Rolul inteligentei in comunicare este unul evident. Inteligenta ne ajuta sa intelegem ce ni se comunica, argumentele interlocutorului, ne ajuta sa punem in context comportamentul lui, ne ajuta sa comunicam mai bine.

Dar de cele mai multe ori ceea ce suna inteligent, de fapt nu contine inteligenta.

“What sounds intelligent in a conversation or a meeting, or, particularly, in the media, is suspicious.” Nassim Taleb.

Atunci ce este inteligenta? 90% dintre oamenii pe care i-am intrebat asta vreodata mi-au dat raspunsuri vagi, pomenind de desteptaciune, de capacitatea de descurcare etc.

Jean Piaget, un psiholog celebru  a dat una dintre cele mai bune definitii: ” inteligenta este ceea ce folosesti atunci cand nu stii ce sa faci.”

William Calvin profesor la University of Washington, Seattle, alt specialist care a studiat inteligenta, scria: “Daca poti gasi raspunsul corect la problemele vietii esti destept. Dar a  fi inteligent presupune ceva mai mult- un aspect creator, prin care inventezi “din zbor” ceva nou.”

In sfarsit, renumitul psiholog Howard Gardner, de la Harvard, cel care a lansat modelul inteligentelor multiple, spunea: “Ne putem gandi  la fiecare persoana- sau la creierul/mintea sa- ca la un set de computere. Atunci cand este alimentat cu informatie in mod adecvat computerul functioneaza eficace, iar acest mod de functionare reprezinta exercitarea unei inteligente anume.”

Deci, dupa cum spune profesorul Gardner, inteligenta este pluralista. Pe langa cele doua forme clasice de inteligenta care au de-a face  cu obiecte materiale sau simboluri si multimi de simboluri (lingvistica si logico-matematica) exista inca alte 5-6 forme de inteligenta, printre care si inteligenta interpersonala, cea care ne permite sa distingem intre persoane si a ne da seama de motivatia lor. ” O persoana inteligenta interpersonal poseda un model de munca eficace despre sine insusi; poate identifica simtaminte, scopuri, temeri personale, puncte tari si puncte slabe; poate sa se foloseasca de acest model pentru a lua decizii judicioase in viata.” Howard Gardner

Si filosoful Krishnamurti accentua importanta diferentierii intre fapte si simtaminte sau temeri personale: ” A deosebi observarea unui fapt de interpretarea sa reprezinta unul dintre cele mai avansate stadii ale inteligentei umane.”

Problema este ca majoritatea dintre noi nu o facem pentru ca am fost invatati sa functionam din obisnuinta, sa avem prejudecati.  De asemenea pentru ca in timp ni s-au creat o serie de automatisme, uneori informatia care ne este necesara pentru “a alimenta computerul” (creierul), ajunge distorsionata. Cititi propozitiile:

Ati observat ceva neobisnuit? Majoritatea oamenilor observa abia la a doua citire.

Realitatea este urmatoarea: majoritatea dintre noi facem erori si construim rationamente “in biais”. Eroarea se refera la rezultatul unui rationament, iar biais-ul, la calea urmata pentru a ajunge la acest rezultat.

“Euristicile sunt scurtcircuite mentale, care ne permit sa mergem pe o cale simpla si mai rapida, determinandu-ne sa lasam la o parte itinerariul nostru normal. Acesta din urma, fara a fi intotdeauna cel mai simplu si mai rapid, este cu toate acestea garantat. Particularitatea acestor euristici este ca ele ne scapa constiintei noastre. Din acest motiv, ele sunt comparate cu iluziile optice.” Ewa Drozda-Senkowska, psiholog, Universitatea Paris X.

Dupa cum spune Cordelia Fine, psiholog la Universitatea din Melbourne : ” Creierul evadeaza, dribleaza, nu ia in seama, interpreteaza gresit si chiar inventeaza dovezi- totul pentru ca noi sa ne putem pastra senzatia ca avem dreptate. Chiar si opiniile care se formeaza in pripa au parte de o protectie nemeritata fata de revizii. (…) Dovezile care se potrivesc cu credintele noastre trec foarte repede de controlul mental. Contradovezile, pe de alta parte, sunt supuse la interogatorii atente si nici macar dupa aceea probabil nu vor fi admise.”

