DarkX-Studios Blog

Cand au venit…

Alex — Mon, 06 Feb 2012 08:41:52 +0000

Întâi au venit după comuniști,
și nu m-am opus pentru că nu eram comunist
Apoi au venit după evrei,
și nu m-am opus pentru că nu eram evreu
Apoi au venit după catolici,
și nu m-am opus pentru că nu eram catolic.
Apoi au venit după mine,
și nu mai rămăsese nimeni să li se opună.
Martin Niemöller

Mi se pare că se potrivește perfect la situația din lume. Din păcate el vorbea de naziști.

De ce NU ai nevoie de o invitatie in Zonga

Alex — Sat, 04 Feb 2012 16:42:05 +0000

Acum câteva zile a avut loc lansarea cu tamtamul de rigoare a unui nou serviciu de muzică legală sub tutela băieților de la trilulilu.ro . Zonga își propune să fie un “all you can listen” service pentru userii care sunt dispuși să plătească lunar suma de 3 euro ( sau 9 dacă vrei să asculți pe iphone/android )

Primul lucru pe care l-am făcut când mi-am facut contul pe Zonga a fost să caut Eminem. Este căutarea mea obișnuită când testez un serviciu de muzică online. În mod normal mă aștept la 100 de rezultate, dar Zonga nu mi-a oferit nici unul. Ok, poate nu au Eminem. Am văzut că aveau albumul lui Smiley așa că am căutat ceva mai autohton, “Alexandra Stan”. Din nou zero rezultate relevante. Cu chiu cu vai am reușit să găsesc o melodie a artistei de mai sus, din păcate nu cea pe care o căutam.

Am închis fereastra Zonga, mai ales că flash-ul îmi mânca enorm de multe resurse și am deschis Grooveshark unde fără vreun abonament sau invitație am găsit melodia în mai puțin de câteva secunde. De alfel Grooveshark este cel mai mare serviciu de cloud base music, dar nu este singurul, mai exista și Google Music, Itunes, 8Tracks, Pandora, Spotify, și bineînțeles Youtube.

Părerea mea sinceră e că Zonga o va lua scurt pe urmele eOK.ro și va deceda în mai puțin de un an pentru că e un serviciul overpriced de care lumea pur și simplu nu are nevoie.

Manifestul unui vierme

Alex — Wed, 18 Jan 2012 08:29:21 +0000

Sunt anormal. Asta am înțeles eu din câteva articole care circulă zilele astea pe internet. Pentru că, ce om normal s-ar duce în Piața Universității să protesteze anti sistemul perfect pe care Băsescu îl conduce?

Nu am nici o scuză. Trebuia să stau acasă și să mă bucur de leptopul meu (înțeleg că e mare chestie), să merg la cico sau să cumpăr flori. Doar sunt român și e dreptul meu să nu am chef să protestez. În fond și la urma urmei, de fiecare dată când apare pe facebook o poză cu o fetiță bolnavă de sida dau like, dau și share, sperând ca cineva, acolo sus, îmi ține scorul.

Ce îmi pasă mie că există bugetari a căror salariu a ajuns patru milioane după ultimele tăieri, sau că “moșnegii” care protestează au fost la un pas să își piardă pensiile acum câteva luni. Nu îmi pasă de bătrânețe. Sunt șmecher. Pot să mă car în occident dacă vreau, doar că nu mă ia nimeni… Cică au și ei papagalii lor.

Nu mă intersează, nu vreau să aud de oamenii cărora băncile le-au luat casa pentru că nu au plătit o lună, sau de profesorii care m-au învățat să scriu. Sunt șmecher, sunt de o mie de ori mai șmecher pentru că pot să tastez și să scuip oamenii care încearcă să schimbe ceva.

Stau acasă pentru că mi-e frică de “galerii” și pentru că mi-e mult mai frică de schimbare.

Protestele din Bucuresti 2012

Alex — Sun, 15 Jan 2012 22:42:05 +0000

Cand am ajuns, in jur de ora sase, am ocolit grupul de ultrasi cocotati pe statuia din fata teatrului national si m-am deplasat spre piata romana pentru a ma intalnii cu alti cativa nemultumiti cu regimul. Spre surprinderea mea nu am avut vre-o problema cu miscarea prin “zona de conflict” poate pentru ca am tinut camera in permanenta in mana.

