În cadrul întâlnirii de dimineață din Vatican, Papa Leon i-a vorbit Catolicosului despre importanța credinței, legăturile comune dintre creștini și necesitatea ca urmașii lui Cristos să dea mărturie împreună despre unitate. Sfântul Părinte i-a exprimat Catolicosului Ciliciei recunoștința sa pentru eforturile depuse în vederea consolidării relațiilor cu Biserica Catolică și pentru apropierea sa față de Biserica Romei. I-a mai mulțumit Catolicosului Aram I pentru angajamentul său personal în promovarea dialogului teologic dintre Bisericile lor, care, a amintit el, se desfășoară din 2003 în cadrul Comisiei Internaționale Mixte pentru Dialog Teologic dintre Biserica Catolică și Bisericile Ortodoxe Orientale.

Papa Leon al XIV-lea a spus că speră sincer ca, „în ciuda dificultăților recente, acest dialog să continue cu un elan reînnoit”, subliniind că „nu poate exista o restabilire a comuniunii între Bisericile noastre fără unitate în credință”. Papa a spus că prezența Catolicosului i-a adus aminte de „iubitul” Liban, pe care și-a amintit cu drag că l-a vizitat în luna decembrie a anului trecut. A observat că, de atâta timp, țara „a arătat întregii lumi că este posibil ca oameni de culturi și religii diverse să trăiască împreună ca o singură națiune”, dar a deplâns faptul că aceasta continuă să se confrunte cu încercări severe. „Într-un moment în care unitatea și integritatea țării dumneavoastră sunt din nou amenințate, Bisericile noastre sunt chemate să întărească legăturile fraterne care unesc nu numai creștinii între ei, ci și cu frații și surorile lor din alte comunități din patria lor comună”.

„Sfinția Voastră”, a continuat Sfântul Părinte, „vă asigur de rugăciunile mele zilnice și de profunda îngrijorare pe care o simt pentru poporul libanez și pentru Bisericile din Orientul Mijlociu”. În final, și-a exprimat recunoștința pentru faptul că el și Catolicosul, înaintea solemnității Rusaliilor, vor putea să se roage împreună pentru unitate, pentru o pace durabilă și pentru reînnoirea feței pământului. În timpul șederii sale la Roma, Catolicosul Aram I va vizita, de asemenea, Dicasterul pentru Promovarea Unității Creștinilor și alte dicastere ale Curiei Romane, iar marți, 19 mai, va ține o conferință publică la Institutul Pontifical Oriental cu privire la provocările cu care se confruntă Bisericile din Orientul Mijlociu.

Pontiful a semnat pe 15 mai scrisoarea care urmează să ofere îndrumări morale cu privire la revoluția digitală și tehnologiile emergente precum inteligența artificială. Vorbitori la prezentarea enciclicii vor fi: Cardinalul Víctor Manuel Fernández, prefect al Dicasterului pentru Doctrina Credinței; Cardinalul Michael Czerny SJ, prefect al Dicasterului pentru Dezvoltarea Umană Integrală; Anna Rowlands, profesoară de etică și teologie politică la Universitatea din Durham din Regatul Unit; Christopher Olah, co-fondator al Anthropic USA; și Léocadie Lushombo, profesoară de etică teologică la Școala de Teologie Iezuită de la Universitatea Santa Clara din Berkeley, California. Cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat, va oferi remarcile de final.

15 mai a marcat cea de-a 135-a aniversare a publicării enciclicii din 1891 a Papei Leon al XIII-lea despre capital și muncă, Rerum Novarum, „Despre lucrurile noi” – prima dintr-un lung șir de enciclice sociale produse în era modernă a Bisericii Catolice. Papa Leon al XIV-lea a indicat la începutul pontificatului său că intenționează să urmeze pașii predecesorului său Papa Leon al XIII-lea, răspunzând la revoluția industrială de astăzi, adică la „dezvoltările din domeniul inteligenței artificiale”. Adresându-se Colegiului Cardinalilor pe 10 mai 2025, noul Papă a spus că a ales să ia numele Leon al XIV-lea din diverse motive, „dar mai ales pentru că Papa Leon al XIII-lea, în istorica sa enciclică Rerum Novarum, a abordat chestiunea socială în contextul primei mari revoluții industriale”. „În zilele noastre”, a continuat el, „Biserica oferă tuturor tezaurul învățăturii ei sociale ca răspuns la o altă revoluție industrială și la dezvoltările din domeniul inteligenței artificiale, care ridică noi provocări pentru apărarea demnității umane, a dreptății și a muncii.”

Deschiderea programului a avut loc în după-amiaza zilei de 15 mai 2026, în prezența Întâistătătorului Bisericii Române Unite cu Roma, Preafericirea Sa Claudiu, a Maicii Teodorina, superioara generală a CMD, a surorilor CMD reunite din mai multe comunități din țară și a mai multor oaspeți, între care: Preasfinția Sa Cristian, Episcopul auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș; pr. prof. Rinaldo Iacopino, călugăr aparținând „Societății Mariei” (Marianiștii), doctor în liturgică și profesor, consultor în cadrul Dicasterului pentru Bisericile Orientale, membru al Academiei Pontificale Mariane Internaționale, părinte spiritual al Colegiului Pontifical „Pio Romeno”, din Roma – conferențiarul actualei ediții a Zilelor de Spiritualitate Mariană; a pr. Gabriel Buboi, rectorul Colegiului Pontifical „Pio Romeno” din Roma.

De asemenea, au fost de față: pr. Vasile Tofană SJ, Vicar general al Eparhiei de Cluj-Gherla; pr. Traian Radu Coste-Deak, vicar judecătoresc; pr. Marius Cerghizan, protopop și capelan CMD; preoți, persoane consacrate, între care surori ale Ordinului Sfântului Vasile cel Mare, membri ai Fraternității „Sfânta Familie din Nazaret” a CMD, membre ale Reuniunii Mariane și, în număr mare, credincioși. Au rostit cuvinte de salut și întâmpinare a participanților pr. rector Cristian David și Maica Teodorina care, în numele surorilor CMD, a adresat tuturor un călduros bun venit, anunțând tema actualei ediții: „Preasfânta Fecioară Maria, Maica milostivirii”, care „ne invită să contemplăm maternitatea divină a Maicii Domnului și locul ei concret în viața noastră: din momentul în care ne-a fost încredințată de Cristos, Fecioara Maria continuă să fie pentru fiecare dintre noi o prezență ocrotitoare și o puternică mijlocitoare”.

Preafericirea Sa Claudiu a adresat un salut special pr. Gabriel Buboi, conferențiarul ediției din 2025 a Zilelor Mariane la CMD, și și-a exprimat bucuria că pr. prof. Rinaldo Iacopino a acceptat invitația Maicii Teodorina și a surorilor. El „a jucat un rol extrem de important în Biserica noastră, recent. Pr. Iacopino a ținut cele trei zile de exerciții spirituale pentru toți Episcopii din România adunați la Roma în Sinodul electoral de anul trecut”, unde „a creat o atmosferă de fraternitate și de prietenie” și „a vorbit despre ce înseamnă Ierarhia în Biserică și despre felul în care se conjugă această Ierarhie cu slujirea. Și că, de fapt, cu cât mai înaltă este poziția ierarhică, cu atât mai mare este slujirea pe care cel ales este chemat să o aducă în Biserică”. Referitor la tema Zilelor Mariane, Ierarhul a spus: „Maica Sfântă ne învață ce înseamnă mila, fiindcă a trăit-o și ne-o împărtășește și nouă, fiilor ei. Noi o cântăm ca Maica noastră, noi ne simțim «fiii lacrimilor sale» și atunci sper ca, la lumina Spiritului Sfânt, în aceste zile să descoperim tot mai mult maternitatea Maicii Sfinte în viața noastră și felul în care ea ne orientează, exact ca în icoană, întotdeauna înspre Cristos”.

A urmat cea dintâi conferință mariană a pr. prof. Rinaldo Iacopino, care a vorbit despre „Preasfânta Fecioară Maria, Maica milostivirii”, traducerea din limba italiană fiind asigurată de pr. Cristian Langa. În aceeași seară, au răsunat „Ecouri sacre din Grădina Maicii Domnului”, prin momentul artistic pregătit de coruri și artiști iubitori ai Maicii Sfinte: Noah, membră a Cenaclului literar-artistic „Crescendo”; Lucia Iștoc, solistă vocală; Formația vocal-instrumentală „Anima” – coordonator: Cristina Mureșan; Corul „Laudamus” al parohiei „Sf. Nicolae”, Florești, dirijor Lucia Iștoc; Corul „Anastasis” al parohiei „Sf. Petru și Pavel”, Florești, dirijor Clara Irimie; Corala Congregației Surorilor Maicii Domnului, dirijor sr. Dominica Hîrb (CMD), la pian Cristina Mureșan. În încheiere, Maica Teodorina a adresat tinerilor artiști cuvinte de mulțumire și semne de recunoștință – le-a înmânat buchete de flori. Preafericirea Sa Claudiu a remarcat: „Varietatea cântului, a poeziei, sunt precum varietatea florilor din mâinile lor și de pe altar, și ne regăsim cu toții în aceste buchete. Ceea ce face frumoase buchetele este tocmai diversitatea, culorile diferite, formele diferite și cred că toți am fost în seara aceasta un buchet minunat, partea unui buchet minunat, oferit Maicii Sfinte”.

A urmat sâmbătă, 16 mai, cea de-a doua Zi de Spiritualitate Mariană, un timp de reculegere și rugăciune pentru toți participanții – a căror prezență în număr mare a creat spațiu bucuriei, semn al prezenței Mariei. Cea de-a II-a conferință a pr. prof. Rinaldo Iacopino, la care a participat și Preafericirea Sa Claudiu, a fost despre participarea Maicii lui Dumnezeu la misterul răscumpărării, începând cu „Da”-ul Mariei, despre sfințenie și înălțare spirituală, cu și prin Preasfânta Fecioară Maria. A urmat Sfânta Liturghie celebrată de pr. Vasile Tofană SJ, care i-a avut alături pe pr. prof. Rinaldo Iacopino, pe pr. Cristian David, pr. Marius Cerghizan și pr. Cristian Langa. Pr. Vasile Tofană a rostit cuvântul de învățătură pe baza lecturii evanghelice a zilei (Ioan 10,27-38). A descris Zilele de Spiritualitate Mariană ca pe un timp „în care auzim glasul lui Dumnezeu mai aproape; nu pentru că El ar fi tăcut înainte, ci pentru că noi, în sfârșit, am tăcut ca să îl auzim”. A îndemnat: „Să îl lăsăm pe Dumnezeu să vorbească și noi să reușim să pătrundem puțin din profunzimea iubirii și milostivirii Sale.”

La orele după-amiezii s-a făcut rugăciunea Sfântului Rozariu. Surorile, preoții și credincioșii au parcurs coronița Rozariului, cerând ajutorul Reginei Păcii, ca ea să mijlocească lumii, de la Fiul său, darul păcii. Cea de-a treia conferință a pr. prof. Rinaldo Iacopino a urmat de la ora 16, reunind aceeași participare numeroasă. Între cei care au luat parte la programul acestei zile, împreună cu surorile CMD, au fost surori ale Ordinului Sfântului Vasile cel Mare, surori pauline, surori ale Sfântului Iosif al Apariției, membri ai Fraternității „Sfânta Familie din Nazaret” a CMD, membre ale Reuniunii Mariane – celor din Eparhia de Cluj-Gherla și Monicăi Culea, președinta RM la nivel eparhial, li s-au alăturat membre ale Reuniunii Mariane de la Blaj, împreună cu Claudia Bican, președinta recent aleasă a Reuniunii Mariane la nivel național, și Angela Groza, președinta onorifică RM din România. De asemenea, au luat parte la întregul program Codruța Fernea, președinta Acțiunii Catolice din România, și membri ASTRU Cluj și AGRU.

Alt timp de rugăciune a urmat conferinței, la orele serii. S-a oficiat mai întâi slujba Vecerniei – programul din fiecare seară al surorilor -, care a fost urmată de acordurile line ale Acatistului Maicii Domnului, cântat de surori și cu condacele rostite de pr. rector Cristian David. Un dar spiritual al acestor zile de primăvară a fost redescoperirea, de către fiecare participant, a propriei identități de copil al Maicii Sfinte și fiu iubit al Tatălui Ceresc. A fost un timp de creștere în credință, de reînnoire a speranței și a bucuriei vieții.

Prima zi a întâlnirii, 12 mai, a fost dedicată evidențierii celor patru direcții fundamentale de acțiune ale Bisericii, cauzelor migrației și modului în care Biserica i-a însoțit pe oamenii afectați de fenomenul mobilității. Lucrările au fost deschise cu salutul călduros al PS Petru Sescu – președintele Oficiului pentru Migranți – CER, care nu a putut fi de față pentru că a participat la întâlnirea Conferinței Episcopilor din România, ce a avut loc la Alba Iulia în aceeași perioadă.

Pr. Luis Okulik a prezentat cele patru verbe – a primi, a proteja, a promova și a integra – pornind de la un mesaj video al Papei Francisc. El a subliniat că aceste patru verbe reprezintă și cele patru direcții fundamentale de acțiune ale Bisericii. Vorbind despre fenomenul migrației și istoria acestui fenomen, a arătat că migrația nu este un fenomen nou, el a existat din toate timpurile și Biserica i-a însoțit pe migranți, existând chiar capelanii care migrau împreună cu comunitățile de credincioși. Tot în această zi a vorbit și despre cauzele contemporane ale migrației – conflicte armate, sărăcie, schimbări climatice și traficul de persoane – care generează fluxuri migratorii din ce în ce mai diverse din punct de vedere cultural și religios.

Un punct important al prezentării a fost dedicat luptei împotriva traficului de persoane, descris de Papa Francisc drept „rană în trupul umanității” și „crimă împotriva umanității”. Pr. Luis Okulik a prezentat pe larg inițiativa Grupului „Santa Marta”, un acord internațional prezent astăzi în peste 40 de țări, care prevede protocoale de colaborare între ministerele de interne și conferințele episcopale pentru identificarea și protejarea victimelor traficului de persoane. Au fost împărtășite mărturii concrete ale unor persoane recuperate din situații de exploatare – de la prostituție forțată, la servitute domestică și abuz sexual – mărturii care au fost prezentate chiar în fața Papei Francisc la Vatican. Invitatul întâlnirii a subliniat că orice activitate cu migranții trebuie să respecte legile statului și că doar prin garantarea legalității devine posibilă promovarea dezvoltării umane integrale a fiecărei persoane. Ziua s-a încheiat cu celebrarea Sfintei Liturghii în capela mănăstirii Manresa, celebrată în rit latin.

A doua zi a întâlnirii, 13 mai, a fost dedicată analizei realităților locale și a obiectivelor stabilite la nivelul Oficiului pentru Migranți. Această zi a început cu celebrarea Sfintei Liturghii în rit bizantin, în aceeași capelă a mănăstirii Manresa. După Sfânta Liturghie participanții i-au mulțumit pr. Luis Okulik și i-au urat mult succes în munca pe care o desfășoară în cadrul CCEE. În deschiderea lucrărilor din această zi a fost invitată Pamela Popa, coordonator al Centrului Regional Cluj al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), care a prezentat Mecanismul Național de Identificare și Referire a Victimelor Traficului de Persoane, aprobat prin HG nr. 88/2023.

Prezentarea a abordat definirea legală a traficului de persoane conform Codului Penal, formele de exploatare întâlnite în România – exploatare sexuală (inclusiv a minorilor, în mediul online), exploatare prin muncă, prin cerșetorie, prin obligare la comiterea de infracțiuni și trafic de organe – precum și principalele metode de recrutare utilizate de traficanți. Datele prezentate arată că din totalul victimelor identificate la nivel național, majoritatea au fost recrutate de persoane cunoscute: parteneri de viață, rude sau prieteni. Pamela Popa a explicat indicatorii care pot semnala o posibilă situație de trafic – de la lipsa documentelor de identitate și lipsa libertății de mișcare, până la comportamentul victimei în prezența însoțitorului – și a încurajat sesizarea anonimă la numărul de telefon gratuit 0800/800678, gestionat de ANITP. A fost subliniată importanța rolului comunităților de credincioși în prevenirea și semnalarea acestui fenomen, inclusiv prin colaborarea cu rețelele de organizații specializate prezente la nivel județean.

