stari de tristete, de suparare, de pierdere a propriei energii, iar aceasta poate sa-ti schimbe complet viata, avand un impact negativ asupra bucuria vietii tale. Depresia influenteaza complet tot modul de viata, iti schimba gandirile, fortele psihice si fizice, capacitatea de a munci scade, ii poate influenta chiar si pe cei apropiati tie, familia si prietenii. 
Depresia nu are aceasi influente asupra tuturor oamenilor, iar reactioneaza diferit la fiecare om in parte. La unele persoane poate dupa o perioada destul de lunga, la altii poate fi trecatoare in cateva zile. Persoanele care au depresie o perioada scurta de timp, o zi sau <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-depresia-episodica-si-depresia-acuta/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Familia]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-familia/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Familia
-argumentare-

Un concept care are la baza unicitatea in ceea ce-I priveste pe indivizii rasei umane sustine ca fiecare dintre noi este altfel dintru-un anumit  punct de vedere.Ca pana si gemenii identici ajung in timp sa aiba trasaturi specifice.
Toate aceste deosebiri sau asemanari intre oameni duc intr-o ultima instanta la conflicte sau tolerante intre caractere.In cadrul familiei,relatiile ce stau la baza intemeierii ar trebui ,teoretic,sa fie de toleranta.Astfel familia a devenit treptat,nucleul societatii,o reuniune a varstelor ,sau poate un  conflict al generatiilor.Cert e ca reprezinta in viata fiecarui individ un lucru esential,poate cel mai esential in educatia si viitorul acestuia.
Totodata ,familia ca lucru vital devine o tema din ce in ce mai abordata in opere literare diferite.Lev Tolstoi ,de pilda, isi incepe romanul « Anna Karenina » spunand ca   «  toate familiile fericite seamana una cu alta,dar fiecare familie nefericita este nefericita in felul ei »<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-familia/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Secretul in cuplu]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-secretul-in-cuplu/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Secretul in cuplu

Secretul unei relaţii reuşite şi longevive stă, culmea, tocmai în doza de mister dintre cei doi parteneri. Ca să îşi menţină permanent interesul unul faţă de celălalt, cel mai bine e ca iubiţii să nu îşi dezvăluie toate secretele, ci să îşi mai păstreze ceva ca pe o mică comoară personală. Acum insa trăim într-o epocă a concubinajului şi a mariajelor în care partenerii îşi unesc destinele chiar  de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni . De aceea, în cele mai multe situaţii, “doza de mister” nu îşi mai are rostul în cuplurile moderne.
Binenteles  se confirma faptul  că unele informaţii trebuie să rămână private, mai ales dacă suntem siguri că partenerul sau partenera va reacţiona într-un mod impulsiv, ostil sau chiar violent la aflarea adevărului. Iar o relaţie în care unul dintre parteneri aruncă insulte, iar celălalt le suportă şi este în permanenţă respins nu are şanse de reuşită. Mai devreme sau mai t<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-secretul-in-cuplu/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Integrarea nevazatorilor in scoli]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-integrarea-nevazatorilor-in-scoli/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Integrarea nevazatorilor

		INTEGRAREA NEVAZATORILOR, o perspectiva mai buna de viitor

Obiectiv 

Integrarea nevazatorilor in invatamantul de masa este mult mai benefica decat segregarea lor in ceea ce priveste perspectivele de viitor, mai precis in gasirea unui loc de munca. 

