<?xml version="1.0" encoding="UTF8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
		<title>Referate anatomie</title>
		<link>http://referate.itbox.ro</link>
		<description><![CDATA[Referate la anatomie pentru toata lumea]]></description>
		<docs>http://referate.itbox.ro/</docs>
		<language>ro</language>
		<generator>Referate la anatomie (http://referate.itbox.ro/)</generator>
		<ttl>60</ttl>
		<item>
			<title><![CDATA[Modul in care functioneaza creierul]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-modul-in-care-functioneaza-creierul/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Modul in care functioneaza creierul




	Creierul functioneaza cu  ajutorul unor circuite neuronale , sau celule nervoase.Comunicarera intre neuroni este atat electrica cat si chimica, si calatoreste in totdeauna de la dendritele unui neuron , prin soma , prin  axon , catre dendritele unui alt neuron. Dendritele unui neuron primesc semnale de la axoni altor neuroni prin chimicalele numite neurotransmitatori. Neurotransmitatorii  produc o incarcare electrochimica in  soma. Soma integreaza informatia, care este apoi transmisa electrochimic mai departe de axon.
	Oamenii de stiinta au  2 directii in studiul modalitatii in care functioneaza creierul. O directie este studierea functiilor creierului dupa ce o parte din creier a fost distrusa. Functiile care dispar , sau care nu mai sunt normale dupa ranirea anumitor regiuni ale  creierului pot fi deseori asociate cu regiunile lezate. Cea de-a doua directie este studierea raspunsului creierului la stimulare directa sau stimularea anumito<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-modul-in-care-functioneaza-creierul/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Reabilitarea si rolul kinetoterapiei]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-reabilitarea-si-rolul-kinetoterapiei/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Kinetoterapia reprezinta unul din mijloacele fundamentale pe care se bazeaza reabilitarea deficientilor motori. 
	Din punc de vedere etimologic “reabilitarea” provine de la termenul latin “habilitas-atis” care se traduce prin “abilitate”, “dexteritate”. 
Abilitatea reprezinta o calitate psihosomatica indispensabila care permite individului sa se adapteze la conditiile mediului inconjurator, sa devina util societatii din care face parte si sa obtina un minimum necesar de confort si satisfactii.
	Din cauza faptului ca o serie de factori nocivi pot produce pierderea partiala sau totala a acestei calitati si a aparut necesitatea de a se realiza un sistem complex de asistenta medico-sociala, capabil sa recupereze social individul afectat. 
Acestiu sistem de asistenta i se acorda – pe drept cuvant – denumirea de reabilitare.
	Reabilitarea – ca forma moderna de asistenta medico-sociala – urmareste unificarea conceptiilor terapeutice si centralizarea lor, conlucrar<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-reabilitarea-si-rolul-kinetoterapiei/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Reglarea cordului si a vaselor]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-reglarea-cordului-si-a-vaselor/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[REGLAREA CORDULUI SI VASELOR



  I
ntrarea în funcţiune a mecanismelor de reglare a cordului şi vaselor este declanşată de modificările de presiune din vasele mari şi cord. Uneori mobilizarea acestor mecanisme este consecinţa unor modificări umorale.
Variaţiile presionale sau de compoziţie chimică a sângelui în sectoarele dotate cu receptori determină tulburarea ritmului descărcărilor de impulsuri aferente spre centrii bulbari urmată de modificarea tonusului acestor centri şi mobilizarea de mecanisme vegetative, endocrine şi umorale care tind să readucă la normal constantele tulburate. 
În condiţii fiziologice, din volumul sanguin total 10% se găsesc în cord, 8% se găsesc în circulaţia pulmonară, 12% în artere, 5% în capilare şi app. 65% în sectorul venos (în special în venule şi venele mici).        Mecanismele de reglare acţionează modificând după necesităţi calibrul arteriolelor şi/sau al sectorului venos precum şi repartiţia sâ<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-reglarea-cordului-si-a-vaselor/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Glaucomul]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-glaucomul/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[
ANALIZATORUL VIZUAL