Tot în această zi participanții au evaluat obiectivele stabilite la nivelul oficiului și, împărțindu-se în trei grupuri tematice, au stabilit pași concreți pentru perioada următoare. Pașii concreți constau în: elaborarea unui ghid de bune practici pentru lucrul cu migranții și persoanele vulnerabile, centralizarea organizațiilor resursă la nivel național și local – Caritas, JRS, Serviciul de Ajutor Maltez, ANITP, rețeaua Protect și altele – integrarea cunoștințelor despre prevenirea traficului de persoane în activitatea pastorală curentă, pregătirea Zilei Mondiale a Migrantului și Refugiatului și creșterea vizibilității Oficiului în cadrul Diecezelor și Eparhiilor.

La finalul întâlnirii participanții au făcut o fotografie de grup, mulțumind tuturor pentru implicare și pentru întâlnirea rodnică. O mulțumire specială se îndreaptă și spre Codruța Fernea, președinte ACRO, dar și facilitator al întâlnirii, care ne-a ajutat să ne focusăm atenția pe munca de coordonare și susținere a activităților pastorale dedicate migranților, refugiaților și persoanelor vulnerabile la nivel național. (Pr. Florin-Petru Sescu, moderator al Oficiului pentru Migranți – CER)

Dragi frați și surori, o duminică frumoasă!

În multe țări din lume se celebrează astăzi solemnitatea Înălțării Domnului. Imaginea lui Isus – ridicat de pe pământ și înălțându-se la cer, așa cum spune Biblia (cf. Fapte 1,1-11) – ne poate face să gândim la acest mister ca la un eveniment îndepărtat din trecut. Dar nu este așa, pentru că suntem uniți cu Isus ca mădularele unui singur trup unite cu capul. Înălțându-se la cer, El ne atrage deci cu Sine spre deplina comuniune cu Tatăl. În această privință, Sfântul Augustin spunea: „înaintarea capului este speranța mădularelor” (Predica 265, 1.2).

Într-adevăr, întreaga viață a lui Cristos este o mișcare de înălțare. Prin umanitatea Sa, El îmbrățișează și implică întreaga lume, ridicând și răscumpărând ființele umane din condiția lor de păcat. Aduce astfel lumină, iertare și speranță acolo unde înainte era întuneric, nedreptate și deznădejde, pentru ca bărbații și femeile să poată atinge victoria pascală definitivă, în care Fiul lui Dumnezeu, murind, „a nimicit moartea noastră și, înviind, ne-a restaurat viața” (Prefața I a timpului pascal).

Înălțarea, deci, nu ne vorbește despre o promisiune îndepărtată, ci despre o legătură vie, care ne atrage și pe noi spre slava cerească, ridicând și extinzând deja orizontul nostru în această viață și îndreptând modul nostru de a gândi, simți și acționa tot mai aproape de măsura inimii lui Dumnezeu. Mai mult, pe această cale a înălțării, recunoaștem calea (cf. Ioan 14,1-6). O găsim de fapt în Isus – în darul vieții Sale, al exemplului și al învățăturilor Sale. O vedem de asemenea trasată pentru noi de Fecioara Maria și de sfinți: cei pe care Biserica îi propune ca modele universale. Papa Francisc obișnuia să vorbească și despre sfinții „de lângă noi” (cf. exortația apostolică Gaudete et Exsultate, 7), cu care trăim în viața de zi cu zi: tați, mame, bunici, oameni de orice vârstă și condiție, care, cu bucurie și angajament, fac efortul de a trăi cu sinceritate după Evanghelie.

Cu ei, cu sprijinul lor și grație rugăciunii lor, putem și noi să învățăm să ne înălțăm zi de zi spre cer. Cum spune Sfântul Paul, trebuie să ne concentrăm asupra a ceea ce este adevărat, drept și vrednic de iubire (cf. Filipeni 4,8) și să punem în practică, cu ajutorul lui Dumnezeu, tot ceea ce am „auzit și văzut” (v. 9). În acest fel, viața divină, pe care am primit-o la Botez și care ne atrage necontenit spre înălțimi, spre Tatăl, poate crește în noi și în jurul nostru și răspândi roadele prețioase ale comuniunii și păcii în lume. Fie ca Maria, Regina Cerului, care ne luminează și ne călăuzește în fiecare clipă, să ne susțină pe drumul nostru.

După Regina Caeli, Sfântul Părinte a spus următoarele:

Dragi frați și surori,

În multe țări se marchează astăzi Ziua Mondială a Comunicațiilor Sociale, a cărei temă am ales în acest an să fie: „Protejarea vocilor și chipurilor umane”. În această eră a inteligenței artificiale, îi încurajez pe toți să se angajeze în promovarea unor forme de comunicare care să respecte întotdeauna adevărul persoanei umane, spre care ar trebui îndreptată orice inovație tehnologică.

De astăzi până duminica viitoare se desfășoară Săptămâna Laudato Si’, dedicată îngrijirii creației și inspirată de enciclica Papei Francisc. În acest an jubiliar al Sfântului Francisc de Assisi, rememorăm mesajul său de pace cu Dumnezeu, cu frații și surorile noastre și cu toate creaturile. Din păcate, în ultimii ani, din cauza războaielor, progresul în această direcție a fost mult împiedicat. De aceea, îi încurajez pe membrii Mișcării Laudato Si’ și pe toți cei care promovează o ecologie integrală să își reînnoiască angajamentul. Într-adevăr, a îngriji pacea înseamnă a îngriji viața!

Îi salut pe toți – dragi credincioși din Roma și pelerini din diverse țări. Salut în mod special mai mute fanfare din Germania, Confraternitatea „Sant’Antonu di u Monti” din Ajaccio și grupul de studenți de la Universitatea din Montana din Statele Unite ale Americii. Îi salut pe tinerii din Oppido Mamertina, pe animatorii de tineret din Lorenzaga, din Dieceza de Concordia-Pordenone, și pe candidații la Mir din Arhidieceza de Genova. Tuturor vă doresc o duminică frumoasă.

După proclamarea cuvântului lui Dumnezeu, Preasfințitul a purtat un dialog cu tinerii candidați, subliniind rodul Sacramentului Mirului: acela de a fi martori ai credinței noastre prin cuvânt și faptă. A amintit de sărbătoarea Mons. Ghika și de un model pentru tineri, Sfântul Carlo Acutis, care era asemenea lor și care, folosind internetul, a fost un martor al credinței. În același timp, a subliniat rolul nașilor și al părinților în formarea spirituală a copiilor și a tinerilor. Felicitări și mulțumiri tinerilor, nașilor, părinților și tuturor celor care au contribuit ca această zi să fie de neuitat pentru întreaga comunitate. (Lucia Fazakas pentru ARCB.ro)

Lucrarea invită credincioșii la o reflecție asupra jertfei și fidelității acestor mărturisitori ai credinței, subliniind importanța păstrării memoriei lor în conștiința Bisericii și a poporului. Încă din paginile introductive, cititorul este chemat „să nu uite jertfa acelora care și-au primit răsplata slujitorului bun și credincios”, într-un demers spiritual care unește rugăciunea cu asumarea exemplului lor de viață. Coperta ilustrează în mod simbolic comuniunea sfinților și lucrarea mântuitoare a lui Cristos în viața Bisericii.

Această carte se adresează atât credincioșilor care doresc să aprofundeze devoțiunea Căii Crucii, cât și tuturor celor care caută repere autentice de credință, curaj și statornicie în vremuri de încercare. Prin această apariție editorială, Episcopia Greco-Catolică de Maramureș continuă misiunea de a promova valorile spirituale și cinstirea martirilor, oferind comunității un instrument de rugăciune și de formare sufletească, profund înrădăcinat în tradiția Bisericii. Cartea se găsește la Sediul Episcopiei de pe strada Vasile Lucaciu 50 din Baia Mare. (Biroul de presă al Eparhiei de Maramureș)

Patru dintre studenți au avut ocazia să-l întâmpine pe Papa Leon al XIV-lea în dimineața zilei de 14 mai, în timpul vizitei sale la Universitatea publică La Sapienza, cea mai mare din Europa și una dintre cele mai prestigioase instituții academice din Italia. În discursul său adresat studenților, pontiful a avertizat că „ceea ce se întâmplă în Ucraina, în Gaza și în teritoriile palestiniene, în Liban și în Iran ilustrează evoluția inumană a relației dintre război și noile tehnologii, într-o spirală a anihilării”. La finalul evenimentului, Sfântul Părinte și-a făcut timp să-i salute personal pe unii dintre studenți, printre care s-au numărat Nada Jouda și Salem Abumustafa, care sosiseră recent din Fâșia Gaza.

Cazare și burse pentru viitor

Universitatea a acordat burse tuturor studenților palestinieni admiși prin programul special, care include servicii de orientare, asistență medicală și sprijin psihologic. În plus, Dieceza de Roma s-a angajat să ofere cazare gratuită tuturor acestor tineri, care vor rămâne în Italia până în martie 2029, cu posibilitatea de a-și prelungi șederea cu încă un an, în cazul în care decid să-și finalizeze tezele. La rândul său, Comunitatea Sant’Egidio oferă studenților cursuri de limbă și cultură italiană ca parte a programului său de facilitare a coridoarelor umanitare, o inițiativă promovată de comunitate de un deceniu, datorită căreia mii de refugiați au putut ajunge în siguranță în Italia.

Speranță în mijlocul ororilor războiului

Nada, în vârstă de 19 ani, și-a împărtășit mărturia sfâșietoare cu Vatican News. Războiul a izbucnit acum doi ani, în timp ce ea era în ultimul an de liceu, și de atunci nu s-a mai întors la școală. După moartea tatălui său în 2023, a fost nevoită să fugă de mai multe ori în condiții extreme, alături de mama sa, care suferea de leucemie, și de cele două surori mai mici ale sale. În ciuda faptului că și-a lăsat familia în urmă și a îngrijorării pentru sănătatea mamei sale, Nada a spus cu încredere că șederea sa la Roma va fi o oportunitate de a-și îmbunătăți viitorul și de a da mărturie despre suferințele îndurate de poporul din Gaza.

Salem Abumustafa, în vârstă de 20 de ani, a pornit în călătoria sa spre Roma, lăsând în urmă o realitate devastatoare. După ce casa lui a fost distrusă de bombe, familia lui a fost nevoită să trăiască într-un cort, fără electricitate, luptându-se în fiecare zi să găsească hrană și apă. Așa cum a declarat pentru Vatican News, reluarea studiilor la Roma reprezintă o ocazie de a reda speranța familiei sale: „Am venit aici pentru a avea un viitor mai bun și pentru a-mi face familia mândră de mine”, a spus el.

În urmă cu patru secole, pe 5 martie 1625, în infirmeria fraților capucini din Napoli, trecea la cele veșnice fratele Ieremia Valahul. Născut pe 29 iunie 1556, în Moldova, la vârsta de 19 ani a pornit la drum spre Italia, lăsând în urmă casa părintească și pământul natal, fără a se mai întoarce vreodată. După o scurtă ședere la Alba Iulia, unde a lucrat la întărirea zidurilor cetății, a reluat călătoria în compania unui medic italian. Ajuns la Bari, a rămas aici circa un an și jumătate, iar în anul 1578 a plecat la Napoli, unde a cerut să fie admis în Ordinul Fraților Minori Capucini. La câțiva ani de la încheierea anului de noviciat și depunerea profesiunii a fost transferat definitiv în mănăstirea „Sfântul Efrem cel Nou”, care găzduia și infirmeria provinciei capucine de Napoli, unde, timp de 40 de ani, s-a îngrijit de frații bolnavi. Chemat adesea să-i viziteze și pe cei bolnavi din afara mănăstirii, multă lume apela la ajutorul său, ascultând-l cu bucurie și încredințându-se rugăciunilor sale. S-a distins prin trăirea exemplară a voturilor religioase, prin dragostea eroică față de Dumnezeu și față de aproapele, prin evlavia deosebită către sfânta Fecioară. Înzestrat de Dumnezeu cu diferite daruri speciale, numeroase fapte extraordinare au fost obținute prin mijlocirea lui, atât în viață, cât și după moarte.

Pe 20 septembrie 1625, la doar câteva luni după moartea sa, a fost deschis procesul de canonizare, acesta cunoscând mai multe etape, până pe 26 septembrie 1687, când, din cauze încă necunoscute, s-a oprit. După o lungă perioadă de tăcere, în anul 1947, în urma unor cercetări, prin meritul lui Grigore Manoilescu, rămășițele sale pământești au fost regăsite în mănăstirea „Sfântul Efrem cel Nou”, care din 1865 nu mai aparținea fraților Capucini, fiind suprimată de guvernul italian și suferind ulterior diferite modificări și întrebuințări. În anul 1952 procesul de canonizare a fost reluat, iar pe 18 decembrie 1959, Papa Ioan al XXIII-lea a proclamat eroicitatea virtuților sale. Pe 30 octombrie 1983, Papa Ioan Paul al II-lea l-a declarat fericit.

Prima biografie asupra vieții fericitului Ieremia a fost scrisă la puțin timp după moartea sa, de pr. capucin Francisc Severini da Napoli (†1646), la cererea Ministrului General al Ordinului. Deși în anul 1630 era gata de publicare, a fost tipărită la Napoli abia în anul 1670. Pr. Francisc, autorul acestei biografii, a fost și primul martor interogat în procesul de canonizare. Îl cunoscuse bine pe fratele Ieremia în ultimii 18 ani de viață, de când ajunsese să facă parte din provincia capucină de Napoli. A fost, pentru o perioadă, superiorul mănăstirii „Sfântul Efrem cel Nou”, având și alte sarcini importante în cadrul Ordinului. Această primă biografie este, așadar, rodul experienței sale directe pe care a avut-o cu fratele Ieremia, dar și al contribuției altor confrați și seculari care l-au cunoscut mai îndeaproape. Textul reflectă amprenta pregătirii sale culturale și stilul baroc al timpului său. Bogat în metafore, cu multe referințe și citate din sfinții părinți ai Bisericii, din literatura sacră și profană, clasică și medievală, se prezintă greu accesibil cititorului de astăzi. Recunoscând veridicitatea și credibilitatea informațiilor prezentate, opera a fost sursă de inspirație pentru numeroasele biografii ulterioare.

Cu ocazia celui de-al treilea centenar al morții autorului acestei prime biografii (1646-1946), a fost publicată a doua ediție a cărții, sub îngrijirea filosofului italian Francisc Orestano. Așa cum însuși Orestano afirmă în introducerea volumului, pentru a republica opera lui Severini „era nevoie nu doar să fie transcrisă încă o dată, ci interpretată, deslușită, înțeleasă, adaptată gustului comun al veacului nostru, care disprețuiește ceea ce este în plus, sedentar, și care adoră nerăbdător viteza”. Pentru a atinge acest obiectiv, textul a fost simplificat îndeosebi în aparatul său filosofic, doctrinar și științific, redând lectura mult mai cursiv. Întrucât în traducerea de față în limba română s-a păstrat textul integral al ediției lui Orestano, trebuie avut în vedere faptul că informațiile cu privire la desfășurarea procesului de canonizare al fericitului Ieremia, atât din introducere, cât și din ultimele pagini, se opresc la data de 2 ianuarie 1944, când textul a fost semnat de autor. Anul următor, Francisc Orestano avea să se stingă din viață, în urma unui infarct, fără a mai avea bucuria de a-și vedea lucrarea ieșită de sub tipar.

Traducerea de față în limba română a acestei biografii, cu ocazia celebrării a 400 de ani de la moartea Fericitului Ieremia, scoate la lumină prețioase pagini care restituie, după patru veacuri, relatarea unui contemporan de-al său, un prieten apropiat și martor ocular la numeroase episoade povestite. Cunoașterea vieții sale sfinte să aprindă în noi dorința de a urma exemplul său în urmarea lui Cristos și a slujirii aproapelui sub ocrotirea Sfintei Fecioare Maria. (Leonard Ghiurca)

Astfel a reacționat Arhiepiscopul de Marsilia și președintele Conferinței Episcopilor Francezi la confirmarea de către biroul de presă al Sfântului Scaun a Călătoriei Apostolice a Papei Leon al XIV-lea în Franța, între 25 și 28 septembrie. Cardinalul Jean-Marc Aveline a vorbit cu Vatican News despre modul în care Biserica din Franța a reacționat la anunț și ce așteptări au de la această vizită.