Prezentare teoretica 

Generalitati despre nevazatori. Pe parcursul istoriei au existat diferite relatari despre nevazatori talentati. Primul pe care putem sa-l mentionam este Homer cu .Iliada” si .Odisea”, apoi un altul este Nicholas Saunderson (1682-1739), un vestit profesor de matematica al Universitatii Cambridge. De mentionat este si elvetianul Francois Hubert (1750=1831), naturalist care a studiat viata albinelor, precum si Maria Theresia von Paradis (1759-1824) din Viena, pianista si profesoara de muzica pentru care Mozart a scris un concert de pian si orchestra. Dar sa nu-l uitam pe Louis Braille, nevazatorul care a inventat alfabetul braille, ceea ce a oferit tuturor persoanelor cu aceast<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-integrarea-nevazatorilor-in-scoli/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Psihopedagogia copilului cu dificultati de invatare]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-psihopedagogia-copilului-cu-dificultati-de-invatare/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[     Popescu este un copil cu hiperactivitate cu deficit de atentie (ADHD).
    ADHD reprezinta abrevierea in limba engleza a ,,Attention Deficit Hyperactivity Disorder”, o tulburare de tip comportamental care apare tot mai frecvent ca diagnostic pentru copii si adolescenti.Acesti copii nu se odihnesc niciodata,sunt intr-o permanenta miscare,au tendinta de a intrerupe vorbirea cuiva si de a vorbi fara a fi intrebati;adesea provin din categoria copiilor abuzati,traumatizati in copilarie timpuriu.
    Ca si cadru didactic sunt interesata sa ajut elevii sa devina atrasi de invatare,sa gasesc solutii eficiente pentru elevii care ,,creeaza probleme”.Un astfel de copil este si ,,Popescu”care la inceput am observat ca are doua mari probleme,ca nerespectarea randului si mestecatul gumei in sala de clasa.Apoi am observat la el un grad scazut de implicare in activitaile scolare(capacitate scazuta de effort),nu respecta regulile clasei sau scolii,manifesta un grad foarte ridicat de indife<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-psihopedagogia-copilului-cu-dificultati-de-invatare/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Rolul elevului si al profesorului in obtinerea performantelor scolare]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-rolul-elevului-si-al-prof-in-obt-perf-scolare/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Rolul elevului si al profesorului in obtinerea 
performantei scolare



Din perspectiva filosofica educatia, este o componenta a existentei, in speta, a existentei socioumane, un proces in desfasurare, un dat nemijlocit, intrinsec al acestei existente, un fenomen antic ce finteaza in cadrul sistemului social, care nu se „topeste” in continutul celorlalte elemente ale sistemului ci se implica activ in transformarea si evolutia lor, avand totodata o relativa autonomie prin functiile specifice pe care le indeplineste.

In acelasi timp, educatia poate si trebuie abordata din perspectiva praxiologica. Sarcina principala a praxiologiei, precizata de insusi fondatorul ei ca stiinta – Tadeus Kotabisky consta „in sistematizarea directiilor privitoare la maximum de eficacitate in organizarea activitatilor” (1976). Educatia din aceasta perspectiva, este un tip de actiune umana specifica care se incadreaza in modeleul praxiologic general al actiunii. 

Praxis= agent+ obiectul ac<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-rolul-elevului-si-al-prof-in-obt-perf-scolare/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Diagnosticarea si clasificarea tulburarilor de limbaj]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-diagnosticarea-si-clasificarea-tulburarilor-de-limbaj/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[
Introducere
La vârsta preşcolară şi şcolară mică, limbajul capătă noi valenţe ce îi permite copilului să realizeze relaţii complexe cu adulţii şi cu ceilalţi copii, să-şi organizeze activitatea psihică, să acumuleze informaţii, să însuşească experienţa socială.
	Cu ajutorul limbajului se formează şi se organizează sisteme în care sunt integrate cunoştinţele, ceea ce contribuie şi la formarea personalităţii colului. Copii cu tulburări de limbaj au aceeaşi necesitate de bază în creştere şi dezvoltare, dar totodată au şi anumite necesităţi particulare specifice, individualizate.
	Actualitatea cercetării principalelor tulburări de limbaj este fundamentată şi de faptul că de la 9 % până la 30 % din copii de vârsta preşcolară şi şcolară mică sunt marcaţi de nedezvoltarea vorbirii.[8]
	Cercetările tulburărilor de limbaj sunt necesare nu numai pentru prevenirea acestor tulburări, dar şi pentru adoptarea unei metodologii şt<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-diagnosticarea-si-clasificarea-tulburarilor-de-limbaj/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Osho]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-osho/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Osho



Osho,cunoscut si sub numele Bhagwan Shree Rajneesh s-a nascut la 11 decembrie 1931 in  Kuchawada, Madhya Pradesh,in partea centrala a Indiei.Este considerat unul dintre liderii spirituali cu cei mai multi discipoli ,fiind unul dintre cei mai cititi si vanduti autori din intreaga lume.Osho provine din japoneza veche:”O” inseamna”cu multa recunostinta,iubire,gratitudine,echilibru,armonie”iar „SHO” inseamna”extinedera multidimensionala a constiintei”si total binecuvantata de existenta”.Este primul  nascut dintr-o familie cu doisprezece copii.Tatal sau era negustor de haine si apartinea religiei Jaina.Pana la varsta de 9 ani acesta nu a urmat nicio scoala.Momentul in care Osho a invatat sa citeasca, a lecturat 3000 de carti din biblioteca orasului in care s-a nascut.
La varsta de 21 ani,Osho a trait prima stare de”samadhi”(iluminare).Aceasta fiind cea mai inalta culme a constiintei omenesti.Osho explica :„Eu nu mai doresc şi nu mai caut nimic. Existen�<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-osho/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Creativitatea ca produs. Potentialul creativ al elevilor]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-creativitatea-ca-produs-potentialul-creativ-al-elevilor/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[                  Creativitatea ca produs