( De exemplu, Cornelia Fine relateaza ca asteptarile unei femei legate de modul in care va decurge relatia ei pot crea propria ei realitate. Femeile care se tem de respingere se compora mai irational. Relatiile femeilor sensibile la respingere au o probabilitate de trei ori mai mare de a se sfarsi decat ale femeilor care si-au asumat conflictul. Asa ca aveti grija, fetelor ).

Primul pas in cresterea inteligentei este cunoasterea de sine.

Desi ” cunoasterea unei reguli, intelegerea necesitatii aplicarii ei nu garanteaza nici ca se va face apel la ea, nici ca se va aplica in mod corect sau intr-un context adecvat” (Ewa Drozda-Senkowska), totusi “evenimentele mentale care ne manipuleaza creierul- emotia, dispozitia, schemele, stereotipurile- isi pierd din efect cand suntem constienti de influenta lor potentiala asupra noastra.”(Cordelia Fine).  Howard Gardner a pus punctul pe i:

“Sunt gata sa ma hazardez, sa afirm ca o adevarata cunoastere de sine valoreaza cel putin 15-25 puncte IQ- ceea ce e mult!”

Vorba aia, trebuie sa fii foarte destept ca sa stii cat de prost esti .

In incheiere cateva teste pentru cei curiosi sa-si testeze inteligenta pe bune.

Problema A a fost data mai multor psihologi, majoritatea au estimat gresit probabilitatile. Problema B a fost data unei serii de absolventi de la Harvard. Majoritatea au gresit raspunsul. La problema C au raspuns corect la toate cele 3 subpuncte in jur de 15 % dintre cei testati. La problema G au raspuns corect sub 10%, iar la celelalte procentul celor care fac greseli este de peste 60%.

A. Estimati ce eveniment este mai probabil:

1. o inundatie masiva undeva in America in care isi gasesc moartea peste 1000 de oameni;
2. un cutremur in California in care mor peste 1000 de oameni.

B. De ce este pamantul mai cald in timpul verii decat iarna?

C. c1)  O minge de fotbal si o pereche de manusi de portar costa impreuna 11 lei. Mingea costa cu 10 lei mai mult decat manusile. Cat costa manusile?

c2) Cinci masini de tesut tes in 5 minute cinci covoare, in cat timp vor tese 100 de masini de tesut 100 de covoare?

c3) La inceputul iernii, un lac incepe sa inghetze. La fiecare ora, suprafata de gheatza se dubleaza, astfel incat dupa 48 de ore lacul este complet inghetat. Dupa cate ore a fost lacul inghetat pe jumatate?

D. Avem doua borcane cu bile: A si B. Borcanul A are optzeci si cinci de bile albe si cinsprezece bile negre. Borcanul B are optzeci si cinci de bile negre  si cincisprezece bile albe. Bilele vor fi extrase de fiecare data din acelasi borcan. Sarcina voastra este sa stabiliti din ce borcan sunt extrase bilele.

Seria extrasa este:
Bila neagra
Bila neagra

E. John are 35 de ani. Este inteligent, dar fara imaginatie prea bogata. Are mici tabieturi, este metodic, dar prea putin activ. La scoala era bun la matematica, dar slab la literatura si stiinte sociale.
Estimati probabilitatea fiecarei dintre urmatoarelor propozitii:
1. John e medic si-i place pokerul.
2. John e arhitect.
3. John e contabil
4. Lui John ii place sa cante jazz.
5. Lui John ii place surfingul.
6. John e reporter.
7. John e contabil si-i place sa cante jazz.
8. Lui John ii place alpinismul.

F. Imaginati-va ca sunteti un angajat al postei, insarcinat cu trierea corespondentei si ca aveti pe masa, in fata dumneavoastra, patru plicuri:
- plicul nr. 1 e pe verso si e sigilat;
- plicul nr. 2 e pe verso, dar nu e sigilat;
- plicul nr. 3 e pe fata si are un timbru de 5 lei;
- plicul nr. 4 e pe fata si are un timbru de 4 lei.

