Giosan

Prompt pentru asistent personal

Fidelx — Tue, 28 Apr 2026 17:02:37 +0000

You are now my Technical Co-Founder. Your job is to help me build an agent who can act…

The post Prompt pentru asistent personal first appeared on Giosan.

Bucovina in cartografia secolului al XIX-lea

Fidelx — Sat, 30 Mar 2013 16:22:31 +0000

Cine ma cunoaste destul de bine stie ca detin o colectie respectabila de harti vechi cumparate/adunate de-a lungul…

The post Bucovina in cartografia secolului al XIX-lea first appeared on Giosan.

Cateva carti postale si un An Nou mai bun!

Fidelx — Mon, 31 Dec 2012 16:43:21 +0000

Ma gandeam la un articol mai special pentru o zi mai speciala. Un articol despre satul meu. Valea…

The post Cateva carti postale si un An Nou mai bun! first appeared on Giosan.

„Dagherotipiile” Iasilor

Fidelx — Fri, 10 Jun 2011 20:55:17 +0000

Plicul din Franta a sosit. Ritualul deschiderii imi umple inima de bucurie. Degetele simt imediat parfumul imaginilor vechi. Dupa o saptamana de asteptare, fotografiile comandate pe Delcampe au sosit. Nu vreti sa stiti cum le-am asteptat. Nu pot sa descriu sentimentul. Doua imagini unice, vechi de peste o suta de ani, care reprezinta un Iasi vechi, imi alinta simturile. Iata-le: Vedere generala a vaii Bahluiului si ceea ce se cheama acum cartierul Nicolina. Printre altele putem observa Biserica Lipoveneasca si Manastirea Cetatuia. Fotograful e necunoscut. Am identificat locul preluarii imaginii undeva in zona centrala de astazi, in zona strazii Closca - Uzinii. Urmatoarea fotografie a devenit piesa de rezistenta a colectiei mele si reprezinta un colt al fostei Curti Domnesti, arsa la sfarsitul secolului al XIX-lea. Pe ruinele ei s-a construit actualul Palat al Culturii. Aceasta forma a curtii este foarte rar reprezentata in fotografii, iar majoritatea originalelor nu se afla in Romania. Anul preluarii cadrelor nu este precizat nicaieri. Insa pe baza dezvoltarii orasului, estimarea nu este greu de ralizat. Statuia lui Stefan cel Mare a fost inaugurata in 1883, iar curtea a ars in 1896. Prin urmare imaginile sunt preluate intre 1883 si 1896. Momentan ma intorc la "dagherotipiile" mele. Nu ma mai satur sa le admir. Pentru cine vrea sa le cerceteze "live", dati un semn.

Frumoasa care nu mai e

Fidelx — Sat, 04 Jun 2011 16:22:28 +0000

Mai tineti minte casa bunicilor lui Ionel Teodoreanu? Am fost unul din putinii norocosi care au avut ocazia sa o viziteze si pe dinauntru. V-am impartasit si voua bucuria. Dar se pare ca prea tarziu. Din pacate, casa a disparut. A fost demolata complet. Una din cele mai celebre case din literatura si cultura romana nu mai e. Strada e acum parca stirba. Nu mai are acelasi farmec. Doar Barbu Lautaru o mai vegheaza. Asta pana se mai gaseste un rechin imobiliar sa-l dezgroape si sa-l trimita mai la margine. Trist...