1.1	ANATOMIA  ANALIZATORULUI VIZUAL

        Analizatorul vizual este alcatuit din trei segmente :
1.	Segmentul  periferic sau receptor care primeste excitatiile externe specifice este format din:
a.	Globul ocular.
b.	Organele anexe ale globului ocular.
a.	Globul ocular -  formiaza aparatul optic al organului vizual. Are  forma aproape sferica si este alcatuit din trei tunici suprapuse care formiaza peretele lui.
-	o tunica externa conjunctiva fibroasa.
-	o tunica mijlocie vasculara (UVEE),  bogata in pigment.
-	o tunica interna nervoasa,  retina.
 Tunica externa fibroasa se imparte in doua portiuni inegale:
                              -una posterioara opaca,  alb-sidefie numita sclero- tica,  
                             -o portiune anterioara,  bombata si transparenta numita cornee.
 Sclerotica este formata dintr-o impletitura densa de  fibre colagene,  dispuse radial si circular care o fac rezistenta. Este dura si inextensibila la adult,  avi<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-glaucomul/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Capacitatea unor boli de a se transmite ereditar]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-capacitatea-unor-boli-de-a-se-transmite-ereditar/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[CAPACITATEA UNOR BOLI DE A SE TRANSMITE EREDITAR


	Capacitatea unor boli sau trasaturi de a fi transmise ereditar a fost cunoscuta (intuita) inca de cand se practica medicina, si insusi Hippocrates stia ca unele trasaturi si boli pot avea caracter familial.
	Pana la inceputul secolului al douazecilea, ereditatea era considerata a fi o imbinare de continuitate si variatie de trasaturi si caractere, si se pare ca si Hippocrates stia aceasta. Momentul critic in cunoasterea legilor transmiterii ereditare este reprenzentat insa de memorabila lucrare a lui Johann Mendel, intitulata "Cercetari asupra hibrizilor vegetali" aparuta in 1865. In cele cateva pagini, cat contine lucrarea, sunt prezentate rezultatele unor ani de cercetari staruitoare, comparabile ca importanta teoretica si consecinte practice cu opera lui Pasteur asupra fermentatiei butirice.
	Dat mult timp uitarii si redescoperit ulterior, Mendel a reintrat in actualitate si, printre primele boli ereditare  inscrise in tipare <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-capacitatea-unor-boli-de-a-se-transmite-ereditar/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Diabetul zaharat]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-diabetul-zaharat/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Diabetul zaharat

Diabetul zaharat este un sindrom foarte frecvent, in prezent existand aproximativ 200 de milioane de bolnavi. In Romania, la inceputul anului 2002 existau peste 360 000 de bolnavi. 
Diabetul zaharat este cunoscut din antichitate, manifestarile sale fiind descrise in Papirusul Ebers - 1500 i.e.n. In 1889 este dovedita legatura dintre DZ si pancreas. In 1921 este descoperita insulina de catre savantul roman Nicolae Paulescu, iar in 1922 este pentru prima data administrata la om. In 1955 incepe era medicamentelor antidiabetice orale, iar in 1963 se reuseste sinteza insulinei. 
DZ este un sindrom caracterizat prin hiperglicemie cronica datorata scaderii secretiei de insulina sau tulburarii actiunii acesteia. Se considera ca o persoana are diabet zaharat atunci cand glicemia masurata dimineata inainte de masa este mai mare de 126 mg % sau cand este peste 200 mg % in orice moment al zilei.
Glicemia - nivelul glucozei (zaharul) din sange. In mod normal valorile glicemie<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-diabetul-zaharat/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Pneumonii bacteriene]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-pneumonii-bacteriene/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[PNEUMONII BACTERIENE - PNEUMONIA PNEUMOCCOCICA

