<?xml version="1.0" encoding="UTF8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
		<title>Referate drept</title>
		<link>http://referate.itbox.ro</link>
		<description><![CDATA[Referate la drept pentru toata lumea]]></description>
		<docs>http://referate.itbox.ro/</docs>
		<language>ro</language>
		<generator>Referate la drept (http://referate.itbox.ro/)</generator>
		<ttl>60</ttl>
		<item>
			<title><![CDATA[Criminalitatea din perspectiva normativului penal]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-criminalitatea-perspectiva-normativului-penal/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[CRIMINALITATEA  DIN PERSPECTIVA NORMATIVULUI  PENAL
                                                 
Notiunea juridica de delict (crima)


Din  punct de vedere  juridic , un comportament delincvent este definit  printr-o serie de trasaturi specifice , care se regasesc in majoritatea sistemelor legislative si anume :
a)	reprezinta o fapta , o actiune (inactiune) cu caracter ilicit , imoral , ilegitim , ilegal , prin care sunt violate si prejudiciate anumite valori si relatii sociale ;
b)	aceasta fapta este comisa de o anumita persoana care actioneaza deliberat , constient si responsabil (cu alte cuvinte , are raspundere penala) ;
c)	fapta respectiva este incriminata  si sactionata de legea penala .
Reprezentand o institutie de baza a dreptului penal , delictul este o fapta antisociala , ilicita, care lezeaza o serie de valori si relatii sociale , fapta imputabila anumitor persoane si constitutiva de efecte juridice , adica de raspundere penala .Pentru acest motiv , numai  in p<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-criminalitatea-perspectiva-normativului-penal/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Noua reglementare a institutiei extradarii]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-noua-reglementare-institutiei-extradarii/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[

1. SCURT  ISTORIC


Instituţia  extrădării în dreptul român apare de la sfârşitul secolului al XIX – lea.
 Recent România a cerut extrădarea unor ofiţeri  taiwanezi de pe nava „ Maersk – Dubai”, acuzaţi de uciderea a trei pasageri clandestini români, pe care i-a abandonat pe mare, în apele teritoriale canadiene. Cererea a fost fundamentată pe un tratat încheiat între Marea Britanie şi România, datând încă din anul 1893, în baza căruia Canada este considerată parte a Commonwelth- ului.
Însă cele mai elocvente izvoare despre instituţia extrădării sunt cele de la începutul secolului XX, respectiv Constituţia Regatului României din 1923, unde, în Titlul II, art. 32 se spune: „ Extrădarea refugiaţilor politici este oprită”.
	La 20 aprilie 1929 se semnează  un Protocol privind considerarea infracţiunilor de falsificare de monedă ca infracţiuni de drept comun, în ceea ce priveşte extrădarea,  iar la 3 mai 1930 Regele semnează D<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-noua-reglementare-institutiei-extradarii/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Revizuirea constitutiei]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-revizuirea-constitutiei/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[REVIZUIREA CONSTITUTIEI










Cap.1.Introducere.


In toate sistemele constitutionale constitutia s-a impus ca lege fundamentala, ce sta la baza organizarii si functionarii statului. Adoptarea ei este astfel un eveniment deosebit de important, petru ca aceasta excede juridicului, fiind o realitate politico-statala pentru ca, in constitutie sunt reglementate si consacrate principiile fundamentale ale intregii vieti sociale si statale, valoarea, continutul, iar semnificatiile constitutiilor fiind exprimata inca de la primele acte constitutionale si constitutii.


Cap.2.Necesitatea revizuirii constitutiei.


Constitutiile reflecta atat sau preponderent necesitati ale prezentului, adica specifice momentului adoptarii, cat si puterea de previziune a constituantului, care trebuie sa tina cont de posibila evolutie a relatiilor sociale, de necesitatea unei anumite directionari a vietii politice. Dar oricata putere de previziune ar avea cei ce contribuie la elaborarea pr<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-revizuirea-constitutiei/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Persoana fizica]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-persoana-fizica/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[PERSOANA FIZICA.
    CALITATEA DE PERSOANA FIZICA ESTE RECUNOSCUTA PRIN LEGE , TUTUROR FIINTELOR UMANE, LUATE  FIECARE IN PARTE , CA MEMBRE ALE SOCIETATII , CARE SE BUCURA DE POSIBILITATEA DE A PARTICIPA LA RAPORTURI JURIDICE.
    CAPACITATEA DE FOLOSINTA EXPRIMA APTITUDINEA PERSOANEI DE A AVEA DREPTURI SI OBLIGATII
    CAPACITATEA DE EXERCITIU REPREZINTA APTITUDINEA PERSOANEI DE A-SI ASUMA OBLIGATII SAVARSIND ACTE JURIDICE.

     CAPACITATEA DE FOLOSINTA. CARACTERE JURIDICE:
- LEGALITATEA ACEASTA CAPACITATE ESTE REGLEMENTATA PRIN LEGE. P F ARE CAPACITATE DE FOLOSINTA SI IN AFARA CAZURILOR PREVAZUTE DE LEGE
- GENERALITATEA- TOATE PF AU CAPACITATE DE FOLOSINTA
- INALIENABILITATEA  - CAPACITATEA DE FOLOSINTA NU POATE CONSTITUI OBIECT AL ACTELOR JURIDICE. NU SE POATE RENUNTA NICI IN TOT NICI IN PARTE LA CAPACIT DE FOLOSINTA. ASEMENEA ACTE SUNT LOVITE DE NULITATE . CAPACITATEA DE FOLOSINTA INCETEAZA NUMAI PRIN MOARTE
- INTANGIBILITATEA- NICI O FIINTA UMANA NU POATE FI INGRADITA  I<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-persoana-fizica/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Ipoteca]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-ipoteca/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[DEFINITIE

-	ipoteca este o garantie reala, servind la garantarea obligatiilor unui debitor fata de creditorul sau, printr-un bun imobil din propriul sau patrimoniu, anume desemnat pe cale legala in acest scop (ipoteca nu presupune deposedarea debitorului de imobil).
-	sintetic, ipoteca este o garantie reala, imobiliara, constand dintr-un drept real accesoriu asupra unui imobil al debitorului.