– Eminența Voastră, care vă este reacția la anunțul acestei călătorii, pe care ați menționat-o acum ceva timp, spunând că sperați că se va întâmpla?

– Primesc acest anunț cu mare bucurie. Am sperat și am așteptat aceasta, cum am mai spus. Din momentul alegerii Papei am discutat despre posibilitatea unei vizite în Franța. Am putut observa cât de personal angajat era față de acest proiect. Nu a ratat nici o ocazie de a trimite mici mesaje de încurajare preoților sau cu prilejul unor evenimente particulare. Cred că pot spune, după ce am lucrat cu el de mai multe ori pe această temă, că există o grijă și o afecțiune autentice față de țara noastră – față de ceea ce reprezintă, față de istoria sa și față de modul în care a radiat în Biserică și în lume prin mari figuri de sfințenie. În același timp, există provocările cu care se confruntă astăzi Biserica din Franța, comune și altor țări, dar cu caracteristici unice. Cred că aceasta este o veste excelentă nu doar pentru Biserica din Franța, ci și pentru țara noastră.

– Pe 28 martie, Papa Leon al XIV-lea s-a aflat în Monaco. Francezii au urmărit îndeaproape acea vizită. Ați concelebrat pe Stadionul Louis al II-lea. Ce așteaptă catolicii din Franța de la o vizită a Papei Leon?

– Catolicii așteaptă cu nerăbdare o vizită papală – au venit în număr mare la Marsilia, Corsica și, de asemenea, Monaco – deoarece Biserica din Franța trăiește realități foarte contrastante, dar și multe lucruri frumoase, cum ar fi numărul tot mai mare de tineri care îl descoperă pe Cristos și cer Bisericii Botezul sau Mirul. Mă aflu în prezent la Lourdes cu 1.500 de pelerini din Dieceza de Marsilia, printre care se află mulți tineri și adulți tineri care l-au descoperit pe Cristos și pentru care acesta este primul lor pelerinaj. Sunt personal impresionat de aceste evoluții extraordinare, care cer Bisericii din Franța să se organizeze bine pentru a face față provocării. Conciliul Provincial pentru zona Île-de-France, căruia sper că Papa va putea să i se adreseze, este una dintre inițiativele pe care le întreprindem tocmai pentru a răspunde acestei provocări. Există de asemenea o problemă de formare și de însoțire. Alături de aceste evoluții frumoase, observăm și o revenire a pelerinajelor și importanța crescândă a Sanctuarelor mariane din țara noastră.

Există și aspecte mai delicate. De exemplu, în zonele rurale, văd comunități care îmbătrânesc. Biserica din Franța se confruntă și cu această realitate. Am trăit criza abuzurilor și agresiunilor sexuale în Biserică. Aceasta nu este încheiată; mai este mult de lucru și mult respect de arătat. Papa este foarte conștient de toate acestea. Vine deci să ne asculte, să ne încurajeze și să ne dea și o foaie de drum pentru a ne continua misiunea în comuniune cu Biserica universală. Toate acestea sunt foarte importante și cred că patru luni nu sunt mult timp pentru a ne pregăti pentru această vizită.

– Ați menționat, Eminența Voastră, dificultățile pe care Biserica din Franța se străduiește să le depășească. Vedeți această vizită ca pe un imbold pentru toată munca depusă pentru a face față acestor probleme dificile?

– Da, văd aceasta în diferitele ocazii în care am avut posibilitatea să pregătesc personal această călătorie împreună cu Papa. Pot vedea că în acest spirit am început deja lucrările noastre. Vom continua, dar cred că este important și ca Biserica din Franța să recunoască harul oferit prin vizita Succesorului lui Petru. Trebuie să ne pregătim; trebuie să reflectăm asupra a ceea ce trăim. Trebuie să ne îmbrăcăm inimile și să lăsăm Duhul Sfânt să ne îmbrace inimile, pentru că trebuie să fim deschiși la ceea ce ne va aduce această vizită papală – la cuvintele și mesajul său. Trebuie să ne pregătim și pentru a-i explica clar ce trăim, pentru ca el să poată înțelege și interioriza pe deplin, și apoi, prin slujirea și autoritatea sa de învățătură, să ne ofere o foaie de drum pentru anii următori.

– Sfântul Scaun nu a publicat încă programul acestei vizite. Cu toate acestea, într-o declarație anterioară, Biserica din Franța a spus că îl așteptă pe Papă atât la Paris, cât și la Lourdes.

– Da, acesta este planul. Este foarte important ca Papa să fie la Paris. Va merge și la sediul UNESCO și este așteptat și la Lourdes – o altă etapă importantă. Mai există puțin loc în programul său și vom vedea cum se pot organiza lucrurile. Vizitele preliminare vor fi efectuate în curând și ne vor permite să evaluăm mai bine fezabilitatea unor evenimente suplimentare. Să nu uităm că această călătorie este foarte scurtă: din 25 până în 28 septembrie. Ulterior, Papa va avea cu siguranță alte ocazii de a veni în Franța, dacă Dumnezeu îi va da viață și sănătate.

– Este prevăzut un discurs la sediul UNESCO, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. În primul său an de pontificat, Papa Leon al XIV-lea a vorbit de mai multe ori despre aceste teme, subliniind caracterul fundamental al educației, complementaritatea dintre știință și credință și prezentând cultura ca punte spre fraternitate și pace.

– Această întâlnire planificată la UNESCO reflectă teme importante pentru Biserică, care se intersectează între ele. De exemplu, relația dintre credință și rațiune – o temă pe care Papa Benedict al XVI-lea ne-a încurajat puternic să o aprofundăm în timpul vizitei sale în Franța în 2008. Apoi există doctrina socială a Bisericii, care privește și expresia concretă a credinței creștine în viața de zi cu zi. UNESCO înseamnă și educație. Biserica din Franța a decis să consacre trei ani lucrului pe tema educației, deoarece aceasta atinge multe aspecte, în special cele legate de familie. Este un subiect extrem de important nu doar pentru Biserică, ci pentru societatea franceză în ansamblu.

Abordarea pe care am întreprins-o – și pe care am avut ocazia să o explic Papei – constă atât în examinarea tezaurelor Bisericii, mai ales prin numeroasele sale congregații educaționale, cum ar fi Salezienii lui Don Bosco și altele, pe care trebuie să le împărtășim, cât și în revizuirea a ceea ce am făcut cu aceste intuiții, inclusiv a domeniilor în care mai avem nevoie de îmbunătățiri. Avem mult de lucru în față. Inițiativa noastră urmărește să invite și alți actori din lumea educațională – care nu împărtășesc neapărat credința creștină – să se așeze la aceeași masă și să discute despre provocările cu care se confruntă educația astăzi. UNESCO, care reunește știința, cultura și educația într-o instituție internațională, reprezintă o etapă foarte importantă într-un moment în care principiile dreptului internațional trebuie reafirmate.

– Franța, în septembrie viitor, va fi a cincea călătorie apostolică a Papei Leon al XIV-lea și deja a treia în Europa – această Europă care traversează o perioadă tulbure și poate decisivă din istoria sa. Vedem aceasta prin fragmentarea complexă a lumii și multiplicarea războaielor. Ce mesaj ne putem aștepta să transmită Papa Leon al XIV-lea cu privire la Europa?

– Vom asculta ce dorește să spună Europei. O vizită papală într-o țară este atât un mesaj pentru Biserica și poporul acelei țări, cât și un mesaj pentru Biserica universală și pentru toți oamenii de bunăvoință din lume. În țara noastră, am fost marcați de războaiele din Europa, dar și de forța incredibilă a reconcilierii ca itinerar spre pace după distrugerile imense provocate de războaiele succesive. Această experiență în Europa secolului al XX-lea – cu cele mai grave atrocități pe care le cunoaștem – nu a împiedicat dezvoltarea unui proces de reconciliere până la punctul în care a devenit originea unui proiect economic și politic dus înainte de bărbați care erau ei înșiși creștini, precum Alcide De Gasperi, Konrad Adenauer și Robert Schuman, printre alții.

Inspirația creștină a făcut posibil ca reconcilierea dintre popoare care luptaseră mai multe războaie unele împotriva altora să devină forța motrice din spatele construcției unui proiect politic, chiar dacă acel proiect nu este întotdeauna la înălțimea intuiției originare care i-a dat naștere. Cred că aceasta este importantă astăzi, din cauza contextului în care ne aflăm, iar Papa a subliniat aceasta în mod repetat. Trebuie să lucrăm pentru pace și să construim pe baza acestei experiențe europene, care, deși nu este unică, este extrem de semnificativă. Trebuie să evidențiem importanța mărturiei Europei și puterea reconcilierii pentru construirea păcii în lume.

Luând în considerare „dezvoltarea în ultimele decenii a fenomenului inteligenței artificiale și cele mai recente accelerări în utilizarea sa pe scară largă; efectele sale potențiale asupra ființelor umane și asupra umanității în ansamblu; preocuparea Bisericii pentru demnitatea fiecărei persoane umane, mai ales în relație cu dezvoltarea sa integrală; Papa Leon al XIV-lea a aprobat înființarea unei Comisii Interdicasteriale pentru Inteligența Artificială”, se arată în text. Pontiful a aprobat crearea acestui organism în urma unei audiențe cu Cardinalul Czerny pe 3 mai. Dicasterul pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale va coordona lucrările Comisiei în primul an.

Mai multe Dicastere vaticane lucrând împreună

Textul explică faptul că această Comisie este alcătuită din reprezentanți ai 7 organisme vaticane: Dicasterul pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale, Dicasterul pentru Doctrina Credinței, Dicasterul pentru Cultură și Educație, Dicasterul pentru Comunicare, Academia Pontificală pentru Viață, Academia Pontificală de Științe și Academia Pontificală de Științe Sociale. Una dintre aceste instituții va fi responsabilă de coordonarea Comisiei pentru mandate de un an, care pot fi reînnoite, iar Sfântul Părinte decide apoi care organism va conduce lucrările în continuare.

Textul explică și că „este responsabilitatea instituției coordonatoare de a facilita colaborarea și schimbul de informații între membrii grupului cu privire la activitățile și proiectele legate de inteligența artificială, inclusiv politicile privind utilizarea sa în cadrul Sfântului Scaun, promovând în același timp dialogul, comuniunea și participarea”. Cardinalul Czerny a înființat organismul în conformitate cu articolul 28 din constituția apostolică Praedicate Evangelium, potrivit căruia șeful unui Dicaster poate crea o comisie interdicasterială specială pentru a aborda chestiuni care ating responsabilitățile mai multor Dicastere și care necesită „consultare reciprocă și frecventă”.

O temă dragă Papei Leon al XIV-lea

Nu este prima dată când Dicastere se reunesc pentru a aborda această problemă. În ianuarie 2025, Dicasterul pentru Doctrina Credinței și Dicasterul pentru Cultură și Educație au publicat nota Antiqua et Nova privind relația dintre inteligența artificială și inteligența umană. De asemenea, tema a fost prezentă de-a lungul întregului pontificat al Papei Leon, care a vorbit adesea despre inteligența artificială și alte progrese tehnologice și provocările pe care acestea le pot reprezenta pentru societatea noastră.

Încă din 10 mai 2025, la doar câteva zile după alegerea sa, într-o întâlnire cu Cardinalii, Sfântul Părinte a explicat că alegerea numelui pontifical a fost inspirată de Papa Leon al XIII-lea, care a abordat problemele aduse de revoluția industrială în enciclica sa Rerum Novarum. A subliniat apoi că „în zilele noastre, Biserica oferă tuturor tezaurul învățăturii sale sociale ca răspuns la o altă revoluție industrială și la dezvoltările din domeniul inteligenței artificiale, care pun noi provocări pentru apărarea demnității umane, a dreptății și a muncii”.

„Este foarte frumos să primești acest Sacrament”, a spus el, „pentru că plinătatea Duhului Sfânt ne dă entuziasm, putere și capacitatea de a-l urma pe Isus Cristos, de a spune «da» Domnului mereu și de a nu ne teme să îl urmăm cu curaj, să trăim credința într-o lume care atât de des vrea să ne ducă departe de Isus.” A remarcat că duminica viitoare, 24 mai, este Duminica Rusaliilor, când Biserica rememorează experiența primilor discipoli, care au primit Duhul Sfânt și au început să proclame iubirea lui Dumnezeu. Fiecare dintre cei care primesc Mirul, a spus el, este chemat să fie participant la misiunea Bisericii și este trimis la prietenii și familiile lor pentru a mărturisi despre „Duhul care trăiește în noi.”

La fel cum Mirul aduce o mare bucurie Episcopilor, le aduce adesea și tristețe, a spus Sfântul Părinte, deoarece mulți tineri nu mai calcă vreodată pragul bisericii, dispărând din parohiile lor. Papa Leon a făcut deci apel la tinerii catolici să acorde o atenție deosebită darului perseverenței oferit de Duhul Sfânt, pentru ca să își trăiască credința împreună. „Nu uitați ceea ce ați trăit în acest timp”, a spus el. „Să trăiască în inimile voastre bucuria de a veni la Roma pentru a sărbători împreună și a vă ruga împreună, și să continuați să fiți discipoli fideli ai lui Isus Cristos și să perseverați în credință.”

Întorcându-se în parohiile lor, Pontiful i-a invitat să participe la multele activități și oportunități oferite pentru a putea trăi în comunitate. „Nu trăim credința singuri; o trăim împreună”, a spus el. „Și construirea acestor relații de prietenie și comunitate este o cale de a trăi perseverența ca discipoli ai lui Isus.” La final, i-a îndemnat pe tinerii din Genova care urmează să primească Mirul să se bucure de acest moment de har în timp ce primesc plinătatea Duhului Sfânt și să o păstreze de-a lungul vieții. „Este foarte important”, a afirmat el, „ca fiecare dintre voi să facă și acest angajament, această promisiune față de Domnul: că vreți cu adevărat să continuați ca prieteni ai Săi, discipoli ai Săi, misionari ai Săi și că vreți să perseverați în credință.”

Lucrările simpozionului au debutat în după-amiaza zilei de 14 mai, prin cuvântul de deschidere adresat de domnul profesor Ionuț Popescu, directorul Departamentului de Teologie Oradea din cadrul Facultății de Teologie Greco-Catolică a UBB Cluj-Napoca. În intervenția sa, acesta a subliniat interesul și implicarea tinerilor în înțelegerea lumii contemporane, remarcând motivația și deschiderea lor față de teme de actualitate și reflecție academică. A urmat mesajul de bun venit al Preasfinției Sale Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea, care a evidențiat importanța temei propuse în cadrul simpozionului: „Tema propusă este una foarte incitantă. Dacă privim de-a lungul istoriei, observăm că, din antichitate până în zilele noastre, au existat personalități care au schimbat cu adevărat lumea. În acest mediu academic și religios, îl putem aminti în primul rând pe Domnul nostru Isus Cristos, Cel care a schimbat radical lumea, atât din punct de vedere spiritual, cât și prin modul în care poate fi înțeles raportul dintre știință și religie.”

„Toți cei care au schimbat lumea prin ideile și sacrificiul lor au început prin a se schimba pe ei înșiși. Formarea, munca și sacrificiul sunt cele care ne modelează și ne ordonează viața. Voi, tinerii participanți la acest simpozion, fiți voi înșivă, asumați-vă responsabilități și credeți că Domnul vă poate transforma viața. Dacă rămâneți ancorați în El, nu vă veți abate de la drumul adevărului, iar adevărul vă va conduce spre libertate și spre capacitatea de a schimba lumea.”

În continuare, părintele prof. dr. decan Cristian Barta a adresat participanților un amplu mesaj despre rolul educației și al formării în devenirea tinerilor: „Titlul și tema simpozionului ne conduc spre realități remarcabile ale timpului nostru. Dumneavoastră, studenții de astăzi, sunteți oamenii care pot schimba lumea. Așa cum o pasăre are nevoie de ambele aripi pentru a zbura, tot astfel omul are nevoie atât de credință, cât și de rațiune. Acestea îl conduc pe drumul adevărului, inseparabil de iubire și frumusețe.”