      Este prototipul si principala cauza de pneumonien  bacteriana din tara noastra.
      Desi incidenta pneumoniei produsa destreptococus pneumoniae a scazut foarte mult in ultimile decenii datorita ameliorari conditiilor generale de igiena si administrarii precoce de medicamente antimicrobiene in infectiile respiratorii totusi ea ramine o boala severa.
       EPIDEMIOLOGIE.Incidenta anuala a pneumoniei pneumocice este numai partial cunoscuta, din cauza difcultatilor practice a diagnosticului bacteriologic si prin neobligativitatea declararii bolii.Pneumonia apare sporadic  la persoane anterior sanatoase, dar posibil si in mici epidemii in colectivitati sau familie.Este mai frecventa la barbati decit la femei, precum si in anotimpurile reci si umede,(iarna, primavara),atunci cind numarul purtatorilor de pneumococ este maxim.Pneumococul este un germen habitual al cailor respiratorii superioare, dar starea de purtator variaza de 6% l<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-pneumonii-bacteriene/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Defectele ochiului]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-defectele-ochiului/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Vederea Stereoscopica
Oamenii si celelalte animale care sunt capabile sa focalizeze ambii ochi asupra unui singur obiect sunt capabile de vedere stereoscopica, care este fundamentala pt o perceptie mai adanca a lucrurilor.Principiul consta in prezentarea unei imagini din doua unghiuri , putin diferite, pentru ca apoi ochiul sa contopeasca aceste imagini intr-o singura imagine tridimensionala.
	Una din categoriile de imagini stereoscopice sunt numite autostereograme, care nu necesita intrumente speciale pt a fi vizualizate, si au putut fi realizare cu ajutorul graficii pe calculator. Doua imagini ,reprezentand ochiul stang, respectiv drept , sunt suprapuse .Vazuta normal , imaginea rezultata arata ca  un model  abstract. Imaginea tridimensionala apare atunci cand ocii privitorului sunt focalizati ,si de exemplu , doua puncte diferite sunt suprapuse, si se vede numai unul .
Defecte de vedere
Cele mai comuna tulburare a vederii este cauzata de cristale sau alte mici corpuri opace ce b<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-defectele-ochiului/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Ochiul]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-ochiul/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Ochiul şi vederea




Structura şi funcţiile aparatului vizual

Aparatul vizual, cel mai important organ de simţ, informează sistemul nervos central asupra tuturor modificărilor care au loc în mediul înconjurător.
Funcţionează pe principiul sistemul cibernetic, adică are în exterior glo¬bul ocular numit şi "aparat de luat vederi", apoi căi de transmisie a mesajului şi centri corticali de interpretare a imaginii.
Globul ocular este în general de formă sferică şi are o structură formată din trei membrane:
- Membrana externă, numită sclerotica, de culoare albă sidefie, fibroasă şi rezistentă, inextensibilă la adult, dar uşor extensibilă în prima copilărie, este numită şi scoica sclerală, deoarece menţine forma globului ocular şi a fost asemuită cu sistemul osos din alte părţi ale organismului. Este formată din fibre conjunctive-elastice, împletite în patru straturi, în sistem de reţea de ba¬lon, care îi dă rezistenţa şi starea <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-ochiul/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[HIV]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-hiv/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Virusul HIV
HIV sau virusul deficientei sistemului imunitar este pe departe cel mai cunoscut si mai temut virus la ora actuala, împreuna cu SIDA sau sindromul deficientei sistemului imunitar.
Structura virusului
HIV este un retrovirus, inconjurat de o citoplasma lipida derivata din membrana.Pe citoplasma se afla in structuri de cate doua glicoproteina membranei(gp41) si glicoproteina citoplasmei(gp120).Membrana retrovirusului e formata dintr-o proteina numita p17 iar proteina di care e format nucleul se numeste p24.In nucleu se gasesc doua bucati de ARN impreuna cu o substanta de transformare inversa.
Functionarea si reproducerea virusului
Hiv poate infecta doar celule care suporta molecula CD4 pe citoplasma,una dintre aceste celule fiind CD4 T-Lymphocytes(o celula alba din sange).Ajutat de lipidele di citoplasma Hiv se prinde si apoi se inglobeaza in celula,apoi ARNul di nucleu se tranforam in ADN.ADNul astfel format intra in nucleul celulei si se ataseaza ADNului gazda care va <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-hiv/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Proiectul Genomului Uman]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-proiectul-genomului-uman/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Proiectul  Genomului  Uman                                                              
                                                                 



