O seară plină de spoturi publicitare, porn, popcorn, spoturi în piele goală şi distracţie!

Vă aşteptăm!

Să vă pun și poze ca la copii mici…

Pleci din Fundul Moldovei la capitală, București, care este, la facultate, nu contează care. Vreo juma’ de an te acomodezi cu miticii și te sufoci încercând să-ți îndoi limba cu eleganță în așa fel încât să dai naștere la dumnezeiești triluri de “dupe”, “pă”, “frate”, “ai grije despre tine”, “Rareși”, etc. Descoperi viața de student, observi că nu te mai sună maică-ta așa des, observi că o suni tu din ce în ce mai des să îi explici cum ți se duc banii pe cărți și nu mai poți de atâta învățat, iar tu o arzi glorios ca un cocalar infect cu ultimii jegoși agramați, crăpi sâmburi în metrou, asculți “muzică lăutărească” la telefonul cu clapetă, “combini” orice fată/băiat cu texte care încep cu “auzi păpușe” și dintr-o dată ai o refelație revelație. Nu mai ești persoana de care te-ai îndrăgostit, Bucureștiul te-a schimbat, ești matur și vrei să contemplezi prostia, vrei să te faci remarcat în gloata cu ciobani, ești dornic de afirmație, iar țara în care ai crescut îți face mai rău decât piatra la rinichi pe care-o tratezi cu brifcor. Simți nevoia să te faci remarcat și să schimbi cercul de prieteni, dar ce să faci? Pleci de la ISE, pentru că acolo sunt numai curve penale cu care n-ai ce vorbi, te muți la filosofie și în paralele faci arte plastice, o suni pe mă-ta să-i explici cât de mult ai nevoie de-un DSLR, te gâtui cu un cearceaf cu ciucurei, o șapcă-ncap, niște papuci de skate și blugi din ăia tip burlan și gata! Te-a trăznit boemia și acum ești sensibil, ce pensula ta? Fuga la Universitate pentru că acolo sunt standurile veșnice cu cărți antice. Alegi cărțile cele mai greu de citit și scrise de autori la fel de greu de găsit. Nu de alta, dar cu cât citești mai multe filosofii ești mai boem și bohemiameter crește văzând cu ochii, iar când ieși cu oameni necunoscuți să lași impresia că ești căptușit de carte. După lectură, eventual la umbra unui copac într-o zonă aglomerată, murdară și plină de praf cu noxe multe și eventul și puțin smog, să vadă lumea cât de amărât este și ce viață cruntă duce un tânăr boem și printre pagini scoate DSLR-ul, face focut cam 5 minute, cât să surprindă cât mai bine răutatea lumii și praful cotidian care se așterne pe creierele îmbâcsite ale săracilor roboți, supranumiți oameni. Da’ nu poți sta sub copac atât, pentru că s-a terminat boemia locului, ai supt orice sursă de boemie din jur pentru că ești într-adevăr un boem dat dracului. Hai, fuga la Universitate.

Încet, încet, târâindu-ți curul îmbrăcat cu blugi cu curul jos, adică din ăia de stau ca pe gard, iar turul stă la distanță de două degete de îndoitura genunchiului, târâindu-ți papucii roz cu negru cu talpa roasă pe margini pentru că de atâta boemie nu mai poți să calci corect, cu DSLR-ul la gât și cu cearceaful cu ciucurei la gât te prelingi pe scările de la Universitate. Acolo mai sunt și alții, la fel ca tine, pe care îi cunoști și pe care în mod normal i-ai saluta, dar acum nu este momentul. Ai ajuns la Mecca boemiei, iar pentru că toți sunteți boemi vă înțelegeți dracu’ din priviri. Și stați acolo ceasuri întregi să contemplați boemia și să vă autoflagelați cu taina boemiei pierdute în rândul entităților de rând care-și duc cracii zi de zi la muncă pentru o pâine, spre o rutină ce ține de zeci de ani, dar care îi ține pe unii pe linia de plutire. Dar tu ești stupefiat, simți că ești prea boem, nu ai face așa ceva niciodată, te doare la cearceaf că n-ai bani, buzunarul gol e o stare de spirit, ești bucuros, dar nu râzi, pentru că ești boem. Mai faci o poză, mai citești un titlu de carte ciudat, mai analizezi statutul spiritual al omului de rând și râzi de el, te mai prelingi vreo două trepte, de la boemie se trage, după care belești ochii în cer ca vaca la poartă nouă și mai faci vreo 2-3 poze cu DSLR-ul lu’ mă-ta, poze care durează minim 10 minute, pentru că tu trebuie să reglezi obiectivul, să-l înclini, să-l freci, să-l umpli de boemie, deși e automat. Bă! Sclavule! Dă-te-n Dâmbovița! Cum parascovenia mă-sii îi pălește pe toți boemia așa dintr-o dată? Și de ce păscălău’ mă-sii trebuie să porți neapărat șapcă, cearceaf cu ciucurei la gât și DSLR, papuci roși și pantaloni burlan și să vorbești de parcă te-a născut Schopenhauer și Kant? Și nu-i valabil doar pentru București, ci pentru toate orașele mari ale țării. De ce filosofia mă-sii nu ești boem la tine-n sat la Cucuieții din Deal? Acolo ce are? Nu ai trepte unde să te prelingi? Poate boemia e o boală cronică care se manifestă în momentul în care ai pășit în orașe cu o populație mai mare de 300 000 de locuitori… nici Descartes nu cred că știe.