„Educația este rampa de lansare pentru oamenii care influențează prezentul și viitorul. În acest proces, familia, profesorii, instituțiile și Biserica formează împreună o echipă care pregătește condițiile necesare dezvoltării tânărului. Marile idei nu apar din neant, ci au nevoie de un spațiu al formării și al dialogului. Studentul devine astfel protagonistul propriei sale deveniri, un explorator care descoperă drumuri noi și își asumă liber propriul parcurs. Oamenii care au produs schimbări majore în istorie nu au urmat întotdeauna trasee prestabilite, ci au avut curajul de a merge mai departe, punându-și darurile în slujba binelui comun. Deschideți-vă inima spre Dumnezeu, pentru că în Isus Cristos, Calea, Adevărul și Viața, veți găsi mereu un model actual și puterea de a vă urma propriul drum.”

Prima conferință a simpozionului, intitulată „Când ideile schimbă lumea, iar Inteligența Artificială o accelerează”, a fost susținută de dr. Ioana Drugaș, doctor în Științele Educației și psiholog, împreună cu conf. univ. dr. Marius Drugaș, psiholog și educator AI. Cei doi invitați au abordat teme actuale legate de inteligența artificială, provocările etice ale tehnologiei moderne și modul în care diferite producții cinematografice și seriale imaginează viitorul relației dintre om și tehnologie.

În cadrul prezentării au fost ridicate întrebări de actualitate privind posibilitatea dezvoltării unei conștiințe artificiale, libertatea deciziilor umane într-o societate tehnologizată și necesitatea dezvoltării competențelor normative, capabile să ofere discernământ moral și capacitatea de a aplica valori și principii în luarea deciziilor. Conferința s-a încheiat prin prezentarea unui studiu de caz în care inteligența artificială a fost invitată să simuleze o posibilă proiecție asupra viitorului. În ultima parte a serii, Preasfinția Sa Virgil Bercea, împreună cu un sobor de preoți, a celebrat Paraclisul Maicii Domnului în fața grotei Sfintei Fecioare Maria din curtea seminarului. Rugăciunea a fost animată de seminariștii coordonați de maestrul prof. dr. Radu Ioan Mureșan, la acest moment de comuniune participând atât invitații și participanții la simpozion, cât și numeroși credincioși din Oradea. (Biroul de presă EGCO, Cristian Ciulea)

În interviu, Nunțiul a reflectat asupra a ceea ce a fost definit drept cel mai grav atac lansat de Rusia de la începutul războiului, cu un bilanț tragic de cel puțin 24 de morți și 48 de răniți doar în capitală, printre care și copii. Arhiepiscopul Kulbokas a explicat că „autoritățile ucrainene au numărat peste 1.500 de drone cu rază lungă de acțiune care au ajuns în orașe din vest precum Ivano-Frankivsk, Ujhorod și altele, iar în timpul nopții a venit rândul Kievului, cu drone și aproximativ 60 de rachete, majoritatea balistice.”

Atacurile asupra vehiculelor umanitare sunt îngrijorătoare

Nunțiul și-a exprimat de asemenea marea îngrijorare față de faptul că și un vehicul al Națiunilor Unite, aparținând Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, a fost atacat la Herson în timp ce distribuia ajutor umanitar – vehicule clar marcate, a spus el, care se deplasează doar după ce informează în prealabil atât autoritățile ucrainene, cât și pe cele rusești. A spus că este evident că acestea sunt atacuri deliberate „și nu este prima dată”. Nunțiul Apostolic a considerat „foarte îngrijorătoare când lucrătorii umanitari cu marcaje clare sunt în mod deliberat vizați, pentru ca populația să nu primească ajutor”.

Unele fragmente de rachete au căzut la Nunțiatură

Arhiepiscopul a spus de asemenea că „unele fragmente de rachete au căzut la Nunțiatură”, fără a cauza daune semnificative persoanelor sau clădirilor. „Rachetele vin cu fragmente mici”, a spus el, notând: „am găsit unele dintre aceste fragmente chiar în această dimineață”. Nunțiul a spus că rămâne în contact cu rețeaua sa și a vorbit cu pr. Rafail Stefurak OSBM, paroh al bisericii Sfântul Vasile cel Mare de la mănăstirea părinților bazilieni din Kiev, la aproximativ un kilometru și jumătate de Nunțiatură, care se află în reparații de luni de zile. Arhiepiscopul Kulbokas a explicat că au reparat recent acoperișul bisericii și au găsit 57 de găuri cauzate de fragmentele de drone și rachete din lunile trecute, acoperișul necesitând reparații deoarece apa pătrundea deja abundent.

Rugăciune pentru pace

Nunțiul Apostolic în Ucraina a sugerat că situația este semnificativ mai gravă în cartierele de pe malul stâng al râului Nipru, unde au fost „peste 16 morți într-o singură noapte, câteva sute de răniți, cu aproape jumătate din oraș rămas din nou fără apă”. În fața acestui scenariu, Arhiepiscopul a remarcat că au discutat această situație cu unii diplomați care au subliniat că „dacă bombardamentele continuă cu o asemenea intensitate, nu este un semn bun. Mai degrabă, indică voința de a continua războiul.” „Tot ceea ce putem face”, a concluzionat Nunțiul Apostolic, „este să ne rugăm pentru pace”.

Fratele Mariosvaldo Florentino OFMCap, secretar general pentru evanghelizare și misiune al Ordinului Fraților Minori Capucini, a călăuzit frații în aceste zile de exerciții spirituale care au avut ca temă: „Convertirea celor deja convertiți”. Frații au fost provocați să redescopere și să aprofundeze adeziunea față de Dumnezeu și față de carisma franciscano-capucină prin temele propuse: Convertirea celor deja convertiți. Dumnezeu – izvorul și originea misiunii; Isus Cristos, prototipul misionarului. Duhul Sfânt – călăuză și promotor al misiunii; Biserica, instrument al misiunii. Sfântul Francisc – trimisul lui Isus Cristos; Constituțiile – o rechemare la un apostolat în spiritul fraților minori; Misiunea franciscană: rugăciune și contemplație. Apostolatul printre cei săraci și marginalizați.

Aceste teme ne-au readus în atenție faptul că Dumnezeu este Cel care are un plan cu noi toți, un plan de mântuire. Misiunea pe care El i-a încredințat-o lui Isus a fost, mai apoi, încredințată Apostolilor și Bisericii. Duhul Sfânt, care a fost revărsat asupra ei, este Cel care inspiră și pune în mișcare Biserica în activitatea ei misionară. Sfântul Francisc a înțeles acest lucru, iar frații, ca urmași ai lui Cristos, asemenea Sfântului Francisc, sunt chemați să fie colaboratori activi la misiunea încredințată Bisericii, rămânând fideli lui Dumnezeu și carismei Ordinului. Suntem recunoscători bunului Dumnezeu pentru aceste zile de har, precum și fratelui Mariosvaldo, care ne-a împărtășit din credința și trăirea sa capucină a chemării la misiune și ne-a provocat la o trăire mai desăvârșită a vocației noastre de membri vii ai Bisericii și de persoane consacrate. (Fr. Alois Bulai OFMCap pentru OFMCapucini.ro)

În continuitate cu Pactul Educativ Global promovat de Papa Francisc, Papa Leon al XIV-lea subliniază necesitatea unei educații care să formeze omul în totalitatea sa: minte, inimă, conștiință și spirit. El atrage atenția că, într-o societate dominată de tehnologie, grabă și supra-informare, tinerii riscă să devină „hiperconectați”, dar goi pe interior. De aceea, educația nu trebuie să se limiteze la transmiterea de cunoștințe și competențe profesionale, ci să cultive și viața interioară a persoanei.

În viziunea educației catolice, omul este creat după chipul lui Dumnezeu și are o demnitate proprie. Astfel, educația autentică presupune dezvoltarea dimensiunii spirituale, morale și relaționale. Un elev poate avea performanțe școlare excelente, dar dacă nu știe să respecte pe ceilalți, să discearnă binele sau să găsească sens în viață, formarea sa rămâne incompletă.

Cultivarea vieții interioare înseamnă dezvoltarea capacității de reflecție, autocunoaștere, rugăciune și discernământ moral. În contextul actual al rețelelor sociale și al inteligenței artificiale, Papa Leon al XIV-lea avertizează că tehnologia, folosită fără profunzime umană, poate produce oameni eficienți, dar dezorientați interior. De aceea, școala catolică este chemată să devină un spațiu al întâlnirii, al liniștii și al dialogului autentic.

Mesajul amintește și de tradiția creștină, evocând cuvintele Sfântului Augustin: ”Nu ieși în afară; întoarce-te în tine însuți. În omul interior locuiește adevărul.” Educația catolică preia această perspectivă, insistând asupra formării conștiinței și a libertății interioare, pentru ca tinerii să nu reacționeze impulsiv la influențele societății, ci să gândească și să acționeze responsabil. Un rol esențial îl au comunitățile educative și familiile, care contribuie împreună la formarea omului interior. Momentele de reflecție, activitățile de voluntariat, dialogul despre sens și speranță, precum și valorificarea artei, literaturii și muzicii devin mijloace importante de educație spirituală și umană.

Invit toate comunitățile educative să celebreze această zi ca o ocazie de rugăciune și recunoștință pentru munca educatorilor, precum și o oportunitate de a promova o mai mare conștientizare a misiunii educaționale îndeplinite de instituțiile catolice din întreaga lume. Din cer, acolo unde se află la dreapta Tatălui, îi cerem lui Isus-Învățătorul, să susțină și să facă rodnice eforturile tuturor celor implicați în domeniul educației! Sfânta Fecioară Maria, Scaunul înțelepciunii, să mijlocească curaj și perseverență! Cu binecuvântare, + Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, președintele Comisiei pentru Învățământ din Conferința Episcopilor din România.

Promulgată la încheierea Conciliului Vatican II, în data de 7 decembrie 1965, constituția pastorală privind Biserica în lumea contemporană Gaudium et spes, insistă, între altele, asupra acelor „îndatoriri mai urgente pe care le au creștinii în privința culturii”. Constatând și anticipând deriva tot mai pronunțată a unei culturi secularizate, golite de sacru, Părinții conciliari solicitau insistent redescoperirea armoniei dintre cultură și creștinism, fapt ce trebuie precedat printr-o educație a omului în vederea unei culturi integrale, adică a unei culturi în care să fie apărată și susținută integralitatea persoanei umane, în care strălucesc valorile de inteligență, voință, conștiință și fraternitate, valori care își au în totalitate temeiul în Dumnezeu Creatorul și care au fost însănătoșite și înălțate în chip minunat în Cristos.

Din păcate, prea puțini au fost cei care, în contextul culturii românești post-conciliare, au recepționat și pus în aplicare mesajul apostolic. Cu excepția unor personalități ca Nicolae Steinhardt, Anton Dumitriu sau Mircea Eliade, ne-au lipsit gânditorii pentru care armonia dintre cultură și creștinism ar fi fost orizontul în care sau dezvoltat concepțiile lor. Prizonieri ai ideologiei marxist-leniniste, am asistat neputincioși la evacuarea sacrului din inima culturii, a învățământului, a vieților noastre tăcute, evenimente cu consecințe extrem de grave. După revoluția din decembrie 1989, lucrurile nu s-au schimbat prea mult: ateismul oficial a fost înlocuit de alte fenomene, la fel de nocive, cum ar fi secularizarea specifică relativismului (post)modern sau fundamentalismul religios. Și totuși, au apărut și semne dătătoare de speranță. O generație de gânditori cărora credința creștină nu le este străină, din rândul cărora s-au remarcat autori precum Teodor Baconsky, Horia- Roman Patapievici sau Cristian Bădiliță, se străduiește să redescopere acea cultură integrală, aflată în slujba splendorii Adevărului veșnic.

Neîndoielnic, între exponenții acestei generații se înscrie și pr. Wilhelm Dancă. Cu vigoare și entuziasm, rectorul Institutului Teologic Romano-Catolic din Iași ne arată care anume sunt căile regale ale științei sacre aflate într-un dialog benefic cu valorile culturii. Așa ar putea fi explicat titlul lucrării de față, pe care o prefațăm cu emoție și bucurie, titlu în care se întâlnesc doi dintre cei mai iluștri reprezentanți ai culturii secolului XX: Mircea Eliade – corifeu al culturii seculare, deschisă valorilor sacrului – și papa Ioan Paul al II-lea – slujitor desăvârșit al valorilor culturii sacre, deschisă valorilor seculare. Ucenic fidel al „maeștrilor” amintiți, a căror operă și activitate o prezintă în pagini dense, erudite fără a fi aride, părintele Wilhelm Dancă ne înfățișează o perspectivă în care armonia dintre credință și cultură e o exigență deplin asumată. Abordând teme de mare actualitate, proprii unor domenii ca bioetica, ecumenismul contemporan, semiotica, filozofia și istoria religiilor, mass-media, filozofia tomistă sau teologia fundamentală, părintele Dancă pune cele mai arzătoare întrebări, căutând răspunsuri pe care le exprimă într-un limbaj viu, accesibil.

Atenuând tonul și stilul expunerii savante, prin includerea unor relatări despre întâlniri admirabile (cu personalități precum Papa Ioan Paul al II-lea și Cardinalul Basil Hume), sau prin abordarea unor autori (François Mauriac, F. M. Dostoievski) care și-au exprimat credința în limbajul literaturii, W. Dancă ne oferă prilejul să regândim acele lucruri cu adevărat importante pentru viața noastră de azi și de mâine. Mai mult decât o simplă operă de erudiție, Fascinația sacrului. De la Mircea Eliade la papa Ioan Paul al II-lea este o lucrare în care problemele culturii „recente” sunt înfruntate cu propriile ei arme, din perspectiva umanismului dezvoltat de autori precum Augustin, Grigore de Nyssa sau Toma de Aquino. Parcurgând-o, vom desprinde din paginile ei acea cultură integrală solicitată de Conciliul Vatican II din, prag al speranței dincolo de care se află civilizația iubirii mărturisite de Papa Ioan Paul al II-lea. (Robert Lazu)

În mesajul său video, Papa reflectează asupra expresiei tradiționale pentru perioada Adventului: „Vino, Emanuel!” Prin aceasta, creștinii cer împlinirea profeției lui Isaia – nașterea lui Emanuel, care înseamnă „Dumnezeu este cu noi”. Pe parcursul acestei perioade de așteptare, Pontiful subliniază cum cântecele și colindele noastre devin tot mai insistente în a-l ruga pe Dumnezeu să coboare printre noi, pentru a ne mântui de păcat și de tot ceea ce ne poate face rău. El observă că noi îl chemăm pe Dumnezeu să vindece ceea ce este distrus atât în noi, individual, cât și în lume.

„Chiar dacă știm că Dumnezeu este atotputernic și transcendent, suntem totuși suficient de îndrăzneți să îi cerem să fie cu adevărat alături de noi – nu distant, ci aproape”, subliniază Sfântul Părinte. Totuși, uneori, uităm că avem nevoie de Dumnezeu și că numai El poate „satisface dorințele noastre cele mai profunde și neliniștea noastră interioară”. În persoana lui Isus Cristos, Dumnezeu a coborât pentru a fi aproape de noi în trup. Acum, „prin Duhul Său Sfânt, El este cu noi”. În aceste 50 de zile de Paște, „Aleluia” devine cântecul perioadei și o modalitate de a aduce laudă și mulțumire pentru Învierea lui Isus. „El este în continuare Dumnezeu-cu-noi”, subliniază Papa, arătând totodată că nici chiar prietenii Lui cei mai apropiați nu l-au recunoscut întotdeauna după Învierea Sa.

Deși Isus s-a întors la Tatăl din cer, „El nu ne-a lăsat orfani”. Prin darul Duhului Sfânt, El rămâne prezent pentru noi toți în Biserică. Cristos, continuă Sfântul Părinte, „este totul pentru noi. În El găsim plinătatea vieții și sensul ei”. Acest dar nu este ceva ce putem păstra pentru noi înșine. Dimpotrivă, „este ceva ce trebuie proclamat cu îndrăzneală”. „Novena «Vină Împărăția Ta»” oferă o ocazie perfectă de a împărtăși Vestea Bună și de a ne ruga „pentru ca și alții să ajungă să întâlnească iubirea mântuitoare și eliberatoare a lui Dumnezeu revelată în Isus”.