Treaba dumneavoastra consta in a va asigura ca plicurile se conformeaza regulii urmatoare: ” Daca un plic e sigilat, atunci are un timbru de 5 lei”. Ce plic(uri) trebuie sa intoarceti pentru a verifica daca regula e respectata?

G. Aveti de rezolvat o problema in care trebuie sa clarificati anumite figuri dupa o categorie, pe care am numit-o “categoria trucului”. Figurile au forme diferite (romb sau cerc) si culori diferite (alb sau negru). Avem deci:
-un romb negru
- un cerc negru
- un romb alb
- un cerc alb

Am ales una dintre cele doua figuri si una dintre cele doua culori pentru a defini ce este un “truc”. Nu stiti ce am inclus noi in definitie, dar stiti ca, pentru noi, rombul negru este un “truc”. O figura este un “truc” numai si numai daca are fix culoarea, fie forma aleasa de noi, dar in niciun caz pe ambele. O data cunoscut acest lucru, cum ati clasifica cele trei figuri ramase? Ne puteti spune care sunt:
- un truc
- non- truc (in niciun caz un truc)
- o figura nedeterminata ( nici truc, nici non-truc, neputand fi determinata prin nimic).

H. Cativa psihologi au intervievat 70 de ingineri si 30 de avocati, toti lucrand actualmente in domeniile lor. Aceste interviuri au permis redactarea unor descrieri succinte ale tuturor inginerilor si avocatilor respectivi. Fiecare e prezentata pe o fisa. Extragem la intamplare una din esantionul compus din 70 de ingineri si 30 de avocati: ” John e un barbat de 39 de ani. E casatorit si are 2 copii. E implicat activ in politica locala. Hobby-ul sau e sa colectioneze carti rare. Ii place competitia, discutiile si stie sa converseze.” Indicati pe o scara de la 0 la 100%, probabilitatea ca aceasta descriere sa fie a unuia din cei 30 de avocati.

Despre mimetism, la ce mai e buna o ceasca cu cafea si cat timp pot tine femeile un secret.

Nicolas Gueguen de la  Universite de Bretagne-Sud a descoperit ca femeile care folosesc mimetismul (cu sensul de imitarea subtila a gesturilor si a cuvintelor folosite de un partener de discutie) sunt considerate de barbati mai atractive din punct de vedere sexual. Dupa cum relateaza BPS (The British Psychological Society) Research Digest:

In the mimicking condition, the female assistants were instructed to mimic their partner’s utterances approximately five times during a five-minute date and to mimic his body language five times. For example, if a date said “You really do this?”, the woman would respond “Yes I really do this” in the mimicry condition, but say only “Yes” in the non-mimicry condition. Similarly, if a man scratched his face, a mimicking assistant was instructed to wait two to three seconds and then scratch her face.

Ati priceput fetelor ce aveti de facut ?

In NLP se folosesc de multa vreme astfel de tehnici, mergandu-se pana la sincronizarea respiratiei cu a celui cu care discutam. Aici il puteti vedea pe Derren Brown cum face asta.

In al doilea studiu, Lawrence Williams si John Bargh le-au dat participantilor la un experiment cate o cana cu cafea pe care sa o tina in mana  si au descoperit ca temperatura cafelei a afectat modul in care participantii au judecat caracterul unei persoane: cei care au avut cafea fierbinte au judecat-o ca fiind o persoana calda si generoasa pe cand cei carora li s-a dat cafeaua rece, au caracterizat persoana exact invers decat ceilalti participanti.

Taken altogether the findings support the idea that the way we think about relations, whether between people or shapes, is grounded in, and therefore affected by, temperature. It suggests that if you want to encourage a team of people to bond, you should make sure everyone is feeling warm.

E clar, trebuie de-acum sa umblu cu termosul dupa mine .