Protestul a fost relativ linistit pana la momentul in care unul dintre “ultrasi” de pe statuie a aruncat cu o incendiara spre jandarmi ( da, incendiara a fost spre jandarmi ) . La momentul acela s-a dezlantuit iadul, dinspre inter au inceput sa apara coloane de jandarmi care impingeau aruncau in laturi cu protestanti ( pasnici sau violenti deopotriva ) .Cand am vazut ca situatia se complica ne-am retras spre intrarea de la inter, acolo am fost cand jandarmii au intrat in forta peste demonstrantii agitati de la statuie, care, normal au inceput sa alerge spre intercontinental doar pentru a se intalni fata in fata cu alti jandarmi care ii blocaseara calea. Eu am reusit si sa ma pierd de grupul meu si sa pic fix in mijlocul confruntarii asa ca in panica m-am adapostit la intrarea in Inter. M-am reintalnit in cateva minute cu ceilalti si o parte din ei au decis sa plece. Am plecat si eu la cam 10-20 de minute dupa ce am mai facut cateva poze.

Pe tot parcursul orelor state acolo nu am avut impresia o secunda impresia ca jandarmi au incercat sa agite spiritele ci mai de graba o ceata de cocalari scelerati ( majoritatea mascati ) stransi in grupulete care pareau, sincer va zic, destul de experimentati in luptele de strada. Am fost chiar martor la o discutie in care unul mai gras dintre ei ii exlica altuia ce tactica pe care jandarmi o vor folosii si ce ar trebui ei sa faca in situatia data. Jandarmi, ca tot am inceput cu ei, aparent vorbesc roman si chiar au simtul umorului ( una dintre poze e cu un batran in haine militare, evident dus cu pluta, care reusise sa ii mai destinda un pic )

Si cam asta a fost pentru mine protestul din seara asta, restul am vazut si eu la televizor ca toata lumea. Astept curios sa vad cum reactioneaza puterea la asta. Sper sa nu fie totul in zadar.

Mai multe poze…

Joia Neagra

Alex — Sat, 03 Dec 2011 10:48:57 +0000

Eram sigur că mi-a pus Dumnezeu mâna în cap când, leptopul la care visam de o lună și ceva, a apărut la ofertă de #blackfridayro la eMag. Nici nu am stat pe gânduri când stocurile au fost refăcute, în jur de ora 12, am dat click fără să mă gândesc dacă am sau nu fondurile să îl cumpăr (nu aveam, m-am împrumutat).

Asta a fost partea simplă. După câteva ore, am observat că nu a apărut în lista de comenzi, așa că am dat un telefon. Mi-au confirmat că au procesat comanda și că mă vor contacta în cel mai scurt timp pentru livrare. A urmat apoi mai bine de jumătate de săptămână în care eMagul nu a dat nici un semn de viață.

Ok, i-am ințeles, multe comenzi, sistem făcut varză, se recuperau… Am zis să fiu un client gigea și să nu îi stresez, nici atunci când am început să aflu că mulți dintre prietenii mei și-au primit deja produsele.

Joia asta m-a sunat responsabilul meu de comandă (un domn Mircea) care m-a anunțat că leptopul nu e încă în stoc și că e posibil să intre în stoc Vineri, Sâmbătă sau Duminică, dar că pot să îmi schimb comanda și să iau un alt leptop urmând ca din prețul computerului nou să se scadă prețul leptop-ului pe care îl comandasem de BlackFriday.

Mi-a promis că mă ține la curent, însă Vineri nu am primit nici un telefon, așa că i-am sunat eu pe seară și i-am rugat să îmi schimbe comanda. Domnul Mircea nu a fost de găsit, așa că o consultantă drăguță i-a lăsat un mesaj.

Astăzi în jur de ora 10:30 eram sigur că domnul Mircea a ajuns la servici, așa că am telefonat din nou la eMag și am vorbit cu o altă domniță care m-a anunțat cu exaltare că leptopul pe care îl comandasem în primă instanță a ajuns în stoc. Însă surpriză, pot să mi-l livreze abia Joi.OK, îi spun că în cazul acesta vreau să îmi schimb comanda pe leptopul mai scump, care este deja în stoc și o întreb când poate să îl livreze (mâine, luni?!?).