Papa Leon își încheie mesajul video amintind omilia sa din noaptea de Paști din acest an: „Mărturia pe care dorim să o dăm – prin cuvintele credinței și prin faptele de caritate – o facem «cântând» cu viețile noastre «Aleluia» pe care îl proclamăm cu buzele noastre” (cf. Sf. Augustin, Predica 256, 1). La fel ca femeile din Evanghelie în Duminica Paștelui, Sfântul Părinte observă că trebuie să avem dorința de a fi gata să ducem Evanghelia oamenilor din întreaga lume. „Și noi putem da viață unei lumi noi de pace și unitate ca «o mulțime de oameni și totuși […] o singură persoană, căci deși sunt mulți creștini, Cristos este unul»” (Sf. Augustin, Comentarii la Psalmi, 127:3). Înainte de a încheia, Papa invocă binecuvântările abundente ale lui Dumnezeu asupra tuturor.

În discursul său, șeful misiunii diplomatice a subliniat importanța memoriei și a recunoștinței față de cei care au construit, prin credință și slujire, istoria prezenței franciscane românești. „Memoria celor care ne-au precedat cu onoare trebuie păstrată cu responsabilitate”, a spus acesta, amintind rolul Provinciei „Sfântul Iosif” din România, care, mai ales după anii ‘90, a devenit „un centru vocațional pentru Europa”. Frații franciscani români au fost ambasadori ai credinței și ai românismului în diferite părți ale lumii. Sfântul Francisc a fost evocat drept „o sursă de inspirație pentru diplomație” – un ambasador al păcii care a depășit frontierele fricii, ale războiului și ale prejudecății. S-a apropiat de cel considerat dușman, a ascultat și a căutat teren comun. „Tehnica diplomatică a lui Francisc a fost ascultarea și înțelegerea”, a spus ambasadorul, subliniind că negocierea devine un instrument al stabilității și al reconcilierii atunci când pornește dintr-o inimă dezarmată.

Simpozionul a continuat cu intervențiile pr. Damian Gheorghe Pătrașcu, ministru provincial al Provinciei „Sfântul Iosif” din România, prof. dr. Aurel-Antonel Ilieș, istoric și medic, și pr. dr. Francisc Lucian Ghervase, profesor de istorie ecleziastică la Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman. Moderatorul întâlnirii a fost pr. Daniel Fechetă, directorul revistei „Mesagerul Sfântului Anton”. După partea academică, la ora 19.00, în Bazilica „Santi XII Apostoli” a avut loc un concert de flaut, realizat în colaborare cu Universitatea de Vest din Timișoara și susținut de flautiștii Yaroslav Vodovozov și Francesca Rozenbaicher. La eveniment a fost prezent și un grup de cetățeni ucraineni, însoțiți de ambasadorul Ucrainei pe lângă Sfântul Scaun, Andrii Yurash. Episcopia Ortodoxă Română a Italiei a fost reprezentată de părintele Gheorghe Militaru, vicar administrativ.

La începutul concertului, Yaroslav Vodovozov a adresat un salut în limba ucraineană – un gest simplu, care a conferit întâlnirii un puternic caracter de comuniune și solidaritate. La final, ambasadorul George Bologan a transmis celor prezenți un scurt cuvânt de mulțumire, subliniind sensul profund al acestor inițiative. A afirmat că, prin astfel de momente, se dorește „contaminarea lumii cu pace și bucurie”, după exemplul Sfântului Francisc. La 800 de ani de la moartea sa, mesajul sfântului din Assisi rămâne actual: pacea începe în inimă, se exprimă prin gesturi simple și devine credibilă atunci când este trăită cu umilință, curaj și bucurie.

1. Programe pentru tineri
Conform planului pastoral al Centrului Diecezan de Tineret, vor avea loc următoarele programe:

Mai 2026
16 mai – Festivalul tinerilor
Sâmbătă, 16 mai a.c. va avea loc la Timișoara Festivalul Tinerilor, un eveniment organizat de Episcopia Romano-Catolică de Timișoara prin Centrul Diecezan de Tineret, împreună cu Asociația Kolping Banat în colaborare cu Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, la care sunt așteptați tinerii din toată Dieceza de Timișoara, în special cei care au primit Sacramentul Sf. Mir în ultimii doi ani, respectiv cei care au fost sau vor fi miruiți în acest an. Programul festivalului se va desfășura la Muzeul de Transport Public Corneliu Miklosi din Timișoara (Bulevardul Take Ionescu 83), după cum urmează:

Sâmbătă, 16 mai 2026
Ora 10.00 – Sosire la Muzeul de Transport Public Corneliu Miklosi
Ora 10.30 – Cuvânt de salut și rugăciune către Duhul Sfânt
Ora 11.00 – Prelegere: Ridică-te! – Tipuri de dependență
Ora 13.00 – Prânzul
Ora 13.45 – Concertul corului ecumenic de tineret „Harmonia Christi”
Ora 14.45 – Ateliere: Sf. Spovadă – în limba română cu E.S. Iosif Csaba Pál, în limba maghiară cu pr. Zsolt Szilvágyi, vicar pastoral
Ora 16.00 – Posibilitate de spovadă
Ora 16.30 – Sf. Liturghie de tineret.

17 mai – Sf. Liturghie pentru tineret în Domul Sf. Gheorghe, Catedrala Romano-Catolică din Timișoara de la ora 18.30. Celebrant principal: E.S. Iosif Csaba Pál, Episcop diecezan. Va cânta corul ecumenic de tineret „Harmonia Christi” condus de prof. Iustin Călin.

Program pastoral în Colegiul „Vino și vezi” – str. 1 Decembrie nr. 1, Timișoara III Elisabetin.

Mai 2026
18 mai – Film și cineforum, 20:00-21:30
23 mai – Start la MISIUNE
25 mai – Sfânta Liturghie pentru studenți, ora 19:30-20:00
25 mai – Seară de divertisment (jocuri, teatru, karaoke), ora 20:00-21:30

2. Miruiri în Dieceză
– Duminică, 17 mai a.c. în biserica romano-catolică din Aradul Nou în cadrul Sf. Liturghii care va începe la ora 10.00 se va administra Sfântul Sacrament al Mirului tinerilor care sub coordonarea pr. paroh Mates Dirschl s-au pregătit pentru acest moment. Sf. Liturghie și administrarea Sfântului Mir va fi celebrată de Mons. Johann Dirschl, Vicar general.
– Sâmbătă, 23 mai a.c. în biserica romano-catolică din Dumbrăvița în cadrul Sf. Liturghii care va începe la ora 11.00 se va administra Sfântul Sacrament al Mirului tinerilor care sub coordonarea pr. paroh Lajos Máthé s-au pregătit pentru acest moment. Sf. Liturghie și administrarea Sfântului Mir va fi celebrată de Excelența Sa Iosif Csaba Pál, Episcop diecezan. De la ora 10.00 Episcopul Diecezan se va întâlni cu tineri candidați la miruire.
– Sâmbătă, 30 mai a.c. în biserica romano-catolică din Orșova în cadrul Sf. Liturghii care va începe la ora 11.00 se va administra Sfântul Sacrament al Mirului tinerilor care sub coordonarea pr. paroh Davor Lucacela s-au pregătit pentru acest moment. Sf. Liturghie și administrarea Sfântului Mir va fi celebrată de Excelența Sa Iosif Csaba Pál, Episcop diecezan.
– Duminică, 31 mai a.c., la ora 11:00 în biserica Sf. Iosif din Timișoara-Fratelia E.S. Iosif Csaba Pál, Episcop diecezan, va conferi Sf. Sacrament al Mirului candidaților din Fratelia. De la ora 9:30 Episcopul diecezan se va întâlni cu candidații.

3. Întâlniri dedicate temei sinodalității în Dieceza de Timișoara
– În data de 19 mai a.c. de la ora 18.00 în Centrul Diecezan de Tineret vor avea loc discuții dedicate temei sinodalității cu participarea colaboratorilor Biroului Diecezan pentru Pastorația Familiilor.
– În data de 21 mai a.c. de la ora 10.00 la Ordinariatul Episcopal vor avea loc discuții dedicate temei sinodalității cu participarea colaboratorilor Centrului Diecezan de Tineret.
– În data de 26 mai a.c. de la ora 18.00 în parohia Lugoj vor avea loc discuții dedicate temei sinodalității cu participarea preoților și colaboratorilor din parohia Lugoj și parohiile învecinate.
– În data de 29 mai a.c. de la ora 18.00 în Centrul Diecezan de Tineret vor avea loc discuții dedicate temei sinodalității cu participarea cateheților, profesorilor de religie, animatorilor de grupuri de tineret.

4. Novena în cinstea Duhului Sfânt
Începând de vineri, 15 mai a.c., în toate bisericile din Dieceza de Timișoara, credincioșii vor ține o novenă în cinstea Duhului Sfânt.

5. Vizita reprezentantului Asociației Renovabis în Dieceza de Timișoara
În perioada 15-17 mai 2026 Joachim Sauer, reprezentantul Asociației „Renovabis”, organizație caritativă a comunităților catolice din Germania pentru ajutorarea comunităților din Europa Centrală și de Est, va fi oaspetele Episcopiei Romano-Catolice din Timișoara. Cu această ocazie Joachim Sauer se va întâlni cu Excelența Sa Iosif Csaba Pál, Episcop de Timișoara precum și cu reprezentanții Episcopiei, după care va vizita acele amplasamente și centre sociale și caritative, ale căror funcționare a fost sau este sprijinită financiar de asociația „Renovabis”.

6. Întâlnirea HOG Orzydorf la Schwabach
Asociația șvabilor bănățeni (HOG) din Orzydorf/Orțișoara invită anul acesta, în data de 16 mai 2026, la Schwabach, la Întâlnirea locuitorilor din Orzydorf emigrați în Germania. Întâlnirea este prilejuită și de sărbătorirea a 240 (+1) de ani de la fondarea localității. Cu această ocazie, sunt invitați la întâlnire pr. Piri Radulov (Vinga și Orțișoara) și dr. Claudiu Călin, arhivist diecezan. Pe 16 mai, la ora 14.00, în sala Markgrafensaal din Schwabach va fi celebrată o Sfântă Liturghie de către canonicul emerit Alois Ehrl și pr. Piri Radulov. Asociația (HOG) profită de această ocazie pentru a-i mulțumi personal pr. Radulov pentru angajamentul său deosebit în îngrijirea cimitirului și a bisericii din Orțișoara. Asociația susține cu mare bucurie, financiar aceste lucrări, deoarece HOG vede în Biserică cel mai bun partener pentru îngrijirea și conservarea bisericii și a cimitirului din satul natal.

7. Întâlnire regională a Mișcării Focolarelor
Duminică, 17 mai a.c., între orele 14.00-18.00, în sala Centrului Diecezan de Tineret se vor întâlni membrii Mișcării Focolarelor. La eveniment va participa Excelența Sa Iosif Csaba Pál, Episcop diecezan.

8. Întâlnire la Maria Radna
Luni, 18 mai a.c. între orele 10.00-15.00 la Maria Radna se va desfășura întâlnirea preoților din Diecezele de Szeged-Csanád, de Zrenjanin/Becicherecul Mare și de Timișoara. Întâlnirea face parte din programele pregătirii spirituale dedicate aniversării a 1000 de ani de la întemeierea Episcopiei de Cenad în anul 1030, episcopie a cărei succesoare este și Dieceza de Timișoara, care va fi sărbătorit în anul 2030 de cele trei Dieceze.

9. Curs de formare pentru adulți
Următoarea întâlnire a participanților la cursul de formare organizat de Episcopia Romano-Catolică din Timișoara pentru credincioși va avea loc vineri, 22 mai 2026 de la ora 18.00 online, pe platforma Zoom. Cursul este deschis tuturor adulților care doresc să fie întăriți în credință, pentru cei care doresc să își găsească mai mult locul lor în comunitatea Bisericii și care, în această comunitate, doresc să trăiască precum ucenici ai lui Isus, să slujească și să îi conducă pe alții la Isus. Pe parcursul formării, planificat pentru doi ani, participanții vor fi îndemnați ca să decidă, în ce domeniu ar dori să își asume o slujire concretă în parohie sau în comunitate, de exemplu, ca lector, preorator, acolit sau altă slujire.

10. Zilele Șvabilor Bănățeni, la Ulm, în sărbătoarea Rusaliilor
În 23 și 24 mai 2026 – în Solemnitatea Sf. Rusalii – vor avea loc, conform tradiției, o dată la doi ani, Zilele Șvabilor Bănățeni, la Ulm. Manifestarea, care anul acesta are ca motto: „Patria în inimă – modelarea viitorului”, combină elemente bine-cunoscute (din anii precedenți) ale programului cu oferte noi și plasează orașul Ulm, încă o dată, în centrul vieții comunitare a șvabilor din Banat. Sâmbătă, în pre-ziua Rusaliilor, evenimentul va fi deschis de Muzeul Central al Șvabilor Dunăreni, care, începând cu ora 10:00, va oferi vizite ghidate gratuite prin expoziția permanentă și expoziția dedicată Dunării. După-amiaza, în fața Primăriei din Ulm, vor evolua grupuri folclorice ale Tineretului German din Banat, precum și grupuri folclorice și de tineret ale Forumului Democratic al Germanilor din Banat: anul acesta va fi prezent și grupul „Banat-Ja” din Aradu Nou. Programul este acompaniat de Original Banater Echo sub conducerea lui Manuel Ries. Ulterior, primarul orașului Ulm, Martin Ansbacher, primește reprezentanții asociației și ai grupurilor de tineret la primărie, înainte ca cortegiul să se îndrepte spre monumentul coloniștilor germani plecați spre Banat, de pe malul Dunării, unde va fi depusă o coroană de flori. La ora 19:00, grupul „Lustige Schwaben” invită la un „Schwowische Owed” (Seară Șvăbească) la Muzeul Șvabilor Dunăreni, în timp ce la Casa Edwin Scharff din Neu-Ulm este planificată o seară europeană de întâlnire a tinerilor. În Duminica Rusaliilor va avea loc marea întâlnire în Donauhalle. În fața halelor va cânta Fanfara Originală a Șvabilor Dunăreni din Reutlingen, sub conducerea lui Johann Frühwald, iar în foaier va fi inaugurată o expoziție dedicată împlinirii a 75 de ani de la deportarea în Bărăgan, organizată de dr. Swantje Volkmann și Walter Tonța. Printre oaspeți se numără și Silviu Sarafolean, președintele Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan din Timișoara. La ora 10 începe Liturghia de Rusalii, cu părintele Paul Kollar, ca celebrant principal, părintele Ioan Cădărean (Lipova-Neudorf) și alți preoți originari din Banat. Liturghia este acompaniată muzical de Fanfara Originală a Șvabilor Dunăreni din Reutlingen, iar delegații cu steaguri și perechi în costume tradiționale vor intra în mod solemn. Urmează apoi cuvintele de salut și discursurile din partea reprezentanților politici și ai societății civile. Din Banat participă preotul Ioan Cădărean (Lipova-Neudorf) și arhivistul diecezan dr. Claudiu Călin – din partea Episcopiei de Timișoara, precum și noul președinte ales al Forumului Democrat al Germanilor din Banat, dl. Benjamin Neurohr, respectiv dl. Erwun Josef Țigla, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan. După-amiaza, organizatorii oferă un program cultural bogat în hala principală și în sălile adiacente: dr. Hertha Schwarz vorbește despre originea numelor așezărilor germane din Banat în secolul al XVIII-lea, grupul de lucru „AG Tracht” își prezintă noua carte despre costumele de duminică ale femeilor din comunitățile șvăbești din Banat, iar dr. Hildegard Zappel își prezintă cartea de bucate „Mâncăruri preferate din Banat”. Nici literatura nu este neglijată: Katharina Kilzer o prezintă pe „canapeaua verde” pe tânăra scriitoare Betty Boras, originară din Vladimirescu/Glogowatz, care va lectura din romanul ei de debut. Pe scenă, grupurile de tineret prezintă dansuri populare, iar muzica de dans este asigurată de formația „Weinbergmusikanten” (Muzicanții din Vie) sub conducerea lui Gerhard Wetzler; începând cu ora 18:00, formația „Akustik 3” sub conducerea lui Hans Pfleger va cânta pentru dans. Evenimentele din cadrul Zilelor Șvabilor Bănățeni sunt completate de standuri de informare ale asociațiilor, instituțiilor și editurilor, precum și de o ofertă gastronomică variată. Asociația Șvabilor Bănățeni invită cordial toți vizitatorii să petreacă Rusaliile la Ulm ca o sărbătoare a întâlnirii, a amintirii și a comunității vii.