         Genotipul uman este alcatuit din 80.000-100.000 de gene ce insumeaza in jur de 3 miliarde de nucleotide.Aceasta complexitate este ilustrata si de capacitatea organis-mului uman de a sintetiza aproximativ 80.000 de proteine diferite.
           Genele umane variaza intre limite largi ca lungime,cuprinzand adesea sute de ba- ze insa doar despre aprox. 10% din genom se stie ca include secventele codificatoare ale proteinelor(exoni).Intercalate cu genele se gasesc numeroase secvente noninforma-
tionale(introni).Aflarea de noi informatii asupra structurii genelor si a functiilor acestora impunea o cunoastere detaliata a codului genetic.Astfel a demarat Proiectul Genomului
Uman--Human Genome Project(HGP).
           Initiat in 1990 in SUA de catre Department of Energy(DOE) si National Institutes
of Health(NIH),benefic<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-proiectul-genomului-uman/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Corpul uman]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-corpul-uman/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[CORPUL UMAN


SCHELETUL uman este format din 206 oase separate, unite ^ntre ele prin diferite articula]ii. M\rimea, respectiv forma diferitelor oase este deteminat\ de func]ia anatomic\. Cel mai mare os este femurul, având 50 de centrimetri, iar cel mai mic este sc\ri]a (2,6 mm), una din oscioarele auditive. 
Oasele pot fi ^mp\r]ite ^n patru mari grupe. 
-	oasele lungi sau cilindrice, sunt alungite, u[or curbate, au rolul de a amortiza [ocurile, din aceast\ categorie fac parte oasele gambei, bra]ului, degetelor.
-	oasele scurte, (cubice) sunt col]uroase, groase: oasele carpiene [i tarsiene
-	oasele neregulate, au forme [i dimensiuni variate, formaz\ unele p\r]i ale fe]ei [i spatelui
-	oasele late, coastele, craniul, spata –reprezint\ scuturi ale organelor vitale.
Peste 500 de mu[chi – mu[chii scheletici – se ata[eaz\ de oasele noastre. Mu[chii se inser\ pe oase prin intermediul prelungirilor numite ligamente. Mu[chii [i oasele formeaz\ ^mpreun\ cele mai mari sisteme org<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-corpul-uman/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Sistemul circulator]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-sistemul-circulator/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Sistemul circulator



Sistemul ciculator este format din inimă, vasele sangvine şi limfatice care alcătuiesc o unitate funcţională coordonată şi permanent adaptată nevoilor organismului.
Inima
Inima este un organ musculos,cavitar, tetracameral, care pompeayă ritmic în artere sângele pe care îl primeste prin vene. Deşi la om cântăreşte aproximativ 300 g şi are mărimea pumnului unui adult, inima efectuează o activitate uriaşă, zilnic contractându-se de peste 100000 de ori şi pompând peste 7200 de l de sânge. Secţionând inima, se constată că este construită din două atrii şi două ventricule, separate complet prin septurile interatrial şi iterventricular. Fiecare atriu comunică cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-ventriculare prevăzute cu valve, care se deschid doar intr-un anumit sens, spre venticule: stâng (biscupidă) şi drept (triscupidă).

Structura histologică a inimii

Inima este alcătuită din tei straturi concentrice: <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-sistemul-circulator/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Afectiuni ale inimii]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-afectiuni-ale-inimii/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Afecţiuni ale inimii

1. ANEVRISMUL AORTEI TORACICE ŞI ABDOMINALE. Sunt dilataţii anormale, segmentare, congenitale sau dobândite ca urmare a afectării peretelui arterial prin arteroscleroză, aortită luetică, infecţie sau traumatism. Anevrismele aortei toracice – tulburări prin compresiunea organelor vecine. Complicaţii: ruptura şi emboliile în marea circulaţie . Anevrismele aortei abdominale – durere în lombe (şale) şi abdomen cu prezenţa unei tumori pulsatile. Complicaţii: ruptura. Anevrismul disecant al aortei are ca semn dominant durerea foarte intensă cu iradiere pe întreg traiectul aortei. Tratament: Medical – constând în scăderea obligatorie a tensiunii arteriale mai ales în anevrismul disecant. Chirurgical – de urgenţă în anevrismul rupt; se rezecă, de asemenea, anevrismele simptomatice sau cele asimptomatice care se măresc progresiv.
2. ANGINA PECTORALĂ. Cea mai frecventă formă de manifestare a cardiopatiei ischemice cronice dureroas<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-afectiuni-ale-inimii/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Apa in organismul uman]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-apa-in-organismul-uman/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Apa in organismul uman