In sfarsit, ultimul studiu, a descoperit un lucru pe care il stim toti barbatii: femeile nu pot sa tina secrete. Intr-un studiu comandat de Wines of Chile in Marea Britanie, la care au fost chestionate 3000 de femei cu varste cuprinse intre 18 si 65 de ani, 83 % dintre femei s-au auto-caracterizat “completely trustworthy”(100% demne de incredere), in vreme ce 75% au spus ca niciodata nu ar ” trada o confidenta”. Cu toate astea:

The secret will burn a hole in her conscience, leaving her helpless to resist the temptation to tell somebody. And before she even realises what she’s done, it will be out. Then will come all those pleadings not to tell anybody else. Which the recipient will swear to – only to break the vow herself in the next 47 hours.

Asta imi aduce aminte de o vorba: “unei femei spune-i intotdeauna adevarul… apoi fugi”. Ai 47 de ore pana afla toata lumea .

De ce Singapore? Pentru ca realizarile aceastei tari (cu o suprafata cat Bucurestiul si o populatie dubla fata de Capitala noastra) sunt un exemplu de excelenta in comunicare.

Wally Olins, una dintre personalitatile cele mai proeminente din domeniul brandingului, a dat ca exemplu de campanie eficienta programul de branding al Statului Singapore realizat in 2003 .

Dupa cum povesteste si Tom Peters, “tatal brandingului” , singaporezii au trebuit sa gaseasca solutii inovative, datorita mediului extrem de competitiv in care operau ( un muncitor din Singapore costa cat 13 muncitori din China sau 18 din India). Solutia gasita de ei? Sa devina “Southeast Asia’s hub of operational excellence“  si in acelasi timp “Cool Singapore“.

In cuvintele lui Tom Peters, “(they)  added  enormous value through increased intellectual/creative capital.”

Monocle, una dintre cele mai sofisticate si pline de informatii  reviste pe care le-am citit vreodata, caracterizata de un jurnalist ca un “meeting between Foreign Policy and Vanity Fair” a scos un supliment dedicat Statului Singapore.

Il puteti downloada de aici. Este impecabil realizat si timpul petrecut citindu-l nu va fi nicidecum pierdut.

Care este ideea? Dupa cum spun cei de la Twitter, ” The idea is to allow people to curate lists of Twitter accounts. For example, you could create a list of the funniest Twitter accounts of all time, athletes, local businesses, friends, or any compilation that makes sense. (…)We started working on this feature because of the frequent requests we received from people who were looking for a better way to organize information on Twitter.”

Deja majoritatea celor de pe Twitter stiu ca numarul de followers nu este important. Dupa cum spun cei de la The Bivings Group:

“Lots of Twitter users are obsessed with their number of followers, and work to inflate their stats in ways too numerous to mention here.  The end result is that some Twitter users will have thousands of followers who consist mostly of other social media “experts” and spam Twitter accounts.  While the follower number may look impressive, these folks aren’t really influential because no one is listening. A Twitter account with 100 engaged followers is much more influential than one followed by thousands of disengaged users.”

Am spus si noi chestia asta pana am ramas fara aer, dar probabil pe ei o sa-i credeti ca sunt americani .

Cum Influenta= Receptare x Acceptare, numarul listelor create de useri,  in care apari, este mult mai relevant decat numarul de followers pe care ii ai. De ce? Pentru ca cine te baga pe o lista te si asculta de obicei. Conditia numarul 1 (receptarea mesajului) este indeplinita.

In dimineata asta, Top 15 in functie de numarul aparitiilor in liste era urmatorul (datele au fost luate de pe Postrank):

1.Bobby Voicu 99 Listed @bobbyvoicu
2.Cristian Manafu 90 Listed @manafu
3.Cristina Chipurici 89 Listed @pyuric
4.Cristi Dorombach 70 Listed @piticu21
5. Andi Moisescu 64 Listed @andimoisescu
6.Florin Grozea 62 Listed @floringrozea
7.Adrian Ciubotaru 60 Listed @adrianciubotaru
8.Orlando Nicoara 59 Listed @onicoara
9.Roxana Radu 56 Listed @blegoopr
10.Tudor Totolici 55 Listed @tudor_totolici
11.Oliver Simionescu 55 Listed @olixbolix
12.Vali Petcu 54 Listed @zoso
13.Alexandru Negrea 53 Listed @buddhabar
14.Cetin Ametcea 51 Listed @arhi
15.Costin Cocioaba 48 Listed @ecostin
Mihai Dragan 48 Listed @mihaidragan

La mica distanta urmau Ionut Oprea, Dragos Stanca, Adrian Soare, Dan Lucian Stefancu, Razvan Exarhu, Calin Fusu.