1 Actualitatea temei abordate
Stimularea potenţialului creativ al elevilor reprezintă una din principalele  priorităţi ale educaţiei în lume la acest început al mileniului  III.
În condiţiile existente la noi, e necesară dezvoltarea creativităţii fiecărei personalităţi,încă din copilărie, aşa încît viitorii absolvenţi ai liceiilor să poată contribui la progresul ţării noastre. Învăţarea creativă a biologiei se bazează pe capacitatea elevului de a elabora ceva nou,original,valoros, important  şi util pentru sine  şi pentru mediul în care activează. Procesul dat stimulează imaginaţia  şi curiozitatea, iniţiativa şi încrederea în forţele proprii, independenţa în găsirea variatelor soluţii-atitudini atît de solicitate în societatea contemporană.
Termenul creativitate  provine de la latinescul ,,creare”,ceea ce înseamnă a ,,zămîsli”,,, a făuri ”, ,, a naşte ”.  În limbajul  psiho<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-creativitatea-ca-produs-potentialul-creativ-al-elevilor/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Dimitrie Gusti]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-dimitrie-gusti/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Dimitri Gusti
                          -aportul sau in sociologie-


Dimitrei Gusti ( 13 februarie 1880 – 30 octombrie) a fost un sociology roman, etnolog, istoric si filosof voluntar. Dimitrie Gusti a fost profesor universitar la universitatea din Iasi si la Universitatea Bucuresti, iar in perioada 1932-1933 a fost ministru al educatei. Dimitrie Gusti a fost ales ca membru al Academiei Romane in anul 1919 si a fost presedintele acesteia intre anii 1944 si 1946. 
A fost un membru important in Partidul Taranesc , iar mai tarziu a facut parte din Partidul National Taranesc.

Biografie
Sa nascut la Iasi, unde a urmat studiile Facultatii de Litere din cadrul Universitatii de la Iasi, pe uma mutandu-se la Universitatea Humboldt din Berlin, unde a studiat si si-a dat doctoratul in filozofie in anul 1904. In anul 1905 a inceput sa studieze sociologia , dreptul, politica economica, la Universitatea Humboldt din Berlin.<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-dimitrie-gusti/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Metode si procedee evaluativ - stimulative]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-metode-si-procedee-evaluativ-stimulative/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[METODE ŞI PROCEDEE  
    EVALUATIV-STIMULATIVE
           


             

      In contextul evaluativ şcolar evaluarea acţionează din două perspective [CHARLES HADJI,1992,pag.14] :   
-	evaluarea ca utilitate sociala,care se traduce prin decizia de orientare ,selecţie şi certificare ;  
-	evaluarea ca utilitate pedagogica tradusa prin decizii de reglare didactică.    
    O definiţie a evaluării este  următoarea : „Evaluarea consta intr-o măsurare sau apreciere,cu ajutorul criteriilor , a atingerii obiectivelor sau a gradului de proximitate a unui rezultat şcolar în raport cu o norma.”[ Yvan Abernot , Les methodes d”evaluation scoler ) .   
    După G. Noizet ,în 1978 :”Intr-o accepţie mai largă ,termenul de evaluare desemnează actul prin care ,a propos de un eveniment ,un individ,sau un obiect ,se emite o judecată prin raportare la unul sau mai multe criterii.”  
    J.M .De. Ketele ,1982:” A evalua înseamnă a examina gradul coresponden<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-metode-si-procedee-evaluativ-stimulative/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Autoportret temperamental]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-autoportret-temperamental/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Realizaţi autoportretul temperamental argumentând prezenţa însuşirilor prin reacţii verbale, stări emoţionale, fapte