CONDITII
	
-	ipoteca nu va putea fi constituita decat prin act autentic.
-	inscriptiile ipotecare se fac la judecatoria in a carei raza teritoriala sunt situate imobilele ipotecate.
-	pot fi ipotecate numai imobilele (care se afla in circuitul civil) impreuna cu accesoriile lor care sunt imobile prin destinatie, precum si uzufructul asupra unor imobile.
-	ipoteca trebuie sa fie specializata sub un dublu aspect:
	sa fie determinata cu privire la imobilul afectat.
	sa fie determinata in ceea ce priveste valoarea creantei.
-	conditii privind persoana constituientului:
	ce<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-ipoteca/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Principiul descentralizarii pe servicii]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-principiul-descentralizarii-pe-servicii/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[PRINCIPIUL DESCENTRALIZĂRII  PE SERVICII


1.	Conţinutul şi rolul principiilor în drept.

În teoria dreptului se face distincţie între principiile fundamentale ale dreptului
şi principiile aplicabile unor ramuri: dreptul civil, dreptul administrativ, dreptul penal. 
Un rol important în definirea principiilor fundamentale îi revine  disciplinei Teoria generală a dreptului, ea având ca obiect principal de studiu principiile determinate prin generalizarea unor idei conţinute în normele particulare ale diferitelor ramuri ale dreptului.
	Prin principii se desemnează acele “ idei , abstractizări sintetice prin care se redau trăsăturilor comune generale, proprii unui fenomen sau grup de fenomene”. Sunt astfel individualizate principiile răspunderii juridice: principiul răspunderii pentru fapte savârşite cu vinovăţie, principiul răspunderii personale, principiul justiţiei sanctiunii şi principiul celeritaţii tragerii la răspundere, ele sintetizând esen<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-principiul-descentralizarii-pe-servicii/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Drepturile detinutilor minori]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-drepturile-detinutilor-minori/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[În cadrul  atât de vast al reglementărilor juridice privind Drepturile Copilului, voi încerca să schiţez principalele direcţii de orientare ce guvernează problema unui tânăr sub 18 ani care intră în contact cu sistemul de justiţie, ca urmare a unei suspectări ori a unei acuzaţii de comitere a unui delict, vizând câteva aspecte legate de aplicarea acelor măsuri ce afectează starea de libertate a minorului.
	Îmi propun ca în cadrul acestei analize să abordez problematica respectării dreptului copilului delicvent din perspectiva a trei factori :
	1) recomandările din legislaţia internaţională cu privire la copii în contradicţie cu legea română ;
	2) contradicţiile legislaţiei româneşti cu privire la copii care răspund penal ;
	3) contradicţiile dintre lege şi practică ;	
	Pentru aceasta, voi urmări dosarul unui astfel de caz în toate etapele ce le parcurge şi anume :
	Reţinerea de către organele de poliţie ;
	Arestarea preventivă <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-drepturile-detinutilor-minori/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Actul juridic civil]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-actul-juridic-civil/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Drept civil 

              “Întreaga viaţă a omului, de la naştere ori în legătură cu acest moment, şi până la moarte, dar şi în privinţa acestui eveniment legat de lăsământul succesorului, este reglementată în aspectele sale esenţiale de normele dreptului civil.
Instituţiile juridice aparţinătoare acestei ramuri a dreptului contribuie într-o măsură importantă la reglementarea vieţii persoanei juridice, de la înfinţare, ori în legătură cu acest proces şi până la încetarea ei prin reorganizare şi dizolvare, ba chiar şi în privinţa consecinţelor ce decur din aceste măsuri.”
Mihail Eliescu, Traian Ionaşcu, Tutor R. Popescu, Ilie Stoenescu
Actul juridic civil
Noţiunea actului juridic civil. Terminologie
	În sens larg, prin fapte juridice se înţeleg atât acţiunile omeneşti săvârşite cu intenţia sau fără intenţia de a produce efecte juridice, cât şi evenimentele, adică faptele naturale.
	În sens restrâns, prin fapte j<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-actul-juridic-civil/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Notiunea de administratie publica]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-notiunea-de-administratie-publica/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[NOŢIUNEA

DE
ADMINISTRAŢIE  PUBLICĂ



1.	Sfera de cuprindere a noţunii de administraţie publică 


Activitatea executivă (constând în organizarea executării  şi executarea în concret a
actelor normative) este realizată de un sistem  de organe ce portă denumirea de organe executive. Totalitatea acestor organe ce exercită atribuţii executive formează puterea executivă, alături de celelalte două puteri organizate în stat : legiuitoare şi judecătorească.
	După criteriul competenţei materiale, organele executive se clasifică în organe cu competenţă generală şi organe de specialitate, iar după din punctul  de vedere al competenţei teritoriale distingem între organele centrale şi locale.

2.	Distincţia dintre administraţia publică centrală si administraţia 
     publică locală.

Distincţia dintre Administraţia publică centrală şi cea locală are la bază utilizarea mai
multor criterii cumulative. Ele au în vedere competenţa <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-notiunea-de-administratie-publica/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Obiectul material al infractiunii]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-obiectul-material-al-infractiunii/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Prin obiectul infracţiunii, aşa cum s-a arătat mai sus, se înţelege obiectul propriu-zis al acesteia, adică valorile şi relaţiile sociale ameninţate sau vătămate efectiv prin săvîrşirea faptei şi ocrotite prin incriminarea acesteia, spre deosebire de obiectul zis material al 'infracţiunii, prin care se înţelege entitatea materială (un obiect ori un lucru din lumea reală, un animal, corpul persoanei etc.) asupra că-reia se atentează, ameninţînd-o cu un pericol de vătămare materială sau provocîndu-i efectiv o astfel de vătămare. Distincţia e necesară, fiindcă, în timp ce obiectul nemijlocit există la orice infracţiune, ca factor necesar al acesteia, obiectul material nu există la orice infracţiune, ci numai la acelea la care valoarea socială ocrotită constă sau se exprimă într-o entitate materială. Astfel, ameninţarea sau vă-tămarea relaţiilor sociale are loc prin intermediul  acestei entităţi, care este obiectul material al infracţiunii<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-obiectul-material-al-infractiunii/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Raspunderea internationala a statelor]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-raspunderea-internationala-a-statelor/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Raspunderea Internationala a Statelor




    Raspunderea internationala a statelor a fost reglementata de ONU pentru statele membre in noiembrie 2001, in cadrul sesiunii 53 a Comisiei de Drept International. Seria de 59 articole incearca sa formuleze, in functie de codificare si dezvoltarea progresiva, regulile de baza ale dreptului international privind raspunderea statelor pentru actiunile proprii catalogate ca fiind incalcari ale normelor de drept international. Accentul este pus pe conditiile generale care fac un stat sa fie catalogat responsabil pentru incalcarea unor norme de drept international (acesta putandu-se realiza fie prin actiuni, fie inactiuni) si consecintele legale care rezulta. Articolele nu incearca sa definesca continutul obligatiilor internationale ce revin statelor, obligatii a caror incalcare ar da nastere responsabilitatii, aceasta fiind functia normelor primare de drept international.
    Prima parte a documentului defineste conditiile generale necesare<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-raspunderea-internationala-a-statelor/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Nulitatea actului juridic]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-nulitatea-actului-juridic/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[NULITATEA  ACTULUI  JURIDIC
Legislatia noastra nu cuprinde o definitie a nulitatii, totusi am desprins din literatura de specialitate o definitie care mi s-a parut elocventa : nulitate este acea sanctiune de drept civil, care lipseste actul juridic de evectele contrarii normelor juridice editate pentru incheierea sa valabila; nulitatea intervine in cazul in care nu se respecta conditiile de valabilitate ale actului juridic civil.

               FUNCTIILE  NULITATII
1.	Functia preventiva- consta in efectul inhibitoriu pe care il exercita asupra subiectelor de drept civil, tentate sa incheie actul juridic civil cu nerespectarea conditiilor sale de validitate.
2.	Functia sanctionatorie- presupune tocmai inlaturarea efectelor contrare legii.
   Functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii apare ca un mijloc de asigurare a respectarii ordinii publice si bunelor moravuri.