Nu încape nici o îdoiala, ca dintre toate substantele care intra în corpul omenesc si în cel al animalelor, apa sta pe primul loc în ceea ce priveste cantitatea. Fiziologul Claude Bernard este primul care a încercat, înca din secolul trecut sa calculeze proportia de apa din organismul uman. Cum a procedat? El a cântarit mumiile egiptene - care erau complet dezhidratate. Apoi a comparat greutatea acestor mumii cu greutatea unor oameni vii de aceeasi înltime si cu trasaturi fizice cât mai asemanatoare mumiilor respective. prin acest procedeu, el a determinat ca apa are o proportie de 90 % în organismul uman. Cifra este prea ridicata. Acest lucru se explica pentru ca uscarea prelungita a mumiilor a dus si la pierdera unor substante solide din corpul lor alaturi de apa.
Ulterior s-au facut cercetari mai precise, care au aratat nu numai câta apa este în organismul uman, dar si chiar câta apa contin tesuturile din care este alcatuit. În medie, un om <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-apa-in-organismul-uman/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Bolile respiratorii]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-bolile-respiratorii/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[
    La bolile sistemului de respiraţie se referă: bronşitele, pneumoniile, pneumoscleroza şi amfizema, astma bronşică, bolile cronice nespecifice şi bolile cronice purotoaze ale plămînilor, pleuroziile, parazitozele (actinomicoza, echinococoza) şi bolile profesionale.
 
  Aprinderea de plîmîni (pneumonia) poate fi lobară sau bronhocumonie. Pneumonia lobară atacă una, două părţi, uneori plămînul întreg şi chiar pe ambii. La bronhopneumonie, procesul inflamatoriu cuprinde porţiuni limitate ale plămînilor. Pneumonia se dezvoltă acut în rezultatul suprarăcorii, micşorării forţelor de apărare ale organismului şi contagiunilor, cărora le este favorabilă extenuarea. Apare tusa, iniţial seacă, apoi cu flegmă de culoare ruginie, frisoane cu creşterea temperaturii corpului pînă la 40°C, respiraţia înteţită, dureri în coaste, slăbiciune generală bruscă, micşorarea, iar uneori deplina absenţă a poftei de mîncare, pierderea capacităţii de <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-bolile-respiratorii/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Sifilisul]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-sifilisul/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[SIFILISUL


Sifilisul (luesul) este cea mai grava boala venerica. De-a lungul a patru secole de la aparitia acestei boli in Europa -adusa de marinarii lui Cristofor Columb din Haiti- aceasta a purtat mai multe denumiri: boala napolitana, malum francorum, malo galico, ciuma veneriana sau denumiri inspirate de nationalitatea femeii de la care s-a contactat boala. J de Bethancourt denumeste boala cu termenul de lues venera ( lues in limba latina inesmnand plaga). In jurul anului 1530, medicul italian G. Francastro inlocuieste termenul cu denumirea de sifilis. Considerata la inceput ca find rezultat al desfraului, boala a fost neglijata. Contaminabila si prin alte moduri, ca rezultat al promiscuitatii sau ignorantei, originea bolii a fost considerata a fi putrefactia, caldura excesiva, mirosul de mlastina, sangele necurat al menstruatiei, constelatiile nefavorabile - toate aceste explicatii constituind, de fapt, rezultatul obscurantismului, misticismului, in general, al ignorantei din a<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-sifilisul/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Prionii]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-prionii/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[PRIONII