Pentru ca temperamentul unei persoane nu poate fi  unul pur, gasim intr-un om elemente disparate si din celelalte temperamente. Unul este, insa, dominant.. Din caracterizările colegilor şi din ceea ce am citit, in cazul meu predomină temperamentul sangvinic dar şi celelalte îşi pun amprenta intr-o oarecare masura asupra temperamentului meu. 
Deoarece temperamentul meu este predominant sangvinic eu sunt un extrovertit şi am un nivel scăzut de nervozitate, de cele mai multe ori şi în cele mai multe împrejurări sunt calm, stăpân pe mine ( dacă cineva încearcă să mă inerveze nu reuşeşte ), greu influenţabil ( dacă am hotărât ceva nu mă las influenţat – doar de fete câteodată ).
Extravertiţii sunt orientaţi spre prezent şi spre viitor ( de aceea nu manifest interes special istoriei ci ma atrag evenimentele prezente). Extraverti<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-autoportret-temperamental/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Stresul organizational]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-stresul-organizational/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Conceptul general de stres

Adaptarea la mediu este un imperativ general al existenţei. De la plante
şi animale la om şi organizaţie, a trăi înseamnă a cunoaşte mediul şi a răspunde solicitărilor lui. Dacă pentru plante şi animale adaptarea se limitează la mediul natural, pentru oameni şi organizaţii procesul este complicat de intervenţia mediului social.
Este în afara oricărei îndoieli că, în comparaţie cu locuitorii grotelor, omul modem este mai puţin solicitai de mediul natural dar, uneori, copleşit de exigentele mediului social.
Modificările sociale şi economice frecvente, deseori neaşteptate şi profunde, solicită la maximum disponibilităţile organismului uman pe linia adaptării.
Ultimele cinci decenii au fost marcate de preocuparea ştiinţelor umaniste pentru definirea, caracterizarea şi teoretizarea adaptării individului la cerinţele vieţii modeme. Nu este de mirare că, în aceste condiţii, o serie de termeni - nevroză, stres, sindro<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-stresul-organizational/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Cauzele aparitiei si mentinerii stresului organizational]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-cauzele-aparitiei-si-mentinerii-stresului-organizational/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[             Cauzele apariţiei şi menţinerii 
                  stresului organizaţional

În urma cercetărilor efectuate în SUA s-a putut constata faptul că majoritatea oamenilor apreciază pozitiv rolul muncii şi al apartenenţei la o organizaţie. Din populaţia investigată, 4 persoane din 5 afirmă că munca este aceea care le îmbogăţeşte conţinutul vieţii, că fără muncă sau fără oamenii cu care cooperează ar fi pierduţi şi prin urmare ar continua să muncească chiar dacă nu ar avea nici o nevoie financiară. Dar cu toate acestea majoritatea persoanelor doresc “să lucreze în altă parte”. Prin urmare nu munca este stresantă, ci condiţiile, ambianţa socială în care se desfăşoară.20
Atât conflictul cât şi ambiguitatea rolului se manifestă în diferite forme în cadrul unei organizaţii şi sunt percepute cu intensităţi diferite de membrii care o compun. Diferenţele de percepţie sunt datorate nu numai caracteristicilor individuale, c<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-cauzele-aparitiei-si-mentinerii-stresului-organizational/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Atasamentul Dezorganizat]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-atasamentul-dezorganizat/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Ce este Atasamentul?

	Atasamentul este definit ca fiind relatia afectionala dintre doua persoane.

Cum este definita tulburarea de atasament?

	Tulburarea de atasament apare  in conditiile in care o persoana are dificultati in formarea si pastrarea relatiilor de durata.
	Cel mai des isi arata lipsa completa a abilitatilor de a interactiona afectiv cu alte persoane. In cele mai multe cazuri nu reusesc sa-si dezvolte constiinta si nu pot capata incredere, din acest motiv nu permit altor persoane apropierea si comunicarea.
	Tot raul poate sa provina si de la un abuz psihic si emotional ce se dezvolta in primii ani de viata, daca copilul nu-si formeaza  o legatura sentimentala de atasament cu mama sa,va fi imposibil sa creeze legaturi sentimentale cu restul oamenilor.
	Copilul lipsit de atasament nu-si gaseste rostul, nu poate gandi si reactiona ca o persoana normala. In partea centrala  a lipsei de atasament sta ascunsa furia si supararea.
	Aceasta furie pune stapanire pe psihi<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-atasamentul-dezorganizat/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Comunicarea Sportiv - Antrenor]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-comunicarea-sportiv-antrenor/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Comunicarea sportiv-antrenor