              DELIMITAREA  NULITATII
Pentru o mai buna intelegere a nulitatii este necesar sa o de<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-nulitatea-actului-juridic/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Organizatii criminale]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-organizatii-criminale/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[ INTRODUCERE
Criminalitatea  violentă, corupţia, crima organizată.
  Recrudescenţa  violenţei  în societatea contemporană.

              Evoluţia  societăţilor contemporane  evidenţiază faptul  că deşi s-au intensificat măsurile  şi intervenţiile  instituţiilor  specializate  de control  social  împotriva  faptelor  de delicvenţă  şi criminalitate, în multe ţări se constată o recrudescenţă şi o multiplicare a delictelor comise cu violenţă şi agresivitate precum şi a celor din domeniul economic şi financiar-bancar, fraudă, şantaj, mită şi corupţie.
              Reprezentând o problemă socială a cărei modalitate de manifestare şi soluţionare interesează atât factorii de control social (poliţie, justiţie, administraţie) cât şi opinia publică. Asemenea de delicte şi crime comise prin violenţă şi corupţie tind să devină deosebit de intense şi periculoase pentru stabilitatea şi securitatea instituţiilor, grupurilor şi ind<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-organizatii-criminale/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Raspunderea civila contractuala si raspunderea civila delictuala]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-rasp-civila-contractuala-rasp-civila-delictuala/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Raspunderea  civila contractuala  si              raspunderea civila delictuala

Din punct de vedere lingvistic raspunderea este constientizarea de catre personalitate a datoriei sale in fata societatii, unei colectivitati de oameni, intelegerea sensului si insemnatatii comportamentului sau.
In jurisprudenta acest termen a capatat o alta semnificatie, deosebita de cea din limbajul obisnuit, si anume: evidentiaza consecintele negative, survenite in cazul comiterii unor fapte ilegale de catre o persoana fizica sau o persoana juridica. Raspunderea juridica include in sine doar acele consecinte ale incalcarii de drept, care se exprima in aparitia unor noi obligatiuni sau alte modalitati a obligatiunilor aparute din raportul de drept deja existent. 
Aceste modalitati, precum si obligatiile noi aparute trebuie sa fie in legatura cu urmarile negative, nesatisfacatoare pentru cel ce a incalcat ordinea de drept.
Evidenta raspunderii ca un sistem juridic special, in afara aplicarii masurilo<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-rasp-civila-contractuala-rasp-civila-delictuala/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Violenta in familie]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-violenta-in-familie/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Violenta  in  familie,  pedepsita  de  lege

	Legea pentru prevenirea violentei in familie a intrat, de curand, in vigoare. De acum inainte, sotii batausi vor primi amenzi, vor fi nevoiti sa paraseasca locuinta conjugala sau, daca este cazul, se vor “muta” direct la inchisoare. Cazurile de agresiune familiala din ce in ce mai numeroase demonstreaza ca bataia nu este rupta din Rai, iar acolo unde da mama, cu siguranta, nu creste. Cu toate astea, un pumn, o palma, amenintari si vorbe grele sau chiar o bataie serioasa sunt la ordinea zilei in cazul multor familii. “Am alunecat pe scari, m-am impiedicat si am cazut pe strada, m-am lovit cu usa”, spun multe femei care incearca sa ascunda o vanataie de pe fata sau corp. Chiar daca multi isi dadeau seama ca o asemenea echimoza nu putea fi provocata de o cazatura, nimeni nu putea face nimic, pentru ca nu exista nici un cadru legal care sa permita implicarea politiei sau a justitiei. De acum incolo, insa, violenta in familie va fi asp<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-violenta-in-familie/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Avocatul poporului]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-avocatul-poporului/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Institutia Avocatul Poporului este o institutie nou creeata, aparuta dupa Revolutia romana din Decembrie 1989.
     In anul 1991, Adunarea Constitutionala a votat Constitutia Romaniei, marcandu-se astfel „[...] trecerea Romaniei spre un stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane si demnitatea omului reprezinta valori supreme si sunt garantate”1.
     La 21 februarie 1997 a fost adoptata, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului Legea 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului, publicata in Monitorul Oficial nr. 48 din20.03.1997.
     Institutia Avocatul Poporului are drept scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice.
     Sediul acestei institutii este in Bucuresti si, cu aprobarea Biroului permanent al Senatului, poate organiza birouri teritoriale in functie de necesitatile r<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-avocatul-poporului/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Prescriptia extinctiva]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-prescriptia-extinctiva/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[PRESCRIPTIA  EXTINCTIVA


Notiunea si efectul prescriptiei extinctive.

Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. 1, alineatul 1, consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege”. Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie.

Reglementarea prescriptiei extinctive din dreptul civil.

Actele normative in vigoare, in care se gasesc normele ce formeaza institutia prescriptiei extinctive, sunt urmatoarele :
-	Decretul nr. 167 / 1958 , privitor la prescriptia extinctiva care este ”legea generala” sau “dreptul comun” in materie
-	Codul civil ( in special titlul XX- “despre prescriptia din cartea a III-a “ ) in masura in care a suferit modificari sau abrogari
-	Alte acte normative, izvoare de drept civil, ca ex<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-prescriptia-extinctiva/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Restructurarea societatilor de capitaluri]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-restruct-societatilor-capitaluri/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[. REGULI GENERALE

1) Definitii:
 	Fuziunea – este operatiunea prin care doua societati se unesc pentru a forma una singura. Aceasta permite consolidarea si cresterea capacitatii concurentiale a intreprinderilor, fiind si un mijloc de reorganizare a unui grup.
	Divizarea – este operatiunea prin care intreg patrimoniul unei societati este impartit in mai multe fractiuni transmise simultan la mai multe societati deja existente sau noi. Divizarea se realizeaza in general in profitul societatii “mama” si are ca efect o concentrare de intreprinderi.	