(Este posibil sa existe conturi de Twitter care apar in mai mult de 48 de liste si care nu se regasesc in top, pentru ca nu am putut analiza toate conturile de Twitter din Romania. De asemenea, topul este numai ca sa va faceti o idee, pentru ca probabil in 2 zile se va schimba. )

Am facut si o lista (nu e top pentru ca n-am avut toate datele) a fetelor, unde lupta e foarte foarte stransa:

Cristina Chipurici               89 Listed @pyuric
Roxana Radu                      56 Listed @blegoopr
Tara Duveanu                     40 Listed @taraduveanu
Raluca Popa                       38 Listed @raluxa
Anca Nelersa                      35 Listed @anca_n
Marie Jeanne  Chiriac       34 Listed @marie_jeanne
Bad Pitzi                               34 Listed @bad_pitzi
Elena Cîrîc                           33 Listed @minxieee
Bogdana Butnar                 29 Listed @bogdana
Catalina Banica                  28 Listed @catalinabanica
Alexandra Ivan                     27 Listed @fatacusoarele

Totusi, ramane de vazut in timp cum o sa evolueze listele si cat de relevante vor ramane din punct de vedere al influentei, pentru ca datorita faptului ca nu este obligatoriu ca cineva dintr-o lista sa fie si urmarit ( “followed”) de catre utilizator, vor exista 3 cazuri ( create de intersectia a doua multimi, pentru cei care mai tin minte mate ) :

1. unii vor introduce pe cei care ii influenteaza la “following”, insa nu la “lists”;

2.  altii vor introduce pe cei care ii influenteaza la “lists” dar nu la “following”.

3. altii ii vor baga (pe multi dintre ei) si la “following” si la “lists”.

Si dupa cum zicea Bardul, aici e buba.

UPDATE : Citeste si ce a scris Refresh despre listele Twitter.

Am facut si eu o lista, cu 7 oameni influenti  in blogosfera si pe Twitter pe care ii urmaresc.

1. Focus on the urgent instead of the important.
2. Vivid emotions and the visuals that go with them as a selector for what’s important.
3. Emphasis on noise over thoughtful analysis.
4. Unwillingness to reverse course and change one’s mind.
5. Xenophobic and jingoistic reactions (fear of outsiders).
6. Defense of the status quo encouraged by an audience self-selected to be uniform.
7. Things become important merely because others have decided they are important.
8. Top down messaging encourages an echo chamber (agree with this edict or change the channel).
9. Ill-informed about history and this particular issue.
10. Confusing opinion with the truth.
11. Revising facts to fit a point of view.
12. Unwillingness to review past mistakes in light of history and use those to do better next time.

Pe scurt, imi place. Desi initial am fost sceptic, mi-am dat intre timp seama ca ce a promis Stanca incepe sa se realizeze.

Cum poti sa-ti pastrezi personalitatea dar in acelasi timp sa faci parte dintr-o echipa? La fel ca intr-o orchestra. Fiecare instrument are personalitatea lui, totusi muzica iese din ingemanarea mai multor instrumente. Si probabil regula asta este valabila si pentru Voxpublica.

Cand am auzit ca pe Voxpublica o sa scrie Dinescu, Ursu si Buscu,  de care eu unul m-am plictisit de ceva vreme, am fost foarte sceptic.

De ce totusi citesc Voxpublica?

In primul rand, pentru  oamenii care scriu acolo. Citesc constant  Rogozanu, Stanca, Fumurescu, Popan, Cristina Bazavan, Laura Cernahoschi, Alexandra Badicioiu, Cosmin Alexandru. Citesc uneori si Simona Tache (cand nu e prea elitista), Istodor (cand nu scrie despre mancare ),  Ioan T. Morar si Patrasconiu (pe ambii cand nu scriu despre politica). Nu citesc insa niciodata ce scrie Doru Buscu, desi multi ani am cumparat Catavencu pentru articolele lui. Vorba unui prieten, onoarea se pierde o singura data, din punctul meu de vedere el si-a pierdut-o.