	
Pentru a putea stabili relatiile de comunicare dintre sportiv si antrenor, va trebui sa definim unii termeni.
Sportiv – este un cuvant vechi dar si nou. Sensul vechi se refera la cel care                      era desemnat sa obtina victorii si premii in lupta. Sensul nou al cuvantului se refera la persoana care se pregateste intr-un sport
Antrenor – este persoana calificata si desemnata in conducerea sportivilor,                     care ii conduce pe sportivi in cadrul antrenamentelor si pe durata competitiilor. El necesita sa aiba anumite cunostinte tehnico tactice specifice ramurei de sport in care profeseaza.
Sport – este un termen des folosit in activitatea sportiva pe care Epuran M. il considera ca “incluzand activitati fizice, exercitii fizice si jocuri, referitoare la orice mod de angajare, de la sportul recreativ, pentru toti, la sportul elitelor”.
Performanta – este valoare unei actiuni care poate fi individuala sau colectiva<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-comunicarea-sportiv-antrenor/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Gandirea]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-gandirea/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Gandirea

Definirea si cararacterizarea gandirii
Termenul de gandire este utilizat, de multe ori, in viata de zi cu zi in sens diferit de cel pe care-l are in psihologie.
Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare si de integrare a informatiei atat despre lumea externa cat si despre noi insine.
Definitie: Gandirea este procesul psihic cognitiv de reflectare mijlocita si generalizare abstracta – sub forma notiunilor si rationamentelor a insusirilor comune,esentiale  si necesare ale obiectelor si a relatiilor logice dintre ele.
Gandirea: 
	Are un caracter mijlocit – ea nu opereaza direct asupra realitati, ci asupra informatiilor furnizate de perceptii si reprezentari;
	Are un caracter general-abstract – opereaza cu concepte si operatii logice;
	Se organizeaza in sistem multifazic – se intinde pe toate cele 3 coordonate temporate;
	Are capacitatea de a rezolva probleme.

Structura psihologica interna a gandirii
Din punct de vedere structural gandire<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-gandirea/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Testul Rorschach]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-testul-rorschach/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Testul Rorschach



	Psihologia este stiinta care are ca obiect principal de studiu omul in toata complexitatea sa psihica. Pentru a putea studia e necesar sa avem posibilitatea sa culegem date despre ceea ce ne intereseaza. In acest scop psihologia se poate baza pe o serie de metode : experimentul , interviul , chestionarul , testul si altele. Una din aceste metode este testul Rorschach.
	Testul petelor de cerneala Rorschach este cel mai utilizat test proiectiv de personalitate la ora actuala. Numele testului e legat de psihologul german Hermann Rorschach. Prima atestare a testului a fost in anul 1921, odata cu aparitia cartii „Psychodiagnostik”.
	Istoria petelor de cerneala ca stimuli in evaluarea sau dezvoltarea unor procese psihice este insa mult mai veche , ele fiind folosite de exemplu in secolul  XV de catre mari pictori , ca Leonardo Da Vinci sau Botticelli , ca exercitiu de stimulare a imaginatiei. In a doua jumatate a secolului XIX , petele de cerneala erau utilizat<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-testul-rorschach/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Comunicare nonverbala]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-comunicare-nonverbala/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[COMUNICAREA NONVERBALA

Introducere
Mi-am ales aceasta tema pentru proiectul de cercetare deoarece consider ca foarte putini oameni pun accentul in viata de zi cu zi pe limbajul nonverbal. Ar trebui sa stim, sa invat, importanta lui deoarece putem sa fim foarte usor manipulati si mintit prin linbajul trupului. Fiecare persoana se foloseste de el voluntar sau involuntar dar cred ca nu realizam sau nu constientizam adevarata lui putere.
	Prin aceasta analiza as dori sa demonstrez importanta contributie a limbajului nonverbal, in special cea data de elementele fetei, cum o singura privire, o singura ridicare din spranceana poate insemna atat de mult.
Comportamentul nonverbal are valoare comunicativa, este ambigu, exprima atitudinile noastre si sentimentele care le traim in acele moment, are aproape aceasi semnificatie in intreaga lume desi poarta o puternica amprenta culturala si sociala.
In continuarea proiectul vom intelege, semnificatia, importanta si mai alea ajutorul care ni-l <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-comunicare-nonverbala/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Vointa si Caracter]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-vointa-si-caracter/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Menirea sistemului personalitate este realizarea unei adaptări optime la mediu, obţinerea unei echilibrări favorabile existenţei sale biologice şi sociale. Personalitatea, ca sistem dinamic deschis dialogului cu lumea, implica ideea de autodeterminare, autoconducere, autodefinire a drumului în viaţă.
		Personalitatea este un complex de structuri cognitive, afectiv-motivaţionale şi volitive, nu pur şi simplu alăturate, ci inter conexate, legate între ele prin nenumărate relaţii biunivoce.
		Caracterul este considerat ca o totalitate de trăsături esenţiale şi stabile, deviate din orientarea şi	 voinţa omului. Din punct de vedere genetic, caracterul se explică prin interiorizarea relaţiilor externe, ca urmare a integrării treptate într-un sistem de relaţii sociale. Plecând de la sensul etimologic al cuvântului caracter, care în limba elenă însemnă pecete, tipar, vom înţelege însuşirile de voinţă ale caracterului ca particularităţi psihice, specifi<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-vointa-si-caracter/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Mimica fetei. Comunicarea nonverbala]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-mimica-fetei-comunicarea-nonverbala/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Comunicarea nonverbala – mimica fetei
                            