2) Modalitati de realizare:
	Fuziunea poate imbraca doua forme:
a) Contopirea – crearea unei societati noi prin reunirea mai multor societati deja existente. Nici una dintre societatile fuzionate nu-si mentine fiinta, deoarece se creaza o noua societate, distincta de toate cele care o formeaza.1
b) Absortia – se realizeaza prin inglobarea unei societati de o alta societate existenta, aceasta din urma incetand a mai fiinta.<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-restruct-societatilor-capitaluri/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Succesiunea]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-succesiunea/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[CARACTERISTICA GENERALA A SUCCESIUNILOR

  Succesiunile - hereditas reprezinta o transformare a patrimoniului ce a apartinut unei persoane care a murit, succesorilor sai.
  Succesiunea inseamna continuarea unei situatii juridice a unei persoane de alta persoana(1).
  Materia succesiunilor cuprinde totalitatea normelor ce reglemen-teaza transmiterea patrimoniului defectului de catre succesorii sai. Hereditatea difunctului este continuata de succesorii sai. Privita in lumina semnificatiei sale istorice, succesiunea ne apare ca un sistem juridic prin care se inlocuieste o persoana care si-a insusit munca altora, printr-o alta persoana apartinind aceeasi clase, iar cel mai adesea chiar aceleasi familii(2).
  Proprietatea nu s-a putut transmite din timpuri, pentru ca se facea confuzii la dreptul de proprietate si insusi lucru la care se raporta. La conceptia unei succesiuni care se poate transmite s-a ajuns mai tirziu, cind s-a putut face distinctie intre transmiterea lucrului si aceea<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-succesiunea/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Concesionarea]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-concesionarea/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[


1.Generalităţi privind gestionarea serviciilor publice

Ideea concesionării unui bun public a fost prezentă încă din dreptul roman, însă fundamentele instituţiei concesionării pentru bunurile private se regăsesc abia în Evul Mediu. După căderea Imperiului Roman, se încetăţeneşte obiceiul de a transforma folosinţa pământului în ceva perpetuu, bazat pe un contract şi în schimbul unei rente, concesionarul avea doar posesiunea şi folosinţa, iar proprietarul originar putea păstra proprietatea bunului concesionat. Asupra acestor pământuri guvernau concomitent două drepturi perpetue ,şi anume, dreptul proprietarului originar, care avea domeniul eminent, şi dreptul concesionarului, care avea domeniul util .
Cu timpul, dreptul concesionarului capătă forţă, pe când cel al seniorului devine tot mai simbolic, începând să fie uitat. Aşa se explică de ce concesionarul apare, din punct de vedere al istoriei, treptat, ca singurul proprietar legitim, i<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-concesionarea/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Instigarea]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-instigarea/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Participatia penala se prezinta sub mai multe forme, in raport cu natura contributiei pe care diferiti participanti o au la savarsirea faptei. Aceste moduri corespund, asadar, diferitelor moduri de cooperare la savarsirea infractiunii. Formele participatiei au caracter absorbant, in sensul ca cele mai grave, cum sunt cele de coautorat, le absorb pe cele mai putin grave (cele de instigare si complicitate). Deci, participarea unei persoane la savarsirea aceleiasi infractiuni nu poate fi considerata si autorat si instigare, ci numai coautorat, datorita unitatii infractiunii, chiar daca coautorul a determinat mai intai la savarsirea infractiunii dupa ce a participat cu acte de executare la comiterea ei. Desigur, acelasi faptuitor nu poate fi coautor si complice sau instigator si complice la aceeasi infractiune, fiindca primul act il absoarbe pe ultimul. La stabilirea pedepsei de catre instanta se ca avea insa in vedere aceasta imprejurare a participarii cu acte multiple, susceptibile de a <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-instigarea/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Contractul de leasing]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-contractul-de-leasing/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Contractul de leasing

Analiştii comerţului internaţional au scos în evidenţă faptul că leasing-ul constituie o expresie a tehnicilor moderne de contractare în acest domeniu. Insistenţa asupra acestui tip de contract este explicată de mai mulţi autori prin pragmatismul şi eficacitatea lor.
Leasing-ul a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, ca mai apoi, treptat, să pătrundă şi în alte ţări, îndeosebi în Europa .
În S.U.A., leasing-ul a fost reglementat prin United States Uniform Consumer Credit Code şi prin Uniform Commercial Code . În Marea Britanie , Franţa  şi Belgia  s-au elaborat reglementări, care definesc relaţiile contractuale pe bază de leasing şi precizează operaţiunile pe care le include.
Leasing-ul a fost determinat, în apariţia sa de cauze obiective. Astfel, în S.U.A., în Marea Britanie şi în alte ţări erau întâmpinate greutăţi în finanţarea afacerilor, ca urmare a rigidităţii formelor şi procedeelor<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-contractul-de-leasing/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Evolutia dreptului comercial]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-evolutia-dreptului-comercial/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Evoluţia dreptului comercial
Prezentare generală
Apariţia şi evoluţia dreptului comercial poate fi confundată în fapt cu apariţia şi evoluţia relaţiilor comerciale. Începuturile acestora se regăsesc în comerţul maritim, a cărui practică era supusă şi dirijată de uzuri bazate pe respectarea înţelegerilor şi pe bunacredinţă. Uzurile aveau caracter internaţional.
În dreptul roman nu se recunoştea existenţa unor norme comerciale speciale, astfel dreptul comercial era integrat în dreptul civil. În evul mediu se intensifică dezvoltarea comeţului maritim, fapt care determină apariţia unui drept cutumiar. Juriştii din această perioadă istorică, foloseau mecanismul contractelor şi cel al obligatiilor, în înţelegerea anumitor instituţii de drept comercial.
După prăbuşirea Imperiului Roman, concomitent cu apariţia statelor cetăţi italiene se poate vorbi şi de o dezvoltare a comerţului terestru, proces care impune crearea unui sistem propriu <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-evolutia-dreptului-comercial/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Bunuri mobile si bunuri imobile]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-bunuri-mobile-bunuri-imobile/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[BUNURI MOBILE SI BUNURI IMOBILE



      Consideratii generale

     .Intelesul notiunilor : lucru si bun.
      Se intelege prin lucru tot ceea ce se afla in natura, fiind perceptibil prin simturile noastre, avind deci o existenta materiala.
       Pentru ca un lucru sa devina bun in sens juridic este necesar ca acesta sa fie util omului, sa aiba o valoare economica si sa fie susceptibil de apropriere, sub forma unor drepturi ce intra in compunerea unui patrimoniu, fie a unei persoane fizice, fie a unei persoane juridice.
       Exemple:
       Aerul atmosferei, lumina soarelui, desi sint lucruri utile- chiar indispensabile- pentru om, totusi, ele nu pot dobindi calitatea de bun in sens juridic, intrucit nu au o valoare economica si nu sint susceptibile de apropriere.
       Sint bunuri lucrurile care au o existenta materiala si valoare economica: operele stiintifice, literare, artistice, inventiile etc. daca au o valoare economica si sint susceptibile de drepturi patrimoni<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-bunuri-mobile-bunuri-imobile/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Criminalii in serie]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-criminalii-in-serie/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[DE  CE  CRIMINALI  IN  SERIE?


