• Aia VS Ailalti….sau Trecutu vs Prezent
• Funny folk duminical
• Arhiconcurs cu Windows 7 si Microsoft
• Mama/Tata vs cariera
• Criza 1900 vs Criza 2009

• Ale Forex-ului valuri
• Solutii de criza in industria PET-ului by Happy Fish
• Follow Me on Twitter!
• Ziaristii twitter, blogosfera reguli
• Twitter-ul de la ora 1:00 Am

Intr-un colt de strada a mintii un caine imi intersecteaza privirea si vine sa ma latre. “Caine acum ce am mai facut, tu esti vinovat nu eu ?!?” Trec mai departe si-mi caut un gand, un gand de salvare, un gand de iesire. Orasul ma sufoca si ma trimite mereu si mereu in aceleasi experiente din care ies sifonat. Un pas in strada si traficul infernal ma doboara la pamant, stiam de ce nu vreau sa mai ies din casa. As zacea in casa as bea coniac si as asculta Pink Floyd ma simt ca un strain in propriile mele ganduri, parca cu forta sunt gandite si stramtorate cu usa sa se interpuna in filmul prost pe care-l joc.

E primavara si iarna nu-si da pace,, sicanand bietul anotimp cu plapuma lui de zapada murdara. Prea multa apa, prea multa raceala intr-o lume din ce in ce mai haina. Abia acum inteleg de ce unele amintiri din trecut trebuie sa ramana in trecut pentru ca prezentul nu poate sustine 3 lumi in acelasi cos.

M-as apuca de fumat dar corpul nu-mi da voie, pana si asta a reusit sa puna stapanire pe mine. As injura dar mintea nu ma lasa, s-ar simti prea vinovata pentru toate cate as spune. Sunt prototipul imbecil care se autocenzureaza cand nimic nu-l constrange, daca nu avem catuse le inventam, daca nu avem ziduri intre noi le ridicam.

Alerg… spre nu-stiu-unde.
Similar Posts:

• Marea Singuratate -ep. 5-
• Un bilet care nu ma lasa sa-l joc
• Frig si nervi
• Frica mi-e ca mor ca maine
• Mahalaua sentimentelor

– Tatal meu este fermier si crestem gaini. Intr-o zi am mers la piata cu o gramada de oua asezate intr-un cos de nuiele impletite,cos asezat pe scaunul din fata al camionului. La un moment dat camionul a lovit o groapa iar cosul a cazut de pe scaun si toate ouale s-au spart. Morala povestirii este: “Sa nu iti pui niciodata toate ouale intr-un singur cos.”
– Foarte bine, spuse profesoara.

Urmatoarea a fost Maria care incepuse sa povestesca:
– Si noi suntem fermieri. Aveam 20 de oua care trebuiau sa fie clocite dar numai 10 puisori au iesit. Morala este:” Sa nu iti numeri gainile inainte de a fi clocite ouale”

– Foarte bine” replica din nou profesoara, multumita de ce auzise pana aici.

Urmatorul a fost Horia care a inceput si el povestea sa:
– Tatal meu mi-a povestit despre matusa Ana… Matusa Ana era inginer de aviatie in razboi iar avionul ei a fost lovit. A trebuit sa aterizeze fortat pe teritoriul inamic si tot ce avea la ea era o sticla de palinca, o
pusca si o sabie.
– Continua, spune profesoara intrigata.
- Matusa Ana a baut toata palinca pentru a se pregati…apoi a aterizat in mijlocul a 100 de soldati inamici. Ea a omorat 70 dintre ei cu mitraliera pana s-au terminat gloantele. Apoi a mai omorat 20 cu sabia pana lama s-a tocit. Pe ultimii 10 i-a omorat cu mainile goale.
– “Dumnezeule mare,” spune profesoara ingrozita, “Si care ti-a zis tatal tau ca este morala?”

- Stai departe de matusa Ana cand e beata!
Similar Posts:

• Criza si agonie
• Un nou stil de talharie
• Istoria unei rugaciuni
• A reaterizat Blegoo in blogroll!!!!
• Banc: Excursie la Viena

Să facem următorul calcul (de dragul demonstraţiei, vom presupune că trăim într-o lume în care nu există inflaţie şi în care preţurile, salariile şi taxele sunt îngheţate la nivelul de acum).

Gigel e un tânăr care tocmai se angajează. Ca orice tânăr, salariul lui net de încadrare nu e nici prea prea, nici foarte foarte: să presupunem că e de 1100 de lei.
Gigel are 23 de ani. Întrucât e criză şi criza va dura – să presupunem! – multă vreme de acum încolo, hai să zicem că în 2015 leafa lui Gigel va fi tot de 1100 de lei.
Ia să vedem însă câţi bani plăteşte Gigel CAS-ul timp de 5 ani (adică 60 de luni) la o leafă mizeră de 1100 de lei. Păi la valorile actuale va plăti 491 de lei x 60 de luni, 29.460 lei.
Ei, aici e buba. Gigel are numai 28 de ani şi deja a plătit în contul statului toată suma pe care statul i-ar returna-o în cazul în care ar ieşi la pensie la 65 de ani şi ar mai trăi încă 3-4 ani, cât e speranţa de viaţă a bărbaţilor din România.
Cum aşa? Păi să facem un mic calcul. Dacă nu mă înşel pensia medie din România e undeva pe la 750 de lei. Din contribuţiile date statului până la 28 de ani, Gigel ar putea primi (presupunând că timp de 37 de ani banii săi vor sta undeva într-o valiză, nu într-un cont care îi va multiplica măcar prin dobândă) o pensie medie timp de 29.460 lei /750, 39,28 de luni . Adică peste 3 ani. Păi e numai bine, tanda pe manda: iese la pensie la 65 de ani, mai trăieşte 3 ani şi la 68, după cum zic statisticile, moare!
Totuşi, nimeni nu îi explică lui Gigel, şi nici nouă, ce se întâmplă cu CAS-ul pe care Gigel îl plăteşte între 28 şi 65 de ani, adică timp de 37 de ani . Adică 444 de luni. Presupunând că Gigel va rămâne toată viaţa un tâmpit căruia nu i se va mări niciodată salariul, asta ar însemna că timp de 444 de luni va vărsa în buzunarul statului încă 444 x 491 lei, 218.004 lei . Destul de mult, dacă e să mă întrebaţi pe mine. Şi dacă Gigel, totuşi, e un ins dezgheţat, leafa i se va mări şi cotizaţia la stat va fi pe măsură. Unde se duc banii ăştia? Ce se întâmplă cu ei? Cum e posibil ca după numai 5 ani de muncă, fără un salariu deosebit, orice tânăr să-şi fi acoperit deja pensia medie pe care ar putea-o primi la bătrâneţe, înainte să moară?

De fapt, ce găuri acoperă munca de o viaţă a lui Gigel? Şi de ce trebuie Gigel să muncească 37 de ani pentru ca banii lui să se ducă în altă parte decât în propria bunăstare de după pensionare? Şi cât credeţi că mai poate rezista un sistem în care 5 ani munceşti pentru tine şi 37 de ani pentru o cauză neştiută de nimeni, în afară de politicieni?

o zi buna…

Sursa: lantul de e-mailuri intre corporatii…spam-ul zilnic.
Similar Posts:

• Bilant 2007…da cu minus.
• Constiinta viselor
• Ce este Forex-ul?
• Dinu Mititeanu – #modeleromanesti (2/365)
• A fost statia 2008, urmeaza statia 2009…