		Prionii sunt proteine cerebrale care, intr-o forma modificata, pot cauza o infectie a creierului fatala atat oamenilor cat si animalelor.Termenul prion este o forma prescurtata a termenului particula proteinica infectioasa (proteinaceous infectious protein).Proteina prionica,sau PrP, este prezenta in creierul tuturor mamiferelor studiate pana azi. Privit la microscop, prionul are forma unui arc. Rolul prionului la nivel cerebral nu este pe deplin cunoscut, dar experimente făcute pe şoareci cărora le lipsea gena pentru PrP – deci, implicit, si proteina – indica faptul ca PrP ar putea avea un rol in protecţia împotriva dementei care apare odată cu înaintarea in vârsta.
		Din motive necunoscute, proteina normala isi schimba forma încât seamănă cu o foaie de hârtie îndoita de-a lungul de mai multe ori si privita dintr-un capăt. Proteina care a suferit aceasta mutaţie este capabila sa transforme restul proteinelor normale in proteine cauzatoare de boala. Un<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-prionii/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Modul de functionare al creierului]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-modul-de-functionare-al-creierului/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Modul in care functioneaza creierul

	Creierul functioneaza cu  ajutorul unor circuite neuronale , sau celule nervoase.Comunicarera intre neuroni este atat electrica cat si chimica, si calatoreste in totdeauna de la dendritele unui neuron , prin soma , prin  axon , catre dendritele unui alt neuron. Dendritele unui neuron primesc semnale de la axoni altor neuroni prin chimicalele numite neurotransmitatori. Neurotransmitatorii  produc o incarcare electrochimica in  soma. Soma integreaza informatia, care este apoi transmisa electrochimic mai departe de axon.
<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-modul-de-functionare-al-creierului/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Excretia renala]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-excretia-renala/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Excreţia renală

	Metabolismul celular produce CO2 şi anumite substanţe finale, provenite în special din catabolismul proteic. Aportul exogen poate şi el realiza cantităţi excesive de anumiţi constituenţi care trebuie eliminate. Plămânii elimină CO2 şi alte substanţe volatile, iar substanţele nevolatile inutilizabile sau în exces, sunt eliminate, împreună cu o anumită cantitate de apă, în cea mai mare parte prin rinichi şi, accesoriu, prin sudoare şi fecale.


Structura aparatului excretor

-rinichi – organe de excreţie;
-căi urinare : -calice mici şi mari
                     -pelvis renal
                     -ureter
                     -vezică urinară
                     -uretră

 


Rinichii

	Rinichii sunt organe pereche, situate retroperitoneal, de o parte şi de alta a coloanei vertebrale lombare. Ei au formă caracteristică, circa 300 g, două feţe şi două margini
	-Segmentul intermediar (ansa Henle), subţire, este form<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-excretia-renala/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Pneumonia stafilococica]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-pneumonia-stafilococica/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[PNEUMONIA STAFILOCOCICA

      Pneumonia stafilococica este o boala relativ rara (1-5% din totalul pneumo-niilor bacteriene) dar poate deveni frecventa si severa in timpul epidemiilor de gripa.In unele forme de boala determina complicatii septice si mortalitate destul de ridicata.

A.	ETIOLOGIE
     Agentul etiologic al bolii este stafilococul aureu coc gram pozitiv, cu diametrul de 0,8-1, care se gaseste mai ales in grupuri si mai ales in lanturi.
     In general infectia pulmonara stafilococica se intilneste mai ales la purtatorii de stafilococ si reprezinta mai mult o autoinfectie decit o infectie dobindita de la o alta persoana.Unele grupe de persoane dau un procent mai ridicat de purtatori si au o incidenta mai mare de pneumonii stafilococice : persoane cu afectiuni cronice (diabet,ciroza,insuficienta renala cronica)cu tulburari imunolo-gice,leucoze,limfoame sau care fac infectii repetate.
      Pneumonia stafilococica este o boala mai rar intalnita,dar ea poate apare in ti<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-pneumonia-stafilococica/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Anatomia si fiziologia plamanilor]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-anatomia-si-fiziologia-plamanilor/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[NOTIUNI DE ANATOMIE SI FILOZOlLOGIE A PLAMANILOR SI CAILOR RESPIRATORII

      Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern.In plus,prin partea superioara a cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele,un alt segment al aparatului respirator,datorita corzilor vocale inferioare,realizeaza fonatia.
      Aparatul respirator este alcatuit din :
•	caile respiratorii organe care au rol in vehicularea aerului ;cavitatea nazala si faringele formeaza caile respiratorii superioare,iar laringele trahea si bronhiile - caile respiratorii inferioare.
•	plmnii,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze(oxigen si dioxid de carbon). 