Criminalitatea in serie a preocupat de multă vreme funcţionarul public numit poliţist si opinia publică atunci cand Poliţia a spus pe faţă ca e vorba de un “criminal in serie”. Dar ce e un criminal in serie? Din punctul de vedere al omului obişnuit, al “cetăţeanului “de pe stradă, un criminal este o persoană care a ucis o altă persoană folosind mijloace foarte crude care au dus la moartea acesteia.Criminalul in serie provoacă mai multe astfel de crime folosind aceleaşi mijloace crude aproape de fiecare dată, uneori lăsand si cate un indiciu la locul faptei.Nu voi incerca sa definesc ştiinţific noţiunea de “criminal in serie”.Doar numele este deajuns pentru ca orice persoană sa-şi dea seama ce poate fi un criminal de serie.
 De cele mai multe ori ajung in inchisoare, după ce au fost descoperiţi şi judecaţi, dar mulţi răman afară pe străzi  continuand să omoare oameni nevinovaţi de cele mai multe ori,de exem<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-criminalii-in-serie/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Cesare lombroso]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-cesare-lombroso/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[CESARE   LOMBROSO
                                                              (1835-1909)

 ESTE   teoreticianul cel mai reprezentativ ,care a facut din ideea tipului fizic criminal o cauza a crimei.Teoria sa sustinea ca,in esenta ,caracteristicile fizice ale individului erau indicatorii de baza ai degenerarii si inadaptarii.
Lombroso includea pozitivismul lui Comte,evolutionismul lui Darwin,dar si alte studii ale timpului facute in relatia dintre crima si corpul uman.
    TEORIA evolutionista a timpului a clasificat atavismul ca pe o forma incipienta a vietii animale.Cu alte cuvinte,criminalul semana cu stramosii sai,carora le-a pastrat caracteristicile fizice.
Aceste caracteristici despre care se credea ca ar indica  tipul atavistic pentru o persoana cear putea deveni criminal,erau urmatoarele:

1.	devierile in marimea capului sau a formei acestuia;
2.	asimetria fetei;
3.	dimensiunile excesive ale falcilor si ale pometilor;
4.	defectele particulare ale ochilor;
5.	urech<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-cesare-lombroso/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Curtea europeana a drepturilor omului]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-curtea-europeana-a-drepturilor-omului/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[INTRODUCERE



Situatia drepturilor omului in Romania a inregistrat in ultimii ani o evolutie demna de remarcat atat in ceea ce priveste elaborarea si adoptarea  unor noi proiecte de acte normative, cat si in ceea ce priveste transpunerea practica a dispozitiilor legale in vigoare.
Gravitatea violarilor drepturilor omului obliga insa la o cunoastere extinsa la nivelul intregii populatii, profunda, a normelor imperative in domeniu, asa incat forta coercitiva a statului, sesizat cu situatii de natura celor mentionate, sa poata fi exercitata prin organele sale cu atributii specifice. 
Populatia trebuie sa se simta aparata de institutiile statului, obligate sa intervina in situatii de incalcare a drepturilor sale. Pentru ca ideea enuntata sa capete concretete, cetatenii trebuie sa cunoasca mijloacele pe care le au la dispozitie pentru inlaturarea cauzelor si efectelor nerespectarii dispozitiilor legale. 
Sigur, in ceea ce priveste cadrul juridic existent se remarca  actele si proiec<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-curtea-europeana-a-drepturilor-omului/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Contenciosul administrativ]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-contenciosul-administrativ/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Principiile contenciosului administrativ
	

	Existenţa contenciosului administrativ este condiţionată, in statulde drept, de aplicarea a două principii: principiul respectării drepturilor legal dobândite şi principiul obligativităţii Statului de a asigura executarea hotărârilor judecătoreşti. Este necesar ca persoana să fie sigură că raporturile juridice, încheiate în mod legal , în cadrul ordinii de drept existente , sunt intangibile. Atât activitatea fiinţei umane cât şi aceea a Administratţiei se caracterizează prin posibilitatea de a scruta viitorul în estimările efectuate. Prevederea este garantată  numai dacă persoanele şi Administraţia au siguranţa în durabilitatea raporturilor juridice pe care şi-au întemeiat şi orientat activităţile.

Noţiunea contenciosul administrativ
	

	Administraţia Statului are sarcina de a asigura aplicarea legilor , de a edita acte normative in scopul executării legilor , de a asigura funcţionarea sevic<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-contenciosul-administrativ/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Criminologie]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-criminologie/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[PARADIGME TEORETICE PRINCIPALE IN DOMENIUL SOCIOLOGIEI DEVIANTEI SI CRIMINALITATII

	De-a lungul timpului, sociologia deviantei si cea a criminalitatii si-au constituit o serie de interpretari si modele teoretice cu caracter modern, care alaturi de cele cu caracter traditional fac parte integranta din ansamblul teoretic al sociologiei  “problemelor sociale”.

A.	Paradigma functionalista

Strans legat de ideile organicismului si evolutionismului, sustinute in sociologia europeana de A. Comte, H. Spencer, E. Durkheim s.a., functionalismul cosidera ca unitatea fundamentala de analiza a sociologului este societatea si nu individul, atat structurile, cat si functiile societale fiind considerate sisteme a caror interdependenta asigura echilibrul intregului ansamblu social. 
	Spre deosebire de conceptiile traditionale asupra deviantei, cu caracter biologist si psihologist, care localizau cauzele criminalitatii la nivelul indivizilor, paradigma functionalista a elaborat o interpreta<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-criminologie/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Obligatii.Contracte]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-obligatii-contracte/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[DefiniŃia
Potrivit art.942 C. civ., contractul este acordul între două sau mai multe
persoane, pentru a constitui sau a stinge între dânsii raporturi juridice.
În doctrină, contractul este definit ca fiind acordul de voinŃă între două
sau mai multe persoane, prin care se nasc, se modifică sau se sting drepturi
si obligaŃii, adică un raport juridic de obligaŃii.
Clasificarea contractelor
Contractele se clasifică în funcŃie de mai multe criterii.
1. După modul de formare:
- contracte consensuale – acele contracte care se încheie prin simplul acord
de voinŃă al părŃilor; în dreptul nostru, contractele consensuale constituie
regula;
- contracte solemne – acele contracte pentru a căror încheiere valabilă se
cere respectarea unei anumite forme, care, de regulă, este forma autentică;
- contracte reale – acele contracte care se caracterizează prin faptul că pentru
formarea lor manifestarea de voinŃă a părŃilor trebuie să fie urmată de<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-obligatii-contracte/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Constitutiile romanesti si importanta lor]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-constitutiile-romanesti-si-importanta-lor/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Constituţiile românesti şi importanţa lor


Constituţia în România a apărut mult mai târziu decât constituţiile din ţările europene din vest, cu toate că apariţia ei a fost determinată de aceleaşi cauze care au determinat constituţia din restul lumii.
Această întârziere se explică prin aceea că epoca modernă, dezvoltarea tehnică, economică, socială şi culturală a început în România mult mai târziu datorită dominaţiei Imperiului Otoman.
În cadrul premizelor istorice ale primei Constituţii din România, o importanţă deosebită îl are în înfăptuirea în anul 1859 a Statului Naţional, prin unirea Munteniei şi Moldovei sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
Pe data de 2 mai 1864, prin lovitura de stat, a desfiinţat Adunarea electivă şi a supus plebiscitului „ Statul dezvoltător al Convenţiei din 7/19 august 1858 ”, cunoscut în istorie ca „ statul lui Cuza ”,şi Legea electorală. Aceste două acte alcătuiesc prima Constituţie a<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-constitutiile-romanesti-si-importanta-lor/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Pedepse persoane juridice]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-pedepse-persoane-juridice/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[I Noţiuni generale şi particularitãţi