In al doilea rand,  pentru ca e comod sa intru pe o singura pagina pentru a citi blogurile respective.

In al treilea rand pentru ca acolo gasesc si stiri si analize si comentarii(descrieri-interpretari-evaluari). Un site/blog are succes in momentul cand este citit la cafeaua/tigara de dimineata. Daca un cititor alege sa intre pe un anumit site/blog in acel moment, pentru a se informa sau distra, inseamna ca siteul/blogul respectiv l-a convins. Din punctul asta de vedere, pe mine m-a convins. De asemenea cei care scriu  si-au invatat partitura: au inceput sa puna linkuri (una dintre diferentele dintre un articol  de comentarii de ziar aparut  online si un blog, il constituie linkurile; web 2.0 inseamna linkuri), raspund la comentarii (alta diferenta dintre web 1.0 si web 2.0), au adaugat butonul de retweet,  pe scurt interactioneaza cu cititorii si cu alti bloggeri.

Daca e ceva care nu-mi place, este faptul ca inca nu lucreaza ca o echipa, ca o orchestra, adica nu se linkeaza (desi unii o fac) intre ei. Asa ca eu, desi citesc destul de des blogurile respective,  am descoperit mergand pe linkuri,  un singur blog care mi-a placut (cel al Alexandrei Badicioiu).

Insa citit intr-un anumit fel, mesajul continea un substrat :

Intrebat de The Guardian despre mesaj, purtatorul de cuvant al lui Schwarzenegger,  a spus doar  “what a strange coincidence.”

Cred ca mesajul asta ne va inspira pe multi dintre noi sa comunicam mai bine . Thank you, Arnold!

Toata povestea aici.

N -am mai ras de mult ca la articolul asta scris de Daniel Sendre despre ce le spun antrenorii jucatorilor la vestiare

Stoichiţă(Steaua), Hizo(Rapid), Ţălnar-Dinu(Dinamo), Halagian(Gloria), Cîrţu(Pandurii), Conceisao(CFR) sunt imitati perfect.

Trebuie neaparat sa-l cititi.

“There is always a way to be better.” Cosmin Alexandru

Intr-o lume in care  superficialitatea, forma fara fond si amatorismul predomina, in care multi ajung sa se auto-intituleze “expert in branding” sau “expert in comunicare” dupa ce-au absolvit Wikipedia, Cosmin Alexandru si Adrian Stanciu sunt un model de profesionalism si substanta. I-am descoperit cu mare placere acum cativa ani in revista Cariere si pot spune ca ambii mi-au influentat modul de a gandi.

Aflasem de blogul lui Adrian Stanciu citind un articol scris de Mihnea Maruta. Azi am aflat si despre blogul lui Cosmin Alexandru. El scrie de asemenea si pe VoxPublica.

Ambii sunt mentori extraordinari, care nu ofera o insiruire de date doar aparent utile, retete inaplicabile sau metode copiate din alte parti, ci  ofera cunoastere, un mod de a gandi si a rezolva problemele. Expertiza pe care o au in coaching, leadership si stilul lor de a lucra cu oamenii sunt motive care pe mine ma determina sa-i consider printre cei mai buni (daca nu cei mai buni) in domeniul lor din Romania. Sunt doi oameni care au plantat multe seminte printre cei care au avut privilegiul sa le fie invatacei, care in timp vor rodi si vor aduce o noua mentalitate si o noua clasa de lideri. Pacat ca Adrian Stanciu a ales  sa faca downshifting, cum a facut un alt om extraordinar, Mihai Ghyka. Sper ca  intr-o zi se va intoarce.

Blogurile lor trebuie citite obligatoriu de toti cei din HR (si nu numai) care aleg sa nu mearga pe calea mediocritatii, ci vor sa invete de la cei mai buni.