Răspunsul ei m-a frapat. Joi. Orice leptop aș vrea, termenul de livrare este Joi.

În acel moment mi s-a terminat mie stocul de “calm englezesc”. Cinci zile ar fi un timp decent dacă depozitul eMag ar fi fost situat în Tundra Siberiană, nu în județul Ilfov.

Într-un final am mai dat un telefon la ei și am înțeles că dacă schimb locul de livrare în sediul central eMag din București, mă pot bucura “sigur” Marți de noul leptop.

Să sperăm că se țin de cuvânt și Marti sa am computerul promis pe biroul de la care scriu acum. ~~Cumva nu pot să scap de sentimentul că ieșeam mai bine dacă îl comandam de pe Amazon.~~

Update:

Cei de la eMag au fost seriosi si mi-au trimis leptopul de pe care scriu acum Luni de dimineata ( de alfel am dat si pe twitter lucrul asta ) . Imi parerau ca a durat atat sa revin cu update-ul acesta dar am fost ocupat cu frecatul noi jucari. Sunt foarte, foarte multumit si cred ca a mertat asteptarea. Jos palaria baietilor de la eMag ca s-au tinut de cuvant.

Droopy6 V2 Sneak Peek

Alex — Sat, 12 Nov 2011 12:16:01 +0000

Dupa mai bine de doi ani de cand lucram la versiunea a 2-a de Droopy6 ( primul motor de cautare de persoane din Romania ) iata ca a venit mometul in care putem sa zicem si noi ca functioneza destul de bine pentru a intra intr-un private beta.

Pentru cei care s-au inscris in lista de beta, vom incepe de duminica ( 20.11.2011 ) sa va adaugam, in serii de cate 100, sortate dupa data inscrierii. Va multumim ca ati avut rabdare cu noi si va promitem ca asteptarea va va fi rasplatita

Pana atunci va atasez un screenshot

Echipa Droopy6

Crashing the Bon Jovi Concert

Alex — Sun, 10 Jul 2011 20:42:00 +0000

În primul rând trebuie să precizez că am realizat că vreau să merg la concert cu doar 4-5 ore înainte de ca acesta să înceapă. La ora cu pricina, toate invitațiile fuseseră deja acordate ( mai exista una dar am crezut ca e o glumă și am refuzat-o *doh, mare idiot ce sunt* ) iar de cumpărat bilete, nu se punea problema, pentru că îmi cheltuisem banii pe ieșirea la mare de săptămâna trecută.

M-am hotărât să mă înscriu în grupul de #concertcrashers adică o mână de 3 blogeri și microblogeri ( s0arec, neroblank, jessica_rbbt ) care nu făcuseră rost de invitații și care vroiau neapărat să meargă ( s0arec participase la n’șpe mii de concursuri și reușise să piardă de fiecare dată )

Odată ajunși acolo, eu, Mari și sora ei mai mică, ne-am postat în fața intrării și împreună cu restul “hoinarilor” am început să comentăm ținutele și prezentarea persoanelor care intrau.

După ce am băut o bere și ne-a mai trecut un puțin oftica am reușit să găsim un loc bunicel, cocoțați pe geamurile seidului SRI. Nu a durat mult și poliția a intrat în acțiune. Pe noi ne-au coborât ușor fiindcă nu aveam chef să facem circ, dar familia de suedezi care nu înțelegeau româna, cu ei a fost un pic mai dificil. Un polițist mai strălucit și care știa o boabă de engleză ( și când zic o boabă … ) a reușit într-un final să îi convingă să coboare.

A început concertul și am uitat aproape instant că nu reușiserăm să intrăm. Muzica a fost super iar atmosfera s-a încins rapid după ce vreo 3-4 puști de școala generală și-au dat jos tricourile.
Într-un final, divinitatea s-a îndurat de s0arec, deși el este ateu; o fată care ieșea i-a dat un bilet. După un pic de muncă de convingere acesta a cedat și a părăsit grupul vesel spre a privii concertul ca un bloger serios ce se respectă.

Am făcut poze, am băut și cam pe la vreo 21:59 am decis că e mult prea mult pentru noi așa că ne-am îndreptat fiecare către casa noastră.