Rãspunderea penalã a persoanei juridice a fost introdusã prin modificãrile aduse de legea 278/2006 pin care persoanele juridice cu excepţia statului, a autoritãţilor şi instituţiilor publice, care desfãşoarã activitãţi ce nu pot face obiectul domeniului privat, rãspund penal pentru infracţiunea sãvârşitã în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice.
Ca şi rãspunderea persoanei fizice, rãspunderea persoanei juridice, este şi ea un raport juridic penal de conflict, nãscut ca urmare a sãvârşirii unei infracţiuni, de data aceasta între stat pe de o parte şi o persoanã juridicã pe de altã parte. 
Statul are dreptul şi îndatorirea de a trage la rãspundere penalã persoana juridicã, iar aceasta este obligatã sã rãspundã penal pentru infracţiunea sãvârşitã în realizarea obiectului sãu de activitate, în interesul ori în numele sãu. În acest caz subie<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-pedepse-persoane-juridice/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Infractiuni in legi speciale]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-infractiuni-in-legi-speciale/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[SECŢIUNEA I

SCURTE CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

§1. Codul penal şi infracţiunile prevăzute în legi speciale 

Codul penal constituie singura lege penală din România, adică singura lege care conţine numai dispoziţii cu caracter penal, reprezentând în acest fel legea penală generală a sistemului nostru de drept. El cuprinde atât normele generale referitoare la râspunderea penală, cât şi descrierea principalelor fapte incriminate şi sancţionate de lege. 
Codul penal nu a cuprins şi nu cuprinde nici acum toate dispoziţiile cu caracter penal în vigoare pe teritoriul ţării noastre. O asemenea soluţie nu ar fi fost deloc viabilă din mai multe considerente. În primul rând, cuprinderea într-o singură lege a tuturor dispoziţiilor cu caracter penal din legile speciale, foarte numeroase, ar fi dus la elaborarea unui cod penal extrem de voluminos şi greu de mânuit. În al doilea rând, multe dintre dispoziţiile cu caracter penal din legile speciale sunt s<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-infractiuni-in-legi-speciale/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Notiunea normei juridice]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-notiunea-normei-juridice/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[I Noţiunea normei juridice

Norma juridică şi norma juridică şi „regula juridică” în doctrina juridică are acelaşi înţeles. Literatura franceză, fără să înlăture cuvîntul „normă” l-a consacrat pe cel de „regulă”. Din contra în doctrina română este consacrată denumirea de „normă juridică”. 
Norma de drept este elementul primar al oricărui sistem de drept. Normele se grupează în instituţii de drept, instituţiile în ramuri, ramurile în părţi ale sistemului, iar părţile în sisteme. 
Norma juridică este una categoriile centrale ale dreptului, atît ca părticică fundamentală a sistemului de drept pozitiv cît şi ca obiect de cercetare a ştiinţei dreptului în general şi a teorii şi filosofii dreptului în social. 
Obligatorie”. În concepţia lui J. Masguelin, „potrivit cu definiţia cea mai generală şi cea mai obiectivă, regulă de drept este orice punct investit cu forţa obligatorie şi care are ca obiect de a crea<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-notiunea-normei-juridice/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Concurenta neloiala]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-concurenta-neloiala/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[. Cadrul general al reglemantării

I.1. Consideraţii generale. Concurenţa este un element definitoriu al economiei de piaţă şi reprezintă motorul dezvoltării economico-sociale.
În general prin concurenţă se înţelege o confruntare între tendinţe adverse, care converg spre acelaşi scop. Prin concurenţă, în sens juridic înţelegem confruntarea dintre agenţii economici cu activităţi similare sau asemănătoare, exercitate în domeniile deschise pieţei pentru câştigarea şi conservarea clientelei, în scopul rentabilizării propriei întreprinderi .

I.1.1. Premise. Din punct de vedere economic, concurenţa, pentru a fi posibilă presupune o piaţă organizată pe baza următoarelor reguli: independenţa şi descentralizarea activităţii de producţie, de distribuţie şi de consum, libertatea de iniţiativă fără constrângeri sau limitări, de ordin administrativ şi proprietatea privată asupra unui procent semnificativ din totalitatea mijloacelor de pro<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-concurenta-neloiala/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Drept fiscal]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-drept-fiscal/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[CAPITOLUL I
TEORIA GENERALĂ A IMPOZITELOR
SECłIUNEA I
CARACTERIZAREA GENERALĂ
A IMPOZITELOR SI TAXELOR
1. ConsideraŃii introductive
1.1. Necesitatea impozitului
Satisfacerea nevoilor colective ale oricărei societăŃi impune realizarea unor venituri publice. ﾎntradevăr,
pentru a-si 絜deplini rolul si funcŃiile, statul trebuie să mobilizeze resursele si să facă cheltuieli
bănesti.
ﾎn consecinŃă, statul procedează la repartiŃia sarcinilor publice 絜tre membrii societăŃii, persoane
fizice sau juridice. Instrumentul financiar si juridic prin care se 絜făptuieste această repartiŃie 精
constituie obligaŃia fiscală sub forma impo-zitelor, taxelor, contribuŃiilor si a altor sarcini fiscale
specifice fiecărei Ńări si fiecărei etape istorice 絜 parte. Se constată că impozitele pot fi abordate din
mai multe ipostaze: ca principală sursă de formare a veniturilor statului; ca modalitate
principală de înfăptuire a alocării optime a resurselo<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-drept-fiscal/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Raportul juridic de concurenta]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-raportul-juridic-de-concurenta/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Conceptul de concurenţă s-a format şi este folosit în orce tip de relaţii sociale. Reglementările juridice l-au preluat din vocabularul uzual, adăugându-i unele note disociative, spre a-l adapta particularitaţilor vieţii economice.
	În sens general, prin concurenţă se înţelege o confruntare între tendinţe adverse, care converg spre acelaşi scop.
	În plan social deosebim forme extrem de variate ale competiţiei. O primă formă este aceea de concurenţă vitală, semnificând conflictul interuman în cadrul căruia fiecare ins tinde la conservarea şi dezvoltarea proprie. Poate exista, de asemenea, opoziţie competiţională intre interesele individuale şi sociale, între drepturi şi obligaţii, între manifestări altruiste şi egoiste. 
	În contexul relaţiilor interumane, concurenţa implică multiple afinităţi cu emulaţia, fără ca intre cele două concepte să existe similitudine. Emulaţia, ca dispoziţie morală, este dorinţa de a te întrece pe tine<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-raportul-juridic-de-concurenta/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Dreptul bunurilor]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-dreptul-bunurilor/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[BUNURILE. PATRIMONIUL SI DREPTURILE PATRIMONIALE
BUNURILE
NoŃiunea de bun
În limbajul obisnuit, cuvântul „bunuri” desemnează „lucrurile” care sunt destinate
folosirii de către oameni; lucrul este distinct de persoană. Din acest punct de vedere,
bunurile sunt lucruri corporale, adică obiecte pe care le putem percepe prin simŃurile
noastre, cu alte cuvinte ceea ce putem atinge cu mâna.
În sens juridic, Codul civil foloseste termenul de „bun” cu două sensuri.
Lato sensu, prin bunuri sunt desemnate atât lucrurile cât si drepturile privitoare la
acestea. Astfel, art. 475 alin. 1 Cod civil prevede că „oricine poate dispune liber de
bunurile ce sunt ale lui.”
Stricto sensu, prin bunuri sunt desemnate numai lucrurile asupra cărora pot exista
drepturi patrimoniale. De exemplu, conform art. 470 Cod civil „ poate avea cineva
asupra bunurilor, sau un drept de proprietate, sau un drept de folosinŃă, sau numai
servitute.”
În legislaŃia civilă nu<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-dreptul-bunurilor/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Conceptul de participatie penala]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-conceptul-de-participatie-penala/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[SECŢIUNEA I