11. Concert în Domul Sf. Gheorghe
În cadrul Festivalului Internațional „Timișoara Muzicală”, sâmbătă, 23 mai 2026 începând cu ora 19.30 în Domul Sf. Gheorghe, Catedrala romano-catolică din Timișoara va avea loc un concert vocal-simfonic susținut de Corul și orchestra Operei Naționale Române din Timișoara. În program figurează Misa Încoronării de W.A. Mozart. Dirijor: David Crescenzi.

12. Administrarea Sf. Mir în Domul Sf. Gheorghe
Duminică 24 mai 2026 se sărbătorește Coborârea Duhului Sfânt – Sfintele Rusalii. Cu această ocazie în Domul Sf. Gheorghe, Catedrala romano-catolică din Timișoara începând cu ora 11.00 va avea loc o Sf. Liturghie solemnă pontificală în cadrul căruia Excelența Sa Iosif Csaba Pál, Episcop diecezan, va administra Sfântul Sacrament al Mirului tinerilor pregătiți pentru aceasta, sosiți din mai multe parohii ale orașului. Conform tradiției, la Solemnitatea Sfintelor Rusalii Episcopii catolici celebrează acest moment, ei administrând personal Sacramentul Mirului în Catedralele episcopale proprii, urmând ca în timpul anului acest Sacrament să fie oferit tinerilor de către Episcopul diecezan sau împuternicitul acestuia în comunitățile parohiale proprii. Spre deosebire de Biserica Greco-Catolică ori cea Ortodoxă, în Biserica Romano-Catolică Sacramentul Mirului nu se administrează imediat la botez ci ulterior, conform disciplinei sacramentale vârsta minimă pentru primirea Sfântului Mir fiind de 12 ani.
În lunea Sf. Rusalii, 25 mai a.c. în Domul Sf. Gheorghe Sf. Liturghii vor fi celebrate conform programului duminical. În această zi în Ordinariatul Episcopal nu este program cu publicul.

13. Sfânta Liturghie pontificală în Domul Sfântul Gheorghe
În lunea Sf. Rusalii, 25 mai a.c., seara la ora 18.30 în Domul Sfântul Gheorghe, Catedrala Romano-Catolică din Timișoara, Excelența Sa Iosif Csaba Pál, Episcop diecezan, va celebra o Sfântă Liturghie pentru membrii mișcărilor ecleziale diecezane. De la ora 18.00 în Domul Sf. Gheorghe va avea loc o Adorație Euharistică, iar după Sfânta Liturghie vor urma mărturii.

ARHIDIACONATUL DE TIMIȘ

1. Știri din parohia Timișoara VI. Fratelia
– Vineri, 15 mai a.c., după Sf. Liturghie de la ora 18:00, în sala multifuncțională a parohiei va avea loc întâlnirea voluntarilor cu tema: pregătirea Primei Sf. Împărtășanii si a Sf. Mir în Fratelia.
– Duminică, 17 mai a.c., la ora 12:00 Sf. Liturghie și Prima Sf. Împărtășanie în Fratelia. În aceeași zi la ora 17:00, în biserica Sf. Ioan de Nepomuk din Periam pr. Adalbert Jäger va celebra Sf. Liturghie cu ocazia hramului acestei biserici si va rosti si predica la invitația diaconului Mihai Kiss, conducătorul parohiei Periam.
– Miercuri, 20 mai a.c. după Sf. Liturghie de la ora 18:00, în sala multifuncțională a parohiei va avea loc Cerc Biblic.
– Joi, 21 mai a.c., după Sf. Liturghie de la ora 18:00 în biserica parohială va avea loc adorația Preasfântului Sacrament.

2. Hramuri în Arhidiaconat
– Duminică, 17 mai 2026 va avea loc hramul bisericii romano-catolice din Periam, avându-l ca ocrotitor pe Sf. Ioan Nepomuk. Sf. Liturghie va avea loc la ora 17.00, după care va avea loc o agapă fraternă.
– Duminică, 31 mai 2026 se sărbătorește hramul bisericii parohiale din Ciacova, sfințită în cinstea Preasfintei Treimi și aniversarea a 145 de ani de la construirea lăcașului de cult. Sfânta Liturghie solemnă va fi celebrată la ora 11.30. După Sf. Liturghie de hram va avea loc o agapă în curtea bisericii.

3. Concert de absolvire a Masteratului în Catedrala romano-catolică din Szeged
În data de 19 mai a.c., la ora 13.00, în Catedrala romano-catolică din Szeged va avea loc concertul de diploma la încheierea studiilor de masterat al domnului Krisztián Kelemen, organist al bisericii parohiale Timișoara III Elisabetin.

4. Seminarii pregătitoare pentru Sacramentul Căsătoriei: În parohia Timișoara III Elisabetin vor avea loc seminarii pregătitoare pentru Sacramentul Căsătoriei. Coordonator: P. Nicolae Lauš SDS, vicar parohial, psiholog. Programul se va desfășura între orele 10.00-18.00, după cum urmează: 6 iunie, 4 iulie, 8 august, 5 septembrie, 3 octombrie, 7 noiembrie.

ARHIDIACONATUL DE MUREȘ

1. Hramuri în Arhidiaconat
– Sâmbătă, 16 mai 2026 comunitatea romano-catolică din Vladimirescu va sărbători hramul bisericii, dedicată Sf. Ioan Nepomuk și totodată 300 de ani de la fondarea localității. Sfânta Liturghie solemnă va fi celebrată începând cu ora 11.00. După Sf. Liturghie, la ora 12.30 va avea loc parada portului popular, urmată de la ora 16.30 de program cultural, iar seara la ora 20.00 va avea loc tradiționalul bal.
De asemenea, anul acesta, se aniversează 870 de ani de la începerea construcției bisericii Prepoziturii Sf. Martin de Tours la Orod (în 1156), azi localitatea Vladimirescu, jud. Arad, în prezența regilor Andrei al II-lea și Yolande de Courtenay. Ruinele monumentale ale prepoziturii se văd și azi, în spatele actualei biserici parohiale.

Birou de presă al Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara
Tel. 0256/221115, e-mail: mediatm@gerhardus.ro

Ziua de vineri, 8 mai, chiar în ziua Fericitului Ieremia și a Sf. Victor, a avut loc un concert extraordinar de pian și cor oferit de grupul vocal piemontez „Le Chardon”, condus de maestrul Fabrizio Barbero, la care au participat atât consulul general al României la Torino, dr. Cosmin Dumitrescu, cât și consilierul primăriei Torino, Paolo Chiavarino, împreună cu Mons. Ionuț Paul Strejac, diplomat al Sfântului Scaun la Nunțiatura Apostolică Albania, și pr. prof. Lucian Păuleț. Un spectacol care ne-a demonstrat că și muzica poate fi o modalitate „de a spune” Dumnezeu. Frumusețea și intensitatea pătrunzătoare a notelor care s-au așternut la picioarele Sfintei Fecioare Maria au fost depășite doar de bucuria vădită a artiștilor.

Cu mari emoții am ascultat interpretarea la pian a fraților Matei, Massimo Antonio (16 ani) și Tommaso Vincenzo (14 ani), pe care i-am văzut crescând în comunitatea noastră și care ne-au amintit că aici, în diaspora, nu suntem doar niște emigranți, nu doar o forță de muncă, ci suntem valoare, suntem plus, ducând dincolo de granițe excelența românească, unită cu seriozitate și muncă, dând rezultate de care suntem cu adevărat mândri. Piesele vocale interpretate de grupul coral din care fac parte diaconul permanent Octavian Matei și fiul său, Massimo Antonio, ne-au încântat: voci minunate și vibrante care s-au îmbinat perfect cu atmosfera barocă a bisericii „Madonna del Carmine”, ce poartă amprenta marelui arhitect Filippo Juvarra.

Sâmbătă, 9 mai, a fost ziua în care statuia Fericitului Ieremia Valahul a fost purtată în procesiune pe străzile adiacente, mărturie vădită a unei Biserici „în ieșire”, după îndemnul Papei Francisc: centrul orașului Torino a retrăit astfel momente de credință autentică din ce în ce mai rar întâlnite în societatea occidentală secularizată, multietnică și multireligioasă. Iar ziua de duminică, 10 mai, a fost cea care ne-a dăruit multe momente frumoase, începând cu sceneta pe care copiii ce se pregătesc pentru Prima Sfântă Împărtășanie au prezentat-o în fața Înalt Preasfințitului și a comunității: viața Fericitului Ieremia a fost astfel explicată pe înțelesul tuturor, mici și mari, cu acea inocență și sinceritate caracteristice copilăriei.

Liturghia solemnă a fost concelebrată de către IPS Ioan Robu, împreună cu Mons. Ionuț Paul Strejac, pr. Lucian Păuleț, pr. Marius Taloș SJ, pr. franciscan Andrei Ficău, pr. paroh Iulian Herciu, diaconii permanenți Octavian Matei și Daniel Sabău și diaconul Daniel Mîrț. Agapa fraternă ce a urmat a fost demnă de propria semnificație intrinsecă: masă comună, prietenească, organizată în spiritul iubirii creștine, pentru a întări comuniunea dintre credincioși. Toate aceste momente au avut însă un unic fir conducător: misiunile populare ce s-au desfășurat vineri, sâmbătă și duminică, timp în care pr. Marius Taloș SJ ne-a ajutat să înțelegem mai bine Sfânta Scriptură prin prisma vieții și exemplului Fericitului Ieremia, căci „sfinții sunt cei mai buni interpreți ai Sfintei Scripturi”.

Fericitul Ieremia Valahul, „badante” timp de patru decenii, a trăit și a mărturisit ceea ce psalmistul spune: „Fericit acela care se îngrijește de cel bolnav, căci Domnul îl izbăvește în clipa necazului său.” Și din familiile din România, în ultimele patru decenii, a plecat cel puțin o persoană care a lucrat sau continuă să lucreze ca „badante”, iar „Fericitul Ieremia ne arată cum să învățăm să ne îngrijim mai mult și să ne îngrijorăm mai puțin”. Bunul samaritean este exemplul concret al unui om atent „în trafic”, pe drum, cu o atenție care se antrenează, ca un mușchi, și care are nevoie de ochi (pentru a vedea), inimă (pentru a simți mila) și mâini (pentru a sluji). Îngrijirea concretă a samariteanului, uleiul (caritatea și milostivirea) și vinul (adevărul, dreptatea) se intersectează și se completează în mod armonios pentru a ajunge la roadele sperate.

Fiecare dintre noi se poate regăsi la un moment dat în contexte de viață în care trebuie să ne îngrijim de cineva. Totuși, câteodată, unele îngrijiri ne pot depăși, din mai multe puncte de vedere: fizic, moral sau financiar, de aceea este necesar să înțelegem nu doar nevoile persoanelor îngrijite, ci și pe cele personale, acceptând și chiar căutând o continuare a îngrijirii sub o altă formă, cea a îngrijirii specializate, fără a uita că primul îngrijitor, „badante”, este Dumnezeu.

Fericitul Ieremia este de altfel un exemplu de „umilință și de ascultare, pe care o putem înțelege doar prin prisma copiilor”, invitați a fi asemenea unui „bob de muștar, cel mai mic dintre semințe, dar care dă naștere celui mai mare copac”. Folositoare este de asemenea și „păstrarea în inimă a tuturor cuvintelor, vesele și triste, după exemplul Sfintei Fecioare Maria”. Rugăciunea care ne poate ajuta în acest sens, „Isuse cu Inima blândă și smerită, fă inima noastră asemenea cu Inima Ta”, ne poate da curajul de a spune „Cristos a înviat!” chiar și în cele mai întunecate momente ale vieții noastre.

Conform moștenirii spirituale a Fericitului Ieremia creștinul trebuie: să anunțe vestea cea bună; să denunțe tot ceea ce se opune bunei vestiri și să renunțe (să re-anunțe: a enunța de două ori), căci acela care renunță este cel care se face credibil în ceea ce anunță, dar doar cu „ajutorul Duhului, căci fără Duh nu avem nici o putere!” Capelania catolică românească din Torino mulțumește tuturor celor care au participat la aceste zile de sărbătoare, dar mai ales celor care au contribuit în mod concret ca această sărbătoare să fie una pe măsura realității trăite în diaspora, cu dorința și speranța de a exprima concret ultima caracteristică a Fericitului Ieremia pe care pr. Marius a ilustrat-o: „cu picioarele pe pământ, cu inima în cer, dar niciodată cu capul în nori!” (Tatiana Ghiurca pentru Ercis.ro)

Sfântul Părinte a mărturisit că a acceptat „cu mare bucurie” invitația de a se întâlni cu comunitatea universitară, lăudând universitatea ca un centru de excelență în multe discipline, recunoscând totodată angajamentul acesteia de a asigura accesul la educație pentru cei cu resurse economice reduse, persoane cu dizabilități, deținuți și refugiați care fug din zonele de război. În mod special, și-a exprimat aprecierea pentru acordul semnat între Dieceza de Roma și Sapienza privind deschiderea unui coridor umanitar universitar din Fâșia Gaza. A menționat că, după ce a slujit ca Episcop al Romei de puțin peste un an, și-a dorit în mod special să se întâlnească cu comunitatea universitară și, „cu inima unui păstor”, a dorit să se adreseze mai întâi studenților și apoi profesorilor.

Reflectând asupra sosirii sale la universitate, Papa a spus că aleile campusului sunt traversate în fiecare zi de mulți tineri și marcate de „emoții contrastante”. Deși a recunoscut că aceștia au probabil momente de nepăsare și bucurie, a recunoscut că, fără îndoială, sunt la fel de tulburați de marile nedreptăți din întreaga lume. În mijlocul acestei realități, Sfântul Părinte a spus că studiile, prieteniile și întâlnirile cu „maeștrii gândirii” pot transforma oamenii în bine chiar înainte de a schimba lumea din jurul lor. „Când dorința de adevăr devine o căutare”, a continuat el, „îndrăzneala noastră în studiu mărturisește speranța unei lumi noi”.

Papa Leon le-a reamintit studenților legătura sa spirituală cu Sfântul Augustin, părintele său spiritual, pe care l-a descris ca fiind „un tânăr neliniștit” care a făcut greșeli grave, dar nu și-a pierdut niciodată pasiunea pentru frumusețe și înțelepciune. A spus că a fost încântat să primească sute de întrebări de la studenți înainte de întâlnire. Regretând că îi va fi imposibil să răspundă la toate, le-a reamintit studenților că tocmai din acest motiv există capelanatele universitare, ca locuri „unde credința întâlnește întrebările voastre”.

Referindu-se la dificultățile cu care se confruntă mulți tineri astăzi, Pontiful a spus: „Nu trebuie să ascundem faptul că mulți tineri suferă”. Papa a indicat „șantajul așteptărilor” și presiunea de a performa, numindu-le „minciuna omniprezentă a unui sistem distorsionat care reduce oamenii la numere, exacerbând competitivitatea și abandonându-ne în spirale de anxietate.” „Această stare de rău spirituală”, a continuat el, „ne amintește că nu suntem suma a ceea ce deținem, nici materie asamblată la întâmplare într-un cosmos mut.” Sfântul Părinte a continuat să le reamintească studenților că nu sunt algoritmi și că posedă o demnitate specială.