Dolhesti Gate

Fidelx — Sun, 29 May 2011 15:56:03 +0000

Un sat sub un deal. Nimic mai obisnuit. Mai ales pe valea Somuzului. Drumul ne ameteste printre case mici si boeme. Oamenii s-au retras la rude dupa sarbatorirea Invierii. Satul e parca pustiit. Din cand in cand cumpana unei fantani mai cearta cerul. In rest, totul e plat in lumina sticloasa a amurgului. Satele Moldovei au culoare. La propriu, casele romanilor parca sunt broboane de roua in soare. Nici una nu-i la fel. La figurat, fiecare casa isi are povestea, iar moldoveanul e nerabdator sa ti-o impartaseasca. Dar in Dolhesti, un sat de pe valea Somuzului, altceva are culoare. Poarta. Nicaieri nu am mai vazut o asemenea simfonie de culori pe garduri. Culori vii, traite. Poarta inchisa in Dolhesti nu e ferecata. Lumea dinauntru nu e inaccesibila. Din drum, simti ca esti binevenit. Iti doresti sa-i treci pragul si sa simti colbul rece al ograzii. Sa te plimbi in picioarele goale si sa te incarci cu energie. Daca nu ma credeti, priviti fotografiile acestea: [singlepic id=395 w=320 h=240 float=center] [singlepic id=396 w=320 h=240 float=center] [singlepic id=397 w=320 h=240 float=center] [singlepic id=398 w=320 h=240 float=center] [singlepic id=399 w=320 h=240 float=center] [singlepic id=400 w=320 h=240 float=center] [singlepic id=401 w=320 h=240 float=center] [singlepic id=402 w=320 h=240 float=center] [singlepic id=403 w=320 h=240 float=center] Va invit sa va descaltati de tot si sa "simtiti" parchetul. Ramasita vie a lemnului ar trebui sa va bucure. Asta pana la vara, cand va invit in Dolhesti, sa admiram portile - broboane de roua si sa ne incarcam cu energie mirosind si calcand colbul gospodarilor de aici. Un colb fermecat.

Un sat mic intr-o presa mare

Fidelx — Mon, 03 Jan 2011 22:07:56 +0000

Prietenul Randy Withman (Thanks, Randy) mi-a facut unul din cele mai frumoase cadouri virtuale pe care le-am primit in ultimul timp. Stiind ca lucrez la Monografia Satului Meu mi-a trimis doua articole dibuite de el in oceanul virtual. Nu orice fel de articole. Articole aparute in 1916. Si nu in orice fel de publicatie, ci in New York Times. Materialele contin referiri la satul meu. Valea Putnei.

Le puteti citi integral aici si aici

Articolele sunt de fapt telegrame circulate in armata imperiala rusa si interceptate de armata austro-ungara. Informatiile contin miscari ale trupelor pe frontul primului Razboi Mondial. Dupa ce informatiile nu au mai avut valoare militara au fost publicate de agentiile de stiri, pentru ca publicul sa fie informat. Valea Putnei reprezenta un loc strategic datorita liniei ferate Campulung - Vatra Dornei si a pasului Mestecanis. De aici interesul crescut in acest context.

Nu stiu cum sa inchei acest articol.

Mi-e dor de Valea Putnei.

Straie noi

Fidelx — Mon, 20 Dec 2010 10:52:37 +0000

Au trecut deja doi ani. Era si timpul sa ne schimbam infatisarea. Incepand din aceasta saptamana Giosan.ro e in haine noi. Apropiate cu ale Cestii de Cultura. Va simt aproape si va multumesc. Sper sa va placa si sa descoperiti in continuare cu placere comorile ascunse. Ne auzim curand. P.S. Nu uitati de premiul pentru abonarea la newsletter. O brosura interesanta cu istoria Iasului in date. Usor de parcurs si foarte potrivita pentru Sarbatorile de Iarna.

Malinul

Fidelx — Mon, 13 Dec 2010 10:32:10 +0000

Nu e un sat ca oricare altul. Nici dealurile lui nu sunt obisnuite. Am surprins o parte din farmecul locurilor mai jos. Va invit cu drag la Malini, in Bucovina mea. Si pentru ca momentele sa devina de neuitat, va recomand Cabana Magura!

Topul tainic

Fidelx — Wed, 08 Dec 2010 23:35:48 +0000

Mai toti au auzit de ele. Multi le-au vizitat. Pe cele promovate. Pe cele scoase in fata. Dar, undeva ascunse in poieni adanci sau sate chiaburesti zac dosite comori ale arhitecturii monastice moldovenesti. Putini le stiu. Si mai putini le-au vizitat. Plamanii tai se vor bucura sa se ospateze cu aura lor. Dupa gusturile si viziunea mea, acestea sunt cele mai necunoscute si interesante cinci biserici pictate din Bucovina:

5. Biserica Patrauti (1487)

Ascunsa in codrii Dragomirnei, intr-un sat vestit de gospodari ai Bucovinei, biserica Patrauti este cea mai veche biserica ctitorita de Stefan cel Mare si pastrata in forma originala, fara adaugiri (1487). Deasemenea pictura, atat interioara cat si exterioara, renovate recent reprezinta cea mai veche forma de pictura murala pastrata in Moldova. Batranul Stefan scruteaza in tabloul votiv, intrebandu-te parca daca ii faci cinste. Galbenul de Patrauti a insemnat inceputul unei traditii seculare de constructie a bisericilor din piatra, pictate pentru slava unui Dumnezeu atat de darnic cu aceste tinuturi. Biserica nu este mare. Cu toate acestea, privitorul o intampina cu un zambet stramb, surprins. Nimeni nu s-ar fi asteptat ca in colt de codru sa gaseasca o asemenea perla.