Prin comunicarea nonverbala intelegem ”transmiterea voluntara sau involuntara de informatii si exercitarea influentei prin intermediul elementelor comportamentalesi de prezenta fizica a individului sau ale altor unitati sociale(grupuri sau unitati umane), precum si perceptia si utilizarea spatiului si timpului ca si artefactelot”(S. Chelcea, 2005,11)
	Comunicarea nonverbala este comunicarea fara cuvinte si este de doua feluri:comunicarea paraverbala si limbajul trupului.Limbajul trupului este cel mai puternic efect asupra celorlalti.Mehrabain-cercetator american a cercetat fenomenul si a ajuns la concluzia sa un interlocutor este impresionat de cuvinte in proportie de 8%, de intonatie 23% si de limajul trupului in proportie de 69%.
	Limbajul trupului imprima si nota atmosferei in care are loc interactiunea.Un individ cu o mimica zambitoare, tonic, dinamic induce o stare de bine, in opozitie cu un individ apa<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-mimica-fetei-comunicarea-nonverbala/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Indiferenta sustine violenta]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-indiferenta-sustine-violenta/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Din cărţi şi din moşi-strămoşi ştim că violenţa e aceea ce ,,alungă”pacea,făcîndu-i pe oameni să se urască între ei sau,în cel mai rău caz,să se omoare unul pe altul.De multe ori ne aflăm în cazul cînd vedem pe vreun individ ce-l tachinează sau de multe ori bate pe alt copil mai mic ori de vărsta sa.În acest moment tot curajul şi mîndria noastră de parcă ar dispărea,iar noi nu putem face nimic decît să privim.

De exemplu mergem noaptea pe stradă,iar într-un colţ cineva loveşte,cu dispreţ,pe alt cineva.Atunci noi ce facem?Privim cu frică şi mergem mai departe ori o luom la fugă.Astfel se întîmplă cu mii de oameni în fiecare zi.În alte cazuri privim doar cu indiferenţă la aceste abuzuri,spunîndu-ne în gînd,,Nu am nimic cu ei”.Însă indiferenţa are acelaşi sfîrşit ca şi violenţa sau, mai bine spus,indiferenţa susţine violenţa.

        Există trei tipuri de violenţă:violenţa fizică,violenţa emoţională şi cea sexu<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-indiferenta-sustine-violenta/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Imaginatia si Creativitatea]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-imaginatia-si-creativitatea/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Imaginatia si Creativitatea


1.	Caracterizare
Multa vreme imaginatia a fost definita ca un proces de combinare a imaginatiilor, ceea ce se potriveste numai imaginatiei artistice. Dar procesul creator in stiinta comporta mai multe sinteze in domeniul ideilor, al abstractiunelor. De imaginatie da dovada si coregraful, ea putandu-se observa chiar in comportamentul unor sportivi. Incat azi putem defini imaginatia ca fiind acel proces psihic al carui rezultat il constituie obtinerea unor reacti, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor. 
Deci nu vorbim de imaginatie doar in pictura sau poezie, ci si inmatamatici sau balet. Chiar si in domeniul afectiv poetii pot aduce un sunet nou. Originalitatea unui poet, sa zicem Marin Sorescu, nu consta numai in metaforele sale, ci si in modul de a trai diferite situatii si evenimente. Intr-un fel au trait iubirea poetii romantici si altfel o simte un poet comtemporan. Ei insufla anumite atitudini care uneori devin o moda.
Dar chi<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-imaginatia-si-creativitatea/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Conceptia eu-lui si orientarea valorica la adolescenti]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-concep-eu-lui-orient-valorica-la-adolescenti/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[CONCEPŢIA EU-LUI ŞI ORIENTAREA VALORICĂ LA ADOLESCENŢII DIN ŞCOALA DE CULTURĂ GENERALĂ ŞI LICEE
 