Adresându-se direct tinerilor, Papa Leon a spus că starea rea actuală pune întrebarea: „Cine ești tu?” și a spus că această întrebare este una „pe care o adresăm în tăcere lui Dumnezeu”. „A deveni noi înșine”, a observat el, „este sarcina caracteristică a vieții fiecărui bărbat și a fiecărei femei”. „Este întrebarea la care numai noi înșine putem răspunde”, a continuat el, „dar una la care nu putem răspunde niciodată singuri”, subliniind că ființele umane sunt modelate de relațiile noastre. Adresându-se apoi generațiilor mai în vârstă, a pus întrebarea: „Ce fel de lume lăsăm în urmă?” Sfântul Părinte a deplâns faptul că lumea de astăzi este „desfigurată de războaie și de cuvinte de război”, descriind acest lucru ca „o poluare a rațiunii” care invadează relațiile sociale de la nivelul geopolitic în jos. A avertizat că simplificarea care „construiește dușmani” trebuie corectată, în special în universități, prin „grija pentru complexitate și exercitarea înțeleaptă a memoriei”. „În special”, a adăugat el, „tragedia secolului al XX-lea nu trebuie uitată”.

„Strigătul «niciodată război!» al predecesorilor mei”, a spus Papa Leon, „ne îndeamnă spre o alianță spirituală cu simțul dreptății care locuiește în inimile tinerilor”. Sfântul Părinte a remarcat că cheltuielile militare din întreaga lume, în special în Europa, au crescut enorm în ultimul an. „Să nu numim «apărare» o reînarmare care sporește tensiunile și nesiguranța, sărăcește investițiile în educație și sănătate, neagă încrederea în diplomație și îmbogățește elitele cărora nu le pasă deloc de binele comun”, a avertizat el. Mai mult, a insistat că societatea trebuie să rămână vigilentă în ceea ce privește dezvoltarea și aplicarea inteligenței artificiale atât în sfera militară, cât și în cea civilă. „Acest lucru este deosebit de important”, a spus el, „pentru ca aceasta să nu elimine responsabilitatea din alegerile umane și să agraveze tragedia conflictelor”.

Pontiful a indicat în mod specific Ucraina, Gaza și teritoriile palestiniene, Libanul și Iranul ca exemple ale ceea ce el a numit „evoluția inumană a relației dintre război și noile tehnologii într-o spirală a anihilării”. „Să lăsăm studiul, cercetarea și investițiile să se îndrepte în direcția opusă”, a îndemnat Sfântul Părinte. „Să fie un «da» radical”, a spus el, „spre viață – da vieții nevinovate, da vieții tinere, da vieții popoarelor care strigă după pace și dreptate”. Un al doilea domeniu de angajament comun, a spus el, se referă la ecologie. Amintind de enciclica Papei Francisc privind mediul Laudato si, Sfântul Părinte a citat avertismentul că „asistăm în prezent la o încălzire îngrijorătoare a sistemului climatic”. La mai bine de un deceniu distanță, a observat, „dincolo de intențiile bune și de unele eforturi îndreptate spre acest scop, situația nu pare să se fi îmbunătățit”. În acest context, i-a încurajat pe tineri să nu se lase pradă resemnării, ci, dimpotrivă, „să transforme neliniștea în profeție”.

„Cei care cred”, a continuat el, „știu într-un mod special că istoria nu se prăbușește neputincioasă în mâinile morții”. Mai degrabă, a spus el, istoria este întotdeauna păzită de „un Dumnezeu care creează viața din nimic, care dă fără a lua, care împărtășește fără a consuma”. „Astăzi”, a declarat Sfântul Părinte, „implozia unei paradigme posesive și consumiste deschide calea pentru noul care deja încolțește: studiați, cultivați, apărați dreptatea!” Papa Leon i-a invitat apoi atât pe studenți, cât și pe profesori să i se alăture în căutarea păcii. „Fiți artizani ai păcii adevărate: o pace dezarmată și dezarmantă, umilă și perseverentă, care lucrează pentru armonia dintre popoare și pentru grija față de Pământ”, a spus el. Este nevoie de inteligența și curajul vostru.

Adresându-se în mod special profesorilor, Papa Leon a descris Sapienza ca „un loc de studiu și un centru de experimentare” care, de secole, a format minți în gândirea critică. În acest context, le-a reamintit profesorilor că au responsabilitatea și privilegiul de a cultiva „un contact fructuos cu mințile și inimile tinerilor”. „Este de cea mai mare importanță să credeți în studenții voștri”, a subliniat el. „Prin urmare, întrebați-vă des: am încredere în ei?”

Sfântul Părinte a descris, de asemenea, predarea ca „o formă de caritate”, comparând-o cu „salvarea unui migrant pe mare, a unui sărac de pe stradă sau a unei conștiințe disperate”. Predarea, a continuat el, „înseamnă a iubi viața umană întotdeauna și în orice circumstanță, prețuind posibilitățile ei”. A mai afirmat că educația ar trebui să se adreseze „inimilor tinerilor” și să nu se concentreze exclusiv pe cunoașterea intelectuală. Papa a continuat întrebând care ar fi rostul formării unor cercetători sau profesioniști care nu reușesc să cultive conștiința, dreptatea și respectul pentru ceea ce „nu poate și nu trebuie să fie dominat”.

„Cunoașterea”, a spus Pontiful, „nu servește doar la atingerea obiectivelor profesionale, ci la discernerea a ceea ce este fiecare”. Prin prelegeri, stagii, interacțiunea cu orașul, teze și studii doctorale, a amintit că studenții pot descoperi continuu noi motivații și pot învăța să aducă ordine „între studiu și viață, între mijloace și scopuri”. La final, Papa Leon al XIV-lea a amintit că vizita sa a avut scopul de a servi drept „un semn al unei noi alianțe educaționale” între Biserica din Roma și comunitatea universitară, înainte de a-i asigura pe cei prezenți de rugăciunile sale și de a le împărtăși binecuvântarea apostolică.

Sub îndrumarea atentă a pr. Iosif Amitricioaie (organizator) și a pr. Benone Solomon (asistent spiritual), am parcurs un itinerar care a unit profunzimea spirituală a locurilor sfinte din Roma cu simplitatea și autenticitatea franciscană din Assisi. Primele zile au fost dedicate „Cetății Eterne”. Pelerinajul a început sub semnul martiriului la San Paolo fuori le Mura și la Tre Fontane, unde Sfântul Pavel și-a oferit jertfa supremă. Un moment de profundă convertire a fost evocat la Sanctuarul ”Fecioarei Revelației”, unde povestea lui Bruno Cornacchiola ne-a reamintit că nimeni nu este pierdut în ochii lui Dumnezeu.

Pașii ne-au purtat apoi prin „Mama tuturor bisericilor”, la San Giovanni in Laterano, sub îndrumarea pr. Andrei Gherghel, și pe treptele Scării Sfinte, urcate în genunchi ca act de pocăință. Ne-am recules la Santa Maria Maggiore, la mormântul Papei Francisc, la Ieslea lui Isus și în fața coloanei unde a fost legat și biciuit Isus. Un moment de mare onoare a fost prezența ambasadorului României pe lângă Sfântul Scaun, la Bazilica San Vitale, întărind legătura dintre comunitate și valorile noastre naționale și creștine.

Punctul culminant al Romei a fost Sfânta Liturghie la mormântul Sfântului Apostol Petru (primul Papă), din subsolul Bazilicii, locul unde odihnesc peste 90 de Suverani Pontifi, precum și participarea la audiența generală din Piața San Pietro, unde am primit binecuvântarea Papei. Am avut bucuria de a fi ghidați prin Bazilică de pr. Iulian Misariu, care ne-a oferit detalii prețioase despre istoria și spiritualitatea locului. El ne-a reamintit vocația terțiarilor: aceea de a fi în lume, dar nu din lume, de a fi instrumente vii de pace și iubire, urmându-l pe Cristos – Calea, Adevărul și Viața.

Drumul a continuat spre Assisi, „orașul păcii”, pe urmele Sfântului Francisc și ale Sfintei Clara. Aici am fost întâmpinați de pr. Claudiu Mărtișcă, în Bazilica Sfântului Francisc, un loc unic format din trei biserici suprapuse, unde am descoperit povestea fascinantă a acestui lăcaș. Am admirat frescele maeștrilor care, începând cu anul 1254, au pictat pereții bazilicii, transformând scenele din viața Sfântului în rugăciune vizuală. Pentru noi, franciscanii, un moment de har deosebit a fost Sfânta Liturghie celebrată la mormântul Sfântului Francisc de către pr. Claudiu, pr. Iosif și pr. Benone, unde ne-am rugat pentru noi toți, pentru familiile noastre, dar și pentru odihna veșnică a pr. Cristian Blăjuț, mulțumindu-i pentru tot binele săvârșit în timpul apostolatului său printre membrii OFS. Pașii ne-au purtat apoi spre Rivotorto, locul unde, în 1219, a avut loc celebrul „Capitol al Rogojinilor”. Ne-am imaginat cei peste 5.000 de frați adunați aici, printre care se aflau Sfântul Anton de Padova, Sfântul Dominic și Cardinalul Ugolino.

Am continuat spre Bazilica Sfânta Maria a Îngerilor – Porțiuncula, „leagănul” Ordinului Franciscan, locul simplității, unde Sfântul Francisc a cerut îndurarea Domnului pentru noi toți și de unde sufletul său a plecat spre Cer. La Palatul episcopal și Casa părintească ne-am reamintit de gestul radical al convertirii: Francisc s-a dezbrăcat de hainele sale pământești, dându-le înapoi tatălui său și declarând cu tărie: „De acum, tatăl meu este Dumnezeu”. Apoi am vizitat mormântul Fericitului Carlo Acutis, un model de iubire pentru Euharistie. La Bazilica Sfintei Clara, am contemplat Crucea originală de la San Damiano, crucea care i-a vorbit Sfântului Francisc, dându-i misiunea vieții sale: „Francisc, repară biserica Mea, care, după cum vezi, este în ruină!” Ne-am rugat și la mormântul Sfintei Clara, aflat la subsolul bazilicii.

Muntele La Verna, locul primirii stigmatelor de către Sfântul Francisc – semnele vizibile ale rănilor lui Cristos imprimate pe trupul său – a fost un spațiu în care liniștea și rugăciunea au favorizat o întâlnire profundă cu misterul suferinței unite cu Cristos. Am celebrat Sfânta Liturghie, mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru harurile primite. Ziua s-a încheiat la San Damiano, locul unde Crucea a vorbit, chemându-ne pe fiecare să „reparăm Biserica” din inimile noastre. Finalul pelerinajului a stat sub semnul Centenarului. Liturghia din Bazilica Superioară din Assisi, înălțată de acordurile de orgă ale pr. Emanuel Chiricheș, ne-a învățat dialogul „inimă la inimă” cu Dumnezeu.

De asemenea, vizita la Sfânta Rita din Cascia, „avocata cazurilor disperate”, model de iertare și speranță, a completat parcursul spiritual al acestor zile. Pelerinajul s-a încheiat la Roma, la Seminarul Seraphicum al Franciscanilor Minori Conventuali, cu o Liturghie de mulțumire. Ne întoarcem spre casă purtând în inimă lumina acestor zile binecuvântate și un îndemn vital: să ne binecuvântăm copiii și nepoții și să vorbim sincer, „inimă la inimă”, cu Domnul. Mulțumim preoților însoțitori pentru răbdare și tuturor pelerinilor care au format, timp de o săptămână, o singură familie sub mantia Sfântului Francisc. Pace și Bine! (Ana Biro pentru OFMConv.ro)

În cadrul Sfintei Liturghii, candidații au fost mai întâi prezentați Episcopului diecezan, după care pr. Zsolt Szilvágyi, parohul acestei comunități, a confirmat că tinerii au fost instruiți în învățăturile credinței și s-au pregătit spovedindu-se și împărtășindu-se pentru a primi mirungerea. În omilia rostită în limbile română și maghiară, Păstorul Diecezei a afirmat: „Duhul Sfânt a coborât asupra apostolilor când ei erau adunați împreună. De zece zile stăteau în rugăciune împreună cu Sfânta Fecioară Maria. Erau în comunitate. În această relatare trei lucruri sunt importante: rugăciunea, a fi conduși de Duhul Sfânt și comunitatea. Prin rugăciune sufletul se pregătește, se deschide pentru primirea lui Dumnezeu. Cel care se miruiește se lasă călăuzit de Duhul Sfânt, care vorbește de multe ori și prin exemplele oamenilor. Fiți atenți, să nu îl interpretați greșit. În comunitate împărtășim credința noastră, dar și greutățile trăirii credinței, și primim putere.”

A urmat un moment important al mirungerii: candidații și-au reînnoit făgăduințele de Botez și au dat mărturie despre credința lor. În cele din urmă, tinerii, însoțiți de nașii lor, s-au apropiat de Episcopul Diecezan pentru ungerea pe frunte cu Sfânta Crismă, însoțită de cuvintele: „Primește pecetea darului Duhului Sfânt.” La Sfânta Liturghie au concelebrat pr. Ioan Butacu, din Arhidieceza de București, și pr. Branko Duma, capelan al parohiei Timișoara IV Iosefin. Cadrul muzical al celebrării a fost asigurat de grupul coral Laudate Dominum și de corul de copii și tineri Szeretethangok.

„Cu Dumnezeu viața este mai bună, mai frumoasă și mai împlinită”, au afirmat tinerii în salutul lor adresat Episcopului Diecezan. Pentru cei 52 de tineri miruiți, această solemnitate a constituit un pas important pe drumul credinței, credință pe care, de acum înainte, sunt îndemnați să o mărturisească, încurajați de Duhul Sfânt. (Biroul de presă al Episcopiei de Timișoara)

Evenimentul a debutat vineri după-amiază, 8 mai, când rectorul Institutului, pr. Ștefan Lupu, alături de echipa formativă, le-a urat bun venit participanților, punctând obiectivul principal al întregului parcurs: aceste zile nu sunt atât despre acumularea de informații, cât, mai ales, despre ascultarea sinceră a „șoaptei” lui Dumnezeu într-un climat de liniște și fraternitate.

După acest prim moment, a urmat o scurtă vizită ghidată a Institutului. Tinerii au descoperit spațiile formative, capela, sălile de studiu și alte locuri în care seminariștii își desfășoară viața de zi cu zi. Această activitate a reprezentat o bună oportunitate pentru participanți de a cunoaște mai îndeaproape realitatea vieții seminariale și atmosfera de familie care caracterizează comunitatea Seminarului. Programul a continuat cu un moment de Adorație euharistică, oferindu-le tinerilor ocazia de a-și încredința căutările interioare Domnului. Seara s-a încheiat într-o notă de bucurie contagioasă; prin activitățile sportive și recreative desfășurate împreună cu seminariștii, barierele formale au dispărut, transformând grupul de oaspeți și comunitatea Seminarului într-o singură familie unită prin dialog și entuziasm.

Cea de-a doua zi a debutat cu celebrarea Sfintei Liturghii, prezidată de pr. David Eduard Cristian, responsabilul pentru vocații al Diecezei de Iași. În cadrul omiliei, acesta a oferit o perspectivă surprinzătoare asupra onestității chemării creștine. Făcând o analogie cu strategiile agențiilor de marketing, care tind să evidențieze doar beneficiile unui produs pentru a-l face atractiv, părintele a subliniat că Isus propune un model de comunicare radical diferit. Pornind de la textul evanghelic (cf. In 15,18-21), pr. David a evidențiat faptul că Mântuitorul nu „vinde” o iluzie, ci prezintă realitatea întreagă: alături de bucuria mântuirii, el vorbește deschis despre provocări și persecuții. Această sinceritate absolută a lui Dumnezeu față de om a fost prezentată ca fundamentul unei alegeri libere și asumate, tinerii fiind încurajați să îmbrățișeze planul divin cu toate dimensiunile sale.

Programul a continuat în Aula Magna a Institutului, unde atmosfera de rugăciune s-a prelungit într-un timp de împărtășire vocațională. Mărturiile oferite de preoți, seminariști și oaspeți au dezvăluit modul discret, dar profund, în care Dumnezeu lucrează în istoria personală a fiecăruia. Aceste istorii vii de credință le-au permis tinerilor să înțeleagă că discernământul nu este un proces abstract, ci o trăire cotidiană marcată de slujire și curaj. Pentru a oferi o notă creativă acestor căutări interioare, studenții anului VI au pus în scenă o piesă de teatru cu tematică vocațională. Prin limbajul artei dramatice, aceștia au ilustrat cu multă sensibilitate lupta interioară a unui tânăr care încearcă să recunoască vocea divină în vacarmul lumii de astăzi. Ulterior, participanții s-au reunit în grupuri de discuții, unde dialogul deschis a permis aprofundarea subiectelor legate de vocație.