De ce tre’ să slefuiești treptele de la Universitate cu curu’ ăla boem și lăsat? Și care-i faza cu cearceafu’ cu ciucurei și DSLR-ul?!?!?!?

Eu sunt boem la mine-ncurte, tu de ce nu ești?

Lately am aflat că Ricky al nostru e agramat, iar Ricky al lor este homosexual, deși nu vroiam să aflu nici una nici alta, dar se pare că în România încă informațiile care sunt într-adevăr importante sunt într-adevăr neimportante.

Lately am fost la stomatolog și-am aflat că trebuie să scap de un molar la care țin foarte mult, c’est la vie.

Lately Nostradamus s-a înșelat, acceleratorul CERN și-a văzut de treabă și n-a făcut nici un fel de bortă neagră așa cum toți crispații se așteptau. Mai așteptăm până în 2012 să vedem dacă maiașii se vor întrece pe sine.

Lately am aflat că Tila Tequila se înhaită la un maraton al masturbării non-stop timp de 9 ore. Doamne feri să nu-și ciufulească junioara prea tare, să dea în harcea parcea că s-a dus naibii unealta muncii și să fim serioși, cine se mai uită la o PHP ?

Lately mi-am umplut capul numai cu căcat de taur, adică cu mult bullshit.

Incendiul a fost sesizat în jurul orei 9.30, când fumul gros a fost observat de vecini. Focul s-a extins rapid, interiorul clubului fiind tapetat cu stuf, fapt care explică şi viteza extinderii flăcărilor. Trei din cele patru niveluri ale imobilului au fost distruse. „Ne-au anunţat locuitorii din casele aflate în vecinătate, nu angajaţii”, a declarat Andrei Biriş, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Cluj. Conform acestuia, incendiul a izbucnit după ora 7.00, însă ei au fost anunţaţi abia după ora nouă de faptul că localul arde.

Un tânăr care se afla în local când a izbuncit incendiul spune că a simţit miros de fum, dar iniţial nu nu a dat mare importanţă acestui fapt. Apoi, însă, au început să cadă bucţi de tavan. „Eram la etajul doi şi cădeau bucăţi din tavan, moment în care au sosit deja pompierii şi am fost evacuaţi“, a declarat Zsolt Eredi.

Potrivit acestuia, focul a pornit de la ultimul etaj şi a cuprins apoi întrega clădire. Un client fidel al clubului, sosit şi el la faţa locului, acuză patronul clubului de neglijenţă. „De când vin în acest local nu am văzut decât un extinctor lângă bar, deşi e plin de stuf. Asta înseamnă neglijenţă crasă“, a spus Iulian.

Sursa Adevărul

Această scriitură are titlul de publicitate NEGATIVĂ.