 
 
 
Lumea interioară a personalităţii şi conştiinţa de sine sa au atras de demult atenţia filosofilor, savanţilor şi pictorilor. Conştiinţa şi conştiinţa de sine este una din problemele cardinale ale filozofiei, psihologiei şi sociologiei. Importanţa ei se bazează pe faptul că studiul conştiinţei şi autoconştientizării constituie baza metodologică pentru soluţionarea atât a numeroaselor probleme teoretice, cât şi multor sarcini practice legate de formarea punctului de vedere al vieţii.
Capacitatea de autoconştientizare şi autocunoaştere este o însuşire excepţională a omului care, în procesul de autoconştientizare se cunoaşte pe sine în calitate de subiect al conştiinţei, comunicării şi acţiunii, plasându-se într-un raport nemijlocit faţă de sine însuşi. Produsul final al autocunoaşterii este un sistem dinamic de concepţii<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-concep-eu-lui-orient-valorica-la-adolescenti/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Conflict]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-conflict/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Împuşcătură prevenitoare

Omul deştept va găsi ieşire 
                                                   din situaţie de diferită
greutate. Înţeleptul în acestă
                                                   situaţie nu va nemiri.
                                                                          Hans Rihter


   La orice conflict sunt prezenţi prezicătorii săi, care previn despre pericolul care veni. Dar deseori noi observăm pe ei, deseori atragem atenţie primilor indicii nemulţumirii din partea altor oameni? Observăm scîntei propriei iritate, care pe urmă formează numaisnopuri de foc? Să stimgi focul e mai greu, decît să-l previni. Conflictul care vine întotdeauna previne de venirea sa. 
   Noi iubim pe oamenii, care-s întotdeaunacu noi. Şi cel mai ,ult conflictăm cu ei. Noi greu îi iertăm, ce cu uşurinţă îi dăm voie să facă alţii. Aşa şi ei se comportă cu noi. Nimeni nu ne poate răni aşa de greu, ca oamenii apropia�<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-conflict/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Jean Piaget. Viata si opera]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-jean-piaget-viata-si-opera/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[JEAN PIAGET					
		    (1896-1980)

J
ean Piaget s-a născut la Neuchâtel (Elveţia) pe 9 August, 1895. A murit in Geneva pe 16 Septembrie, 1980.A fost cel mai mare copil a lui Arthur Piaget, profesor de literatură medievală la  Universitate, si al Rebeccăi Jackson. La vârsta de 11 ani, când era elev la şcoala latină de la Neuchâtel a scris o scurtă notă despre o vrabie albinoasă. Această scurtă notă este considerată ca inceputul unei stralucitoare cariere ştiinţifice constâd in peste şaizeci de carţi si câteva sute de articole. 
					
Interesul sau pentru moluşte s-a amplificat în timpul adolscenţei târzii, până în punctul in care a devenit un malacologist bine cunoscut la terminarea şcolii. A publicat numeroase articole in aceasta privinţa care au rămas in interesul său de-a lungul intregii vieţi.
	După absolvirea şcolii, a studiat ştiinţele naturale la Universitatea din Neuschâtel unde a obţinut un Ph. D. In timpul acestei perioade, a p<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-jean-piaget-viata-si-opera/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Portret temperamental pentru sangvin]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-portret-temperamental-pentru-sangvin/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Realizaţi autoportretul temperamental argumentând prezenţa însuşirilor prin reacţii verbale, stări emoţionale, fapte




Temperamentul unei persoane nu poate fi unul pur şi de aceea temperamentele se îmbină între ele. Din caracterizările colegilor şi din ceea ce am citit, la mine predomină temperamentul sangvinic dar şi celelalte îşi pun amprenta puţin asupra temperamentului meu. 
Deoarece temperamentul meu este predominant sangvinic eu sunt un extrovertit şi am un nivel scăzut de nervozitate, de cele mai multe ori şi în cele mai multe împrejurări sunt calm, stăpân pe mine ( dacă cineva încearcă să mă inerveze nu reuşeşte ), greu influenţabil (dacă am hotărât ceva nu mă las influenţat – doar de fete câteodată ).
Extravertiţii sunt orientaţi pe prezent şi pe viitor ( de aceea nu mă prea interesează istoria şi cam tot ceea ce s-a petrecut în prezent ). Extravertiţii se adaptează uşor ( când sunt cu un prieten şi sunt într-un<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-portret-temperamental-pentru-sangvin/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Sugestopedia, metoda holistica de superinvatare]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-sugestopedia-metoda-holistica-superinvatare/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Sugestopedia, metoda holistica de superînvatare