După-amiaza a fost rezervată unei plimbări prin Iași, oferindu-le tinerilor ocazia de a descoperi pulsul orașului și unele dintre obiectivele sale istorice și religioase emblematice. Odată cu lăsarea serii, agitația urbană a făcut loc unui timp de reculegere, prin Lectio divina, unde tinerii au deprins arta de a citi propria viață printre rândurile Scripturii, și prin rugăciunea sfântului Rozariu însoțită de Litania cântată.

Duminică, 10 mai, ultima zi a evenimentului, a avut în centru celebrarea Sfintei Liturghii de la ora 10:00, prezidată de pr. Cristian Bîrnat. În cadrul celebrării, participanții au fost invitați să privească aceste zile trăite în Seminar ca pe un timp de har și discernământ, în care fiecare a avut posibilitatea de a se apropia mai mult de Dumnezeu și de a reflecta cu sinceritate asupra propriei vocații. După Sfânta Liturghie, tinerii s-au reunit împreună cu echipa formativă a Seminarului pentru a-și împărtăși impresiile finale. Într-o atmosferă deschisă și fraternă, aceștia au vorbit despre experiențele trăite, despre momentele care i-au marcat și despre ceea ce au descoperit în contact cu viața seminarială. „Zilele Porților Deschise” s-au încheiat cu un sentiment de speranță. Organizatorii și-au exprimat încrederea că această experiență le va servi drept busolă tinerilor prezenți, ajutându-i să răspundă cu sinceritate și bucurie drumului pe care Dumnezeu l-a pregătit pentru fiecare dintre ei. (Ciobanu Ionuț-Cosmin pentru ITRC.ro)

Doi preoți care locuiesc în subsolul capelei supraveghează activitățile acesteia. Pr. Claudio Tagliapietra, unul dintre vicecapelani, explică valoarea implicării în viața universitară: „Nu ne întrebăm niciodată cum să atragem tinerii. În schimb, ne întrebăm cum să îi întâlnim și să le vorbim despre anxietățile lor. Abia atunci vorbești aceeași limbă. Adesea, ei caută un tată, un frate. Uneori, o conversație obișnuită duce la ceva mai profund.” Apropiata vizită a Papei Leon, spune el, evidențiază provocarea de a uni două forme de înțelepciune: cea a lui Dumnezeu și cea a umanității. „Ambele provin din aceeași sursă; trebuie doar să ascultăm cu inimile noastre”.

Ca răspuns, pr. Tagliapietra face referire la figuri-cheie din istoria Bisericii: Sf. Toma de Aquino și viziunea sa asupra înțelepciunii; Sf. Augustin, care a fost un învățător cu o inimă plină de ardoare și înțelepciune; și Sf. John Henry Newman, care a propus un ideal înalt al vieții universitare. Scopul, explică el, este de a unifica cunoașterea, ceea ce poate inspira grupurile din capelă care organizează întâlniri și sesiuni de rugăciune să privească dincolo de cercul lor imediat. Ca profesor la Universitatea Pontificală Santa Croce din Roma, el reflectează: „Educația este una dintre cele mai nobile misiuni ale noastre ca profesori: să le arătăm studenților toată frumusețea pe care Dumnezeu o vede în ei și să le oferim instrumentele necesare pentru a deveni ceea ce sunt meniți să fie.”

Pr. Gabriele Vecchione, care este și vicedirector al Biroului diecezan pentru pastorația universitară, mărturisește: „La Spovadă, am auzit adesea tineri povestind cum nu mai doreau să trăiască. Ceea ce fac întotdeauna este să le reamintesc că această perioadă este o fază a vieții care va trece.” „Biserica are un arsenal, o imensă rezervă de spiritualitate”, continuă el, „Sf. Ioan al Crucii, în noaptea sa întunecată, a descris ceea ce noi am numi depresie, dar și cum să treci prin ea și să îl întâlnești pe Dumnezeu. Așadar, limbajul psihicului face parte din credință, nu îi este străin.”

Pr. Vecchione, critic față de utilizarea omniprezentă a rețelelor sociale, o descrie ca pe o „catastrofă” din cauza impactului său de dependență. El avertizează asupra unei crize neuronale răspândite care provoacă tulburări de atenție, depresie și epuizare. Capelanul critică, de asemenea, utilizarea necontrolată a IA: „Chiar și profesorii au devenit ca niște procurori care vânează plagiatul. Universitatea este un loc al efortului și al reflecției – nu absolvi cu o pocnitură din degete; nu treci de la zero la o sută în trei zile.”

În lumea de astăzi, pr. Vecchione susține că tinerii sunt adesea cuprinși de o retorică ce încearcă să îi definească. El explică un sentiment crescând de paternalism față de tineri. „Nu putem scăpa de el, proiectăm anumite așteptări asupra lor… Cei care îi învață pe tineri ar trebui să îi întrebe ce își doresc cu adevărat. În schimb, îi punem pe banda rulantă industrială; devin ca niște obiecte care se mișcă de-a lungul ei, îndreptându-se cu toții spre locuri de muncă pe care ar putea ajunge să le urască.”

În primul rând, trebuie să reeducăm tinerii cu privire la modul în care își pot atinge adevăratele obiective. „Este extrem de dificil, deoarece a-ți dori ceva este întotdeauna ceva străin. Un copil dorește, în general, ceva diferit de ceea ce vor părinții săi, așa că a trăi în această alteritate este foarte greu.” Prin urmare, aici, la Universitatea Sapienza, cultivarea familiarității și încurajarea relațiilor sănătoase se numără printre principalele eforturi ale preoților. Când cineva bate la ușa capelei, de obicei o face pentru a cere îndrumare, pentru o conversație de cinci minute sau pentru Spovadă. „Dar, în cele din urmă, toată lumea caută paternitatea – pe cineva care să creadă în ei.”

Tema simpozionului a fost inspirată de asemănarea din Evanghelie despre cărturarul care scoate din vistieria sa „lucruri noi și lucruri vechi” (Matei 13,52) și a propus o reflecție asupra continuității creatoare dintre tradiția creștină și problemele lumii de astăzi. Comunicările au abordat teme cum ar fi demnitatea persoanei umane, raportul dintre credință și rațiune, responsabilitatea socială, dialogul dintre Biserică și societate, ecologia integrală, educația, economia, bioetica și rolul instituțiilor academice în promovarea binelui comun.

Un loc important în cadrul simpozionului a fost ocupat de reflecția asupra enciclicei Rerum Novarum, înțeleasă ca izvor viu al învățăturii sociale catolice. În această perspectivă, una dintre contribuțiile prezentate a evocat experiența Universității Catolice din Lille, arătând cum o universitate poate deveni un spațiu concret de întrupare a doctrinei sociale: loc de formare intelectuală, de dialog între știință și credință, de angajament social, de cercetare și de slujire a persoanei umane.

La lucrările simpozionului au participat profesori și cercetători din România și din alte țări, precum și studenți și doctoranzi, într-un cadru academic deschis dialogului interdisciplinar și internațional. Evenimentul a oferit prilejul unei reflecții asupra misiunii de azi a teologiei sociale: aceea de a construi punți între persoane și comunități, între tradiție și inovație, între exigențele credinței și provocările societății contemporane. Lucrările vor fi publicate în numărul pe 2027 al revistei Facultății, Verbum.

Prin acest simpozion, Facultatea noastră a dorit să contribuie, în spirit universitar și eclezial, la reflecția asupra responsabilității creștine în viața socială și la promovarea unei culturi a dialogului, solidarității și binelui comun. (Wilhelm Tauwinkl pentru site‐ul Facultății de Teologie Romano-Catolică, preluat pe ARCB.ro)

Mons. Rui Manuel Sousa Valério, Patriarhul Lisabonei, Portugalia, a celebrat Liturghia pe 13 mai. În omilia sa, prelatul a subliniat că pelerinajul „nu se termină aici”, ci mai degrabă Fatima este „un punct de plecare”. Această sărbătoare aniversează prima dintre cele șase apariții ale Fecioarei de la Fatima în fața celor trei copilași păstori, Lucia dos Santos, în vârstă de 10 ani, și verișorii ei Francisco și Jacinta Marto, de 9 și 7 ani, în 1917. Pelerinajul din 13 mai este cel mai frecventat, strângând anul trecut peste 450.000 de pelerini. Aceștia se adună la Cova da Iria, un cartier care a fost cândva câmpul unde cei trei pășteau oile familiei lor și unde le-a apărut Fecioara Maria. Biserica Catolică a recunoscut oficial aparițiile ca fiind demne de crezut în 1930.

„Venim ca pelerini și plecăm ca discipoli misionari; tot ceea ce trăim aici – rugăciune, tăcere, reconciliere și comuniune – nu poate rămâne limitat la Cova da Iria”, a remarcat prelatul. I-a invitat pe credincioși să lase experiența de la Fatima „să pătrundă în inimile noastre”, precum și în toate domeniile vieții – casele, familiile, locurile de muncă și școlile noastre – și, de asemenea, „în rănile și bucuriile vieții de zi cu zi”. Mons. Sousa a subliniat că mesajul de la Fatima este cu adevărat îmbrățișat „atunci când se transformă într-o misiune, iar ceea ce primim devine o lumină pentru ceilalți”. A reamintit, de asemenea, că în aparițiile sale, Fecioara a făcut apel la convertire și la responsabilitatea iubirii: „Adevărata devoțiune față de Maria nu închide niciodată inima. Ea o deschide; nu izolează niciodată, ci trimite mai departe; nu doarme niciodată, ci trezește”.

Fecioara Maria le-a cerut copiilor să se roage Rozariul în fiecare zi pentru convertirea păcătoșilor și pentru a obține pacea în lume, în special sfârșitul Primului Război Mondial, care era în desfășurare. De asemenea, i-a invitat să facă sacrificii personale și să-și ofere suferințele în numele păcătoșilor. A promis că se va întoarce în ziua de 13 a fiecărei luni, timp de șase luni, și le-a mărturisit că are secrete de dezvăluit cu privire la soarta lumii. Pentru a dovedi că aparițiile erau reale, Maria le-a promis copiilor că, în timpul ultimei sale apariții, le va da un semn, astfel încât oamenii să creadă în apariții și în mesajul ei. Ceea ce s-a întâmplat în acea zi – 13 octombrie 1917 – a ajuns să fie cunoscut sub numele de „Miracolul Soarelui” sau „ziua în care soarele a dansat”.

13 mai 2026 marchează, de asemenea, a 45-a aniversare a tentativei de asasinat asupra Papei Ioan Paul al II-lea în Piața Sfântul Petru. Din acest motiv, Liturghia de la Fatima a fost celebrată folosind potirul pe care Pontiful polonez l-a donat în timpul uneia dintre vizitele sale la acest loc.

Întâlnirea de la Alba Iulia s-a desfășurat sub egida „Anul Episcop Márton Áron”, fiind marcată și de momente comemorative, precum vernisajul expoziției din Palatul Arhiepiscopal. În spirit de comuniune, Episcopii au adus mulțumire lui Dumnezeu pentru darul vieții Venerabilului Episcop Márton Áron, celebrând Sfânta Liturghie în străvechea Catedrală catolică „Sfântul Mihail” și în biserica greco-catolică „Sfântul Spirit”. Rugându-se pentru pacea în lume, cu ocazia amintirii liturgice a Maicii Domnului de la Fatima, Episcopii și-au mărturisit solidaritatea cu Sfântul Părinte Papa Leon al XIV-lea în misiunea sa de apărător al păcii, al sacralității vieții umane, al celor sărmani, persecutați sau suferinzi.

Preasfințitul László Böcskei, Episcop romano-catolic de Oradea, a condus sesiunea în calitate de președinte CER, avându-l alături pe noul Vicepreședinte, Preafericitul Părinte Claudiu Pop, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. În conformitate cu statutul CER, a fost ales și cel de-al patrulea membru al Consiliului Permanent: Preasfințitul Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea.

Episcopii au analizat diferite teme de lucru pregătite în comisiile și oficiile CER: tineret, familii, învățământ, viața consacrată și misiune. În mod special au fost studiate propunerile Comisiei pentru Comunicații Sociale în vederea unei prezențe structurate în mass-media din țara noastră, și tematica înaintată de Oficiul pentru Protecția Minorilor în vederea prevenției și a ocrotirii persoanelor vulnerabile, conform legislației civile și bisericești. Au fost analizate propunerile Oficiului Juridic cu privire la modificarea statutului și a regulamentelor interne. Au fost aprobate, totodată, propunerile Confederației Caritas România în vederea unei funcționări mai eficiente în caz de necesitate.

Următoarea sesiune plenară a CER, programată între 21-23 septembrie 2026, va fi găzduită de Arhieparhia Greco-Catolică de Alba Iulia și Făgăraș. Conferința Episcopilor din România, care se reunește de două ori pe an, exprimă unitatea Bisericii Catolice din țară, precum și comuniunea Episcopilor cu Succesorul Apostolului Petru, Sfântul Părinte Papa. (Pr. Francisc Ungureanu, secretar general CER)

Conferința s-a adresat cercetătorilor, cadrelor didactice universitare și doctoranzilor, reunind participanți din diferite domenii teologice și interdisciplinare, preocupați de provocările și perspectivele dialogului interreligios în contextul contemporan. Evenimentul a fost organizat de Școala Doctorală de Teologie și Științe Religioase și Centrul de Studii și Cercetări de Frontieră în Teologie din cadrul Facultății de Teologie Greco-Catolică a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Lucrările conferinței au debutat cu salutul adresat de pr. prof. univ. dr. Cristian Barta, decanul Facultății de Teologie Greco-Catolică, care a subliniat importanța cultivării unui dialog autentic între tradițiile religioase și între disciplinele academice, într-o lume marcată de pluralism cultural și spiritual. Pe parcursul întregii zile, participanții au abordat teme variate, de la fundamente biblice și patristice ale dialogului, până la provocările contemporane ale ecumenismului, libertății moderne, pastorației în diaspora sau relației dintre teologie și psihologie.

Prima sesiune, moderată de lect. univ. pr. dr. habil. Călin-Daniel Pațulea, directorul Școlii Doctorale: Teologie și Științe Religioase, a inclus intervenții despre dialogul în contextul Conciliului din Ierusalim (cf. Fapte 15,1-35), reflecții asupra teologiei Sfântului Augustin și Hans Urs von Balthasar, precum și studii dedicate tradiției sinodale și moștenirii teologice a Sfântului Ioan Damaschin. În cadrul celei de-a doua sesiuni, moderată de conf. univ. dr. Călin Săplăcan, participanții au analizat rolul catehezei și al formării tinerilor în orizontul dialogului interreligios, provocările autonomiei individuale moderne și perspective asupra unității Bisericii.

După-amiaza conferinței a continuat cu intervenții dedicate raportului dintre teologie, estetică și spiritualitate, rolului rugăciunii în reglarea emoțională, precum și reflecții asupra participării omului la viața trinitară. Ultima sesiune, moderată de conf. univ. pr. dr. Anton Rus, a adus în atenție teme legate de misionarism și pastorație în diaspora, figura Fericitului Episcop Iuliu Hossu, provocările patrimoniului liturgic al Bisericii Române Unite cu Roma, precum și strategii de însoțire pastorală a persoanelor care părăsesc sectele satanice. Conferința s-a încheiat cu o sesiune de discuții și concluzii, desfășurată sub tema „Lumini și umbre”, oferind participanților posibilitatea de a evidenția principalele idei și provocări desprinse din comunicările prezentate.

Evenimentul a evidențiat preocuparea mediului academic teologic din Blaj pentru promovarea dialogului, a comuniunii și a cercetării interdisciplinare, într-un spirit de deschidere și fidelitate față de tradiția creștină. Dialogul interreligios necesită o conștientizare puternică a propriei identități, dar și o deschidere spre acceptare, acesta nefiind doar o întâlnire diplomatică, ci o modalitate de a face teologie, presupunând o colaborare practică pentru pace și dreptate, căutarea comună a adevărului, nu relativism, ci o căutare comună a Divinului. (Biroul de presă al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, pr. Vlad Mezei)