Întamplarea de mai sus vine să demonstreze încă o dată că important nu e locul ci compania.

Poze: Album 1

ShortsUP 2011

Alex — Mon, 20 Jun 2011 09:31:00 +0000

Aseară am fost cu Mari și câțiva colegi de serviciu să urmăresc scurtmetraje la festivalul ShortsUP. Filmele au fost spectaculoase și expriența a fost plăcută dar o să revin la asta imediat ce vă povestesc cum organizatorii numeroși ai evenimentului au dat kicks în respectarea celor mai de jos standarde de bun simț.

Înainte să ne luăm biletele ( 2 x 35 lei ) am avut surpriza să descoperim că geanta lui Mari și a altor fete prezente cu noi a trebuit controlată în detaliu. Nu pentru că reprezentantele sexului frumos ar fi cărat cu ele arme de distrugere în masă ci pentru că exista riscul intrării în zonă cu sticle de băuturi răcoritoare străine de sponsor.

Când am trecut noi s-a adăugat și umila sticlă de 0.5 la mormanul deja adunat în fața intrării. Bun. Nu am avut probleme cu hidratarea fiindcă a fost băutură din plin, mai exact berea sponsorului pusă la dispoziție la prețul “modest” de 8 lei/sticlă. Bineînțeles la temperatura ceaiului.

După toate aventurile de mai sus doar filmele mai puteau să salveze situația, asta au și făcut. După părerea mea, cele mai bune au fost: The Crush , L’accordeur și The Confesion. Cel mai prost a fost Paranmanjang, iar The External World nu am putut să înțeleg cum a primit vreun premiu (filmul este evident făcut de un copil de 5 ani).

Alte filme pe care le-am prins eu sunt Gruffallo, Wish 143, God Of Love, The Lost Thing , Dealuri cu Elefanți, The Eagleman Stag, Madagascar, Carnet de voyage , NA-WEWE.

În concluzie, super filme, nașpa organizare.

Yahoo Open Hack Europe 2011

Alex — Tue, 17 May 2011 21:57:00 +0000

Cred că a fost printre cele mai tari evenimente la care am participat în ultimul timp.

Orgainzarea a fost beton! Pe bune, în momentul în care te apuci să faci punguțe cu pastă de dinți în caz că participanții vor să se pună la punct de dimineață, nu am ce să comentez.

Am avut și eu bucuria să petrec niște timp de calitate cu .. Kinect, care sincer m-a cam dezamăgit când am realizat că nu am condiția fizică să fac asta în fiecare weekend… După doar jumăte de oră de prostit în fața camerei, care apropo, face poze exact în momentele alea jenante când ai limba scoasă pe jumăte și ești cu ambele mâini fluturând, am renunțat .

Despre hacking nu prea am ce să povestesc, fiindcă proiectul nostru cu rfid-urile de Like Facebook nu prea a mers bine … Deh, așa ne trebe dacă ne bazăm hack-ul pe tehnologie facebook. Celelalte proiecte au fost însă super și preferatul meu a fost cel cu recunoașterea facială a pozelor de pe flickr.

În final, mi-a plăcut atât de tare că mă gândesc serios că anul viitor să iau un avion spre viitoarea locație și să particip din nou.

De ce sa te inchini in fata biserici?

Alex — Thu, 17 Mar 2011 13:46:00 +0000

Am avut recent o discuție cu o persoană în legătură cu închinarea atunci când treci pe lângă o biserică. Persoana cu pricina nu face gestul, fiindcă e sub impresia că e un gest de superstiție.

Ok, ok, recunosc că eu sunt superstițios, dar acest lucru nu are nici o legătură cu motivele pentru care mă închin în fața bisericilor. Personal, mă închin în semn de salut. Nu sunt un creștin ca la carte, nu merg la biserică în fiecare duminică și nu prea țin post. Măcar atât să fac, să îmi salut creatorul când mai trec din când în când pe lângă casa Lui.

Hai să luăm situația asta: Dacă îl vezi pe Georgel pe stradă, îl saluți ca să îți arăți respectul (să te mai sune eventual când iese la o bere). De ce nu ai arăta măcar același tip de respect și ființei care te-a creat?