Până astăzi am crezut sau mă rog, m-am forțat să nu cred, că Orange nu angajează prostituate oligofrene și tari în gură de pe marginea drumului la serviciul de realții cu clienții. Așa cum și tu ți-ai dat seama teoria pe care cu greu am refuzat s-o cred atâția ani s-a dovedit a fi adevărată. Ori apelez la o prostituată ori la serviciul de relații cu clienții este tot una. Dacă e să mă gândesc mai bine, există o diferență între prostituată și operator orange telesales: prostituata ia bani și își face meseria cu brio. La Orange, te jupoaie de bani, își face meseria în stilul lasă-mă să te las și la final îți mai dă și sida.

Tu, ca om rațional te vei întreba ce vrea și boul ăsta acum, nu toți au probleme cu Orange-ul? Nu frate, ăia de la Vodafone n-au probleme cu Orange-ul și nici ăia de la Cosmote sau Zapp. Na!

Totul a început acum 4 ani, pe când încercam să aflu cum pot face comenzi online de pe site-ul Orange. Mi-am făcut ca tot omul un cont, chiar două, pentru că am două abonamente, dar nimic. Eu dădeam click pe magazin online, el mă redirecționa pe pagina Home. Am povestit nenorocirea pe care o trăiam unui oprerator orange, mi-a promis că se rezolvă, așa că am așteptat ca un om credul și prost ce sunt ca prostituata de la capătul celălalt al firului să-mi rezolve mie, puțoiului, clientului idiot, problema cu care mă confruntam. Am așteptat ca un naiv timp cam de…. un an și nimic. Na, mă gândesc că-i vorba de România, mă mai calmez și sun iar callcenter-ul Orange, unde m-a întâmpinat altă prostituată operator callcenter Orange. Acum lucrurile au căpătat o altă întorsătură. Mi se explica că sunt idiot și că nu știu să pun o parolă într-un câmp deși prima dată am pus mâna pe un calculator în ’95, pe când mă chinuia talentul la Q-Basic. Am înțeles în sinea mea că e și prostituata un om, că vorbește cu diverse categorii sociale, mai înzestrate sau mai puțin înzestrate cu darul gândirii și ca să-i fac pe plac i-am detaliat situația și i-am explicat că nu sunt chiar idiot și mă pricep la calculatoare. Înainte să mă slobozesc la gură vreau să fac o mică paranteză și să fiu de părere că prostituata de la Orange care mă făcea idiot pe față era genul de persoană care scrie cu un singur deget, vă imaginați voi cum stă treaba, cred că ați nimerit și astfel de persoane la diverse locații unde de obicei lași bani. Ceea ce vreau să zic este că eu îmi luam faluși în gură de la o prostituată care nu știa să scrie la o tastatură. Așa… deci NU! Mă contrazicea nene, ești nebun? Îmi explica faptul că eu sunt idiot și nu știu să schimb o parolă deși i-am explicat că am folosit mai multe browsere, calculatoare, sisteme de operare, etc. A zis că se interesează, dar în principiu este imposibil ceea ce spun, iar eu am rămas cu fața aia care nu exprimă decât “Cum #$^! mea?”

Am uitat de problema mea cu contul online, îmi făcusem treburile de pe contul lui maică-mea.

[Later edit]

Problema am rezolvat-o acum câteva luni după un e-mail la suportul tehnic, multe print-screen-uri și e-mail-uri. Care era problema? Aveam un al 3-lea user. De unde și cum? Habar n-am. Două abonamente, maxim două usere, nu? Așa zice politica lor, nu eu. Totuși eu am 3 usere pe 2 abonamente. Mă bucur totuși că am rezolvat problema cu care mă confruntam… după 4 ani.

Totul era roz până să-mi mai tragă o țeapă. Anul trecut, în august parcă, aveam o opțiune bună bună de la Orange Young, 500 de minute, 500 de mesaje și o opțiune cu 500 mb pe care o activasem la 2 săptămâni după opțiunea de minute despre care vorbeam anterior. Într-adevăr, am primit un mesaj prin care m-au anunțat că opțiunea de 500 de minute și mesaje nu mai este valabilă, dar nimic legat de cea de trafic. Buuuuunn. M-am conformat și n-am mai sunat ca un derbedeu, dar am continuat să scot prostii de pe net știind că opțiunea de date este pe 6 luni, la fel ca și opțiunea de minute, numai că între cele două exista diferența de două săptămâni despre care vorbeam, deci, rupe netu’ nenică! Și