4. Biserica Balinesti (1499)

O vrednica bijuterie, ctitorie a celui mai abil diplomat din vremea lui Stefan cel Mare: Logofatul Ioan Tautu. La fel ca si in cazul Patrautilor, nimeni nu se astepta ca in acest sat de pe malul Siretului, sa se pogoare asa o maiestrie. Construita in 1499 si avand o arhitectura este unica, biserica este complet diferita fata de celelalte nestemate. Pictura exterioara, datand din 1538 este prezenta in exterior numai in anumite firide si contrasteaza puternic in fata caramizii si a pietrei fasonate. La interior pictura tipica moldoveneasca canta. Un psalm ca un cantec de lebada in fata unui timp necrutator.

3. Biserica Dolhestii Mari (1481)

Aici zace Sendrea, hatmanul lui Stefan cel Mare, mort taiat de turci in lupta, la Ramnicu Sarat. Asa ar fi trebuit sa scrie pe piatra de mormant a Portarului Sucevei, care-si doarme somnul de veci in una din cele mai surprinzatoare biserici din Moldova. Pe valea Somuzului, intre dealuri domoale, Dolhestii Mari ne intampina gospodareste. Nicaieri nu se putea odihni bravul Sendrea decat aici, intre padurile acestea. Ca o pata alba, pe mana drapta cum venim de la Suceava, ni se zbate ochiul in aceste ziduri. Pictura interioara, descoperita de abia in 1927 dar datand din 1497, suprinde prin delicatete. Deasemenea, catapeteasma este unica, avand pe frontispiciu chipul lui Dumnezeu acolo unde de obicei sade Iisus Hristos.

2. Manastirea Slatina (1561)

Tot intr-un codru dibuim si Slatina lui Lapusneanu. Manastire bogata, trainica si gospodareasca si datand din 1561, Slatina strajuieste Muntii Stanisoarei, laolalta cu o alta perla, Manastirea Rasca. Albul stralucitor al zidurilor exterioare contrasteaza cu pictura murala din interior si cu verdele padurilor din jur, creand o imagine de poveste. O poveste cu Lapusneanu, calugarul Pahomie, Domnita Ruxandra, Despot Voda si o Moldova devastata de luptele intestine. Tocmai de aceea, in contestul acelor vremuri tulburi, Slatina ni se arata ca un odor, un fel de abatere de la regula timpului. Biserica este locul de calugarie si mai apoi de veci pentru unul din cei mai contestati domnitori ai Moldovei: Alexandru Lapusneanu. Printre altele, Iasul isi datoreaza istoria acestui om si deciziei lui de a muta oficial capitala de la Suceava.

1. Biserica cimitirului din Putna (1346)

Pe primul loc nu putea sa fie decat cea mai veche biserica de lemn din Europa. O gasim in cimitirul din Putna, si nu trebuie sa o confundam cu manastirea cu acelasi nume. Mi-e si greu sa scot din norul mintii anul 1346. insa pe Dragos, descalecatorul Moldovei si ctitorul bisericii, il simt aievea langa mine datorita povestilor copilariei. Construita initial in Volovat, un sat din apropiere si mutata la Putna de stefan cel Mare, in 1468, aceasta venerabila bunica a manastirilor Moldave ne iese in cale si ne imbie la admiratie. Doar pipaind barnele groase de lemn iti poti imagina cum a influentat lemnul constructia si pictarea bisericilor in aceasta parte de lume si nu numai. Codrii Bucovinei sunt plini de comori ca acestea. Rasca, Parhauti, Probota, Sf. Ilie si multe altele. Trecandu-le pragul intri intr-o lume a tainicului. Dar in acelasi timp o lume a luminii. O lumina care se mistuie pe zi ce trece in aceasta lume a beznei.