CONCEPTUL DE PARTICIPAŢIE PENALĂ

§1. Pluralitatea de făptuitori

Infracţiunea poate fi săvârşită de o persoană sau de mai multe. Explicaţia cooperării mai multor persoane la săvârşirea unei infracţiuni poate fi, printre altele, aceea că se creează posibilităţi pentru o executare mai sigură, cu mai multe şanse de reuşită, se asigură înlăturarea mai uşor a piedicilor, inclusiv a victimei şi a persoanelor care s-ar opune infractorilor.  Cooperarea mai multor persoane la comiterea unei infracţiuni se numeşte pluralitate de făptuitori, care poate fi de trei feluri: naturală, constituită şi ocazională (participaţia penală).
Pluralitatea naturală există atunci când prin specificul unei infracţiuni săvârşirea ei nu poate fi concepută fără concursul activităţilor a două sau mai multe persoane, pluralitatea fiind absolut necesară, indispensabilă pentru realizarea infracţiunii; de aici şi numele de infracţiuni bilateral<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-conceptul-de-participatie-penala/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Cazurile in care se poate declansa recursul in anulare]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-caz-declansa-recursul-in-anulare/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Indiferent ca recursul a fost considerat ca o judecata prin care se infaptuieste un grad suplimentar de jurisdictie si deci insitutia constituie o cala de atac ordinara sau aceasta se situeaza in afara nivelelor normale ale judecatii , intrucat intervenind dupa ramanaerea definitiva a hotararii capata trasaturile unei cai extraordinare de atac, casarea are intotdeauna loc la initiativa procurorului sau partilor si in realizarea intereselor legitime ale acestora. Ministerul Public, respectiv partile isi promoveaza interesele direct sau implicit in urma recursului si orice casare atrage consecinte nemijlocite pentru cei in cauza.
	
	Cu mai multa vreme in urma s-a recunoscut insa ca recursul trebuie sa produca anumite consecinte pe planul corectei activitati jurisdictionale aparand nu numai interesele partilor , da si pe cele ale legii respectiv ale practicii judiciare. Asa s-a nascut ideea recursului extraordinar inca in conceptia legiuitorului revolutionar francez din 1790-1791 , de u<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-caz-declansa-recursul-in-anulare/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Parlamentul European]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-parlamentul-european/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[1.  Scurt istoric al parlamentului din Europa
 	În istoria politică a Europei au existat diferite organe, foruri care au avut ca atribuţie adoptarea legilor, a deciziilor de drept public cele mai importante dintr-un stat. Aceste foruri au fost denumite adunare legislativă, adunare naţională, adunare de stat, parlament sau au purtat denumiri specifice unui singur stat sau unei zone geografice (de ex. “Duma” în Rusia, “Sejm” în Polonia, “Riksdag” în ţările scandinave).
Prin denumirea de parlament astăzi înţelegem în primul rând acel organ de stat care funcţionează pe bază reprezentativă, este autoritatea publică legislativă cea mai importantă. Potrivit acestei definiţii parlamentul este un organ de autoritate publică, adică una dintre purtătoarele suveranităţii statale. Deciziile luate de acesta, fundamentate pe puterea de stat, sunt obligatorii şi trebuie tratate ca cea mai înaltă formă a manifestării de voinţă statală, având un rang s<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-parlamentul-european/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Contractul de gaj]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-contractul-de-gaj/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Contractul de Gaj


	Amanetul este un contract prin care datornicul remite creditorului său un lucru mobil spre siguranţa datoriei. Gajul poate fi convenţional, legal şi judecătoresc. El poate avea ca obiect un bun mobil corporal sau incorporal (un drept de creanţă pe care debitorul îl are faţă de o terţă persoană).
	Gajul poate fi de două feluri:
-	gaj de deposedare, atunci când debitorul este deposedat de bunul său, care poate să intre în posesia creditorului s-au a unei terţe persoane (depozitar);
-	gaj fără deposedare, atunci când bunul rămâne în posesia debitorului cu obligaţia conservării lui pentru a-l satisface pe creditor, în cazul neexecutării obligaţiei de către debitor;
Contractul de gaj are caracter accesoriu faţă de obligaţia pricipală pe care o garantează şi urmează regimul juridic a-l raportului juridic obligaţional.
Dacă gajul este cu deposedare contractul va avea caracter real şi se consideră din momentul în care se r<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-contractul-de-gaj/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Uzufructul]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-uzufructul/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Uzufructul

	Uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, ca însuşi proprietarul lor însă cu îndatorirea de a le conserva substanţa.
	El se bucură de dreptul de dispoziţie asupra bunului, care este şi rămâne un atribut exclusiv al proprietarului, proprietarul rămâne cu unda proprietate adică cu dreptul de dispoziţie, bucurându-se cu cele două atribute usus şi fructus (posesia şi folosinţa).
	Se poate stabili pe tot felul de bunuri mobile sau imobile având ca obiect bunuri neconsumtibile, el are obligaţia de a nu se stinge de substanţa lucrului şi de a-l restituiproprietarului la expirarea uzufructului.
	Dreptul de uzufruct se poate constitui prin voinţa omului şi prin efectul uzucapiunii.
	Instituirea uzufructului se poate face în două moduri: prin contract (direct sau indirect), prin testament.

Drepturile:
a)	are dreptul să ceară predarea în folosinţă a bunului, fie printr-o acţiune confesorie, fie <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-uzufructul/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Dreptul proprietatilor intelectuale]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-dreptul-proprietatilor-intelectuale/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[CUPRINSUL CURSULUI
„DREPTUL PROPRIETĂłII INTELECTUALE”
A. DREPTUL DE AUTOR
Capitolul I: InstituŃia dreptului proprietăŃii intelectuale. Izvoarele dreptului
proprietăŃii intelectuale.
Capitolul II: Subiectul dreptului de autor.
Capitolul III: Obiectul protecŃiei dreptului de autor.
Capitolul IV: ConŃinutul dreptului de autor.
Capitolul V: Durata protecŃiei si cesiunea drepturilor de autor.
Capitolul VI: Gestiunea si apărarea dreptului de autor si a drepturilor
conexe.
B. DREPTUL PROPRIETĂłII INDUSTRIALE
Capitolul VII: Subiectele, obiectul si conŃinutul dreptului de inventator.
Capitolul VIII: CondiŃiile si procedura de brevetare a invenŃiilor.
Capitolul IX: Transmiterea, durata si apărarea drepturilor privind invenŃia.
Capitolul X: ProtecŃia juridică a mărcilor.
Capitolul XI: ProtecŃia juridică a indicaŃiilor geografice.
Capitolul XII: Subiectele, obiectul si continutul raportului juridic nascut
prin realizarea unui desen sau model
Capitolu<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-dreptul-proprietatilor-intelectuale/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Infractiunea de spalare a banilor]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-infractiunea-de-spalare-a-banilor/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[. Cadrul general al reglementării