                                               CAILE RESPIRATORII
      CAVITATEA NAZALA – primul segment al cailor respiratorii.
Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.Fose<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-anatomia-si-fiziologia-plamanilor/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Sistemul nervos]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-sistemul-nervos/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Sistemul Nervos
                                                 
Sistemul nervos:  este format din elemente care sunt preocupate ,receptia stimulilor,transmiterea impulsurilor,sau pentru activarea mecanismelor muschilor.
   Receptarea stimulilor este functia speciala a celulelor senzoriale.Elemente ale sistemului nervos sunt celulele numite neuroni,acestia sunt capabili numai de o activitate inceata si generalizata,desi pot fi si unitati conductoare foarte eficiente.
  Raspunsul specific al unui neuron-impulsul neuronic-si capacitatea unei cellule sa fie stimulata fac aceaste cellule ca fiind unitati care transfera informatia dintr-o parte a corpului in alta.  
Desi multe animale-celulare au un fel de sistem nervos,complexitatea organizarii difera considerabil intre diferitele animale.
   La animalele simple ca:meduzele-celulele nervoase formeaza o retea capabila sa mediatizeze numai raspunsuri stereo-tipuri relative.
 La animalele mai complexe ca:insecte,paianjani,sistemul ner<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-sistemul-nervos/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Analizorul Olfactiv]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-analizorul-olfactiv/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[ANALIZATORUL OLFACTIV

Anatomia globului ocular (GO)
•	Analizatorul vizual este un sistem multifuctional complex, format din trei subsisteme: 
1.	Subsistemul periferic – de receptie, format din globul ocular si anexele acestuia 
2.	Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale: 
•	nervul optic, incrucisat partial la nivelul chiasmei optice 
•	radiatiile optice ale lui Graziolet 
3.	Subsistemul de integrare a imaginii vizuale – aria corticala, campurile 17, 18, 19 ale lui Brodman 
Anatomia globului ocular si a anexelor (subsistemul de receptie) 
•	Anexele globului ocular sunt: 
•	Cele doua pleoape, terminate printr-o margine ciliara unde se insera 1-2 randuri de cili – care au rol de protectie a GO 
•	Conjunctiva 
Conjunctiva
•	care are doua portiuni: 
•	bulbara 
•	palpebrala – de la marginea pleoapei, ea captuseste fata interna a pleoapelor, rasfrangandu-se printr-un spatiu virtual (fundul de sac conjunctival superior si inferior) cu conjunctiv<br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-analizorul-olfactiv/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Inima. Afectiunile cardiovasculare]]></title>
			<link>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-inima-afec-cardiovasculare/</link>
<pubDate>2020-03-25T06:58:18+00:00</pubDate>
<description><![CDATA[Afectiunile cardiovasculare



Inima, pompa care asigura circulatia sângelui în organism, este un organ musculos, gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule). Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valvule ce au functia de supape; valvulele permit circulatia sângelui în sens unic, si anume dinspre atrii înspre ventricule. Orificiul din partea dreapta are trei valvule iar cel din partea stânga numai doua. Unele boli inflamatorii, cel mai frecvent reumatismul, se pot solda cu lezarea acestor valvule: strâmtorarea orificiului, stenoza, stânjenindu-se astfel scurgerea sângelui din atriu în ventricul sau împiedicarea etanseitatii în momentul închiderii valvulelor, insuficienta, ceea ce are ca rezultat revenirea sângelui în sens invers, din ventricul în atriu; uneori ambele tipuri de leziuni se pot asocia.
Inima desfasoara o munca enorma, pentru îndeplinirea careia <br><br>]]></description>
			<author>fararaspuns@referate.itbox.ro</author>
			<category domain="http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/">Anatomie</category>
			<guid>http://referate.itbox.ro/referate-anatomie/referat-inima-afec-cardiovasculare/</guid>
		</item>

</channel>
</rss>