Sugestopedia este:
-	Un mod uşor, rapid şi nestresant de a învăţa, care stimulează rezervele intelectuale (mobilizînd pînă la 90% din potenţialul creierului) şi dezvoltă abilitătile mintale, în primul rînd capacitatea memorării semifotografice.
-	O metodă holistică ce valorifică somaticul şi psihicul; conştientul şi inconştientul; emisfera cerebrală dreaptă şi cea stîngă; factorul raţional şi cel emoţional.
-	O metodă în care oferta de informaţie, intonaţia, muzica, respiraţia şi ritmurile organice sînt sincronizate astfel încît constientul se racordează la inconstient, accedînd la banca lui de date.
-	O metodă utilă pentru orice vîrstă, nivel intelectual sau profesie, pe care o putem utiliza în cadru instituţional sau acasă, pe cont propriu. 

Sugestopedia o metoda prin care inveţi uşor şi uiţi greu... 
Sugestopedia ca metodă de învăţare extrem de rapidă si temeinică<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-sugestopedia-metoda-holistica-superinvatare/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Ratiunea - O scurta prezentare a ceea ce inseamna cuvantul "ratiune"]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-scurta-prezz-a-cuv-ratiune/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Multimile  nu  sunt  influentabile  cu  ajutorul  rationamentelor  si ca  nu  înteleg  decât  asociatiile  de  idei  grosiere . Deci , oratorii  care  nu  stiu  sa  le  impresioneze  fac  apel  la  sentimentele  lor  si  niciodata  la ratiunea  lor . Legile  logicii  rationale  nu  au  nici  un  efect  asupra  lor .
Pentru  a  convinge  multimile  trebuie  mai  întâi  sa-ti  dai  bine   seama  de  sentimentele  de  care  sunt  ele  animate , sa  te  prefaci ca  le  împartasesti , ca  apoi  sa  încerci  sa  le  modifici , provocând cu  ajutorul  unor  asociatii  rudimentare , anumite  imagini  sugestive ;
De  exemplu :  Trebuie  sa  stii  ca , la  nevoie , sa  faci  pasi  îndarat , mai  ales  sa  stii  sa  ghicesti  în  fiecare  clipa  sentimentele  pe  care le  generezi . Trebuinta  aceasta de  a-ti  varia  limbajul  dupa  efectul  produs  în  momentul  în  care  vorbesti , face  dinainte  neputincios orice discurs  studiat  si  pregatit  . Oratorul  care  îsi  urmeaza  g<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-scurta-prezz-a-cuv-ratiune/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Stresul schimbarii locului de munca]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-stresul-schimbarii-locului-de-munca/</link>
<pubDate>2020-03-25T05:20:43+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[STRESUL SCHIMBARII LOCULUI DE MUNCA.


In multe cazuri, un nou job este un motiv de bucurie. Dar chiar si cea mai spectaculoasa schimbare in cariera poate produce stress si anxietate chiar si numai la gandul terenului necunoscut de acolo, unde toti in afara de tine stiu cum stau treburile. Intr-un timp scurt trebuie sa inveti multe lucruri, de la topografia firmei pina la procedurile si politicile locale. Trebuie sa-ti folosesti la maxim flerul pentru a simti ce se asteapta de la tine si a "mirosi" stilul de lucru (si nu numai) al colegilor si sefilor. Si trebuie sa-ti formezi o noua retea de relatii sociale care sa o inlocuiasca pe cea lasata in urma. 

Cateva strategii care te pot ajuta sa treci mai usor peste acest stress: 

Fii mai indulgent cu tine !

In timp ce te simti prost ca nu mai stii unde este cabinetul lui X sau ca ai uitat iar un detaliu al unei proceduri care ti-a fost explicat de trei ori, gindeste-te ca nimeni nu se asteapta sa fii perfect in primele saptaman<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/">Psihologie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-stresul-schimbarii-locului-de-munca/</guid>
		</item>

</channel>
</rss>