În legislaţia română, termenul de „spălare a banilor”a fost consacrat de dispoziţiunile Legii nr. 21/1999, act normativ care se înscria, la timpul respectiv, în ampla acţiune de armonizare a legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene.
Legea nr.21/1999 a fost abrogată la data de 7 decembrie 2002, când Parlamentul României a adoptat Legea nr. 656 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor .
Legea nr. 656/2002 a fost modificată succesiv de-a lungul timpului de diferite legi şi ordonanţe de urgenţă dintre care amintim: Legea nr. 39/2003 pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, Legea nr. 230/2005, Legea nr. 36/2006, ultima modificare adusă acesteia fiind prin O.U.G. nr. 53/2008 .
Cadrul legislativ naţional privitor la prevenirea şi sancţionarea spălării banilor este completat de Hotărârea Guvernului nr. 479/2002 pentru aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-infractiunea-de-spalare-a-banilor/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Clasificarea actelor juridice civile]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-clasificarea-actelor-juridice-civile/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Actul juridic civil
   

In literatura de specialitate, actele juridice civile sunt clasificate dupa mai multe criterii, dintre care amintim, ca fiind mai importante:
-numarul partilor participante
-forma in care sunt incheiate
-scopul urmarit de parti
-efectele produse
-modul de executare
-corelatia dintre  ele
-momentul producerii efectelor,
-natura continutului
-gradul de complexitate:
      -modul de incheiere
      -legatura cu modalitatile
a) Dupa numarul partilor participante avem acte jridice civile unilaterale si bi sau multilaterale
Actul juridic unilateral este acela care consta in  manifestarea de vointa a unei singure persoane (promisiunea publica de recompensa, oferta de a contracta, acceptarea unei succesiuni, renuntarea la un drept, testamentul).
El genereaza efecte in sarcina unei singure persoane.
Actul juridic bi sau multilateral consta in manifestarea de vointa concordanta a doua sau mai multor persoane care genereaza efecte reciproce si interdepen<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-clasificarea-actelor-juridice-civile/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Participarea tertilor in procesul civil]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-participarea-tertilor-in-procesul-civil/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Participarea tertilor in procesul civil
Magdalena Popeanga
 
 
 
Daca, de regula, hotararea judecatoreasca produce efecte relative, adica numai intre partile litigante, cele care s-au judecat si nu produce efecte fata de alte persoane, straine de proces, sunt unele situatii in care solutia este diferita. Astfel, unele hotarari judecatoresti produc efecte erga omnes (de exemplu in materie de stare civila), sau este opozabila nu numai partilor litigante, ci si altor persoane. Aceste persoane, fata de care hotararea judecatoreasca este opozabila, pot cere chiar ele introducerea lor in proces, sau pot fi chemate in judecata, in garantie, sau poate fi aratat titularul dreptului. 
Trebuie remarcat ca instanta nu poate introduce tertele persoane in proces, dar poate pune in discutia partilor necesitatea ca ele sa cheme in proces sis alte persoane. Aceste persoane, intrand in proces, dobandesc calitatea de parti.
In provinta formelor de interventie putem distinge:
a.	formele de drept c<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-participarea-tertilor-in-procesul-civil/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Drept procesual penal]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-drept-procesual-penal/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Activitatea procesuală penală trebuie să se desfăşoare în aşa fel încât să fie trase la răspundere penală numai persoanele care se fac vinovate de comiterea infracţiunilor şi numai în măsura gravităţii făptelor săvârşite. Aceasta se realizează prin dreptul de apărare ce i se conferă inculpatului şi celorlalte părţi care participă în procesul penal.
Dreptul de apărare cuprinde atât eforturile persoanelor ce luptă pentru respectarea drepturilor şi intereselor lor procesuale, cât şi obligaţia organelor judiciare de a asigura exercitarea acestor drepturi.
Constituţia României înscrie acest drept în art.24 care consfinţeşte faptul că dreptul de apărare este garantat în tot cursul procesului. O asemenea reglementare întâlnim şi în Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească.
Potrivit art.6 C.pr.pen., dreptul de apărare este garantat învinuitului, inculpatului şi celorlalte părţi în tot cursul procesului penal, ocazie cu care<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-drept-procesual-penal/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Actul administrativ]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-actul-administrativ/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[ACTUL ADMINISTRATIV

NOTIUNEA DE ACT ADMINISTRATIV 

1.	Terminologie. Consideratii cu caracter istoric si de drept comparat -  Definitie


	Terminologia utilizata are semnificatia sa in orice demers cognitiv stiitific, demersul teoretic de fundamentare a semnificatiei unui termen tine, inainte de toate, de ramura “stiintei specializate” si nu de semantica, ca stiinta gnerala a semnificatiei cuvintelor. 
	Literatura interbelica face o distinctie, mai intai, intre actele ”puterii executive” in raporturile cu Parlamentul si actele “facute de puterea executiva”, in raporturile cu cetatenii ori care au intervenit intre diversele servicii ale statului. Apoi actele “puterii executive” in raporturile sale cu cetatenii erau divizate pe doua categorii:
a)	actele de autoritate
b)	actele de gestiune
Actele de autoritate erau intelese ca fiind manifestari de vointa facute de un organ administrativ competent, prin care se crea o situatie juridica generala sau individuala, <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-actul-administrativ/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Revendicare mobiliara]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-revendicare-mobiliara/</link>
<pubDate>2020-03-23T09:09:55+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Revendicare mobiliara
Magdalena Popeanga
 
CAPITOLUL 1 : Despre revendicare in general
Ori de cate ori se vorbeste despre mijloacele juridice de aparare ale proprietatii, se au in vedere in primul rand si actiunile petitorii.
Actiunea in revendicare definita ca acea actiune reala si petitorie prin care proprietarul neposesor cere recunoasterea dreptului sau de proprietate si restituirea bunului sau de la posesorul neproprietar.
Putem vorbi de actiune in revendicare mobiliara sau imobiliara dupa cum obiectul sau este un bun mobil sau imobil individual determinat.
Caracterele juridice:
-actiune petitorie, intrucat prin ea se apara chiar dreptul de proprietate, pune in discutie existenta dreptului.
In acest sens, proprietarul trebuie sa dovedeasca ca el este titularul dreptului de proprietate.
-actiune reala. Caracterul este imprimat acestei actiuni datorita faptului ca ea se intemeiaza si apara insusi dreptul de proprietate care este un drept real.
scopul actiunii consta in re<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-drept/">Drept</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-drept/referat-revendicare-mobiliara/</guid>
		</item>

</channel>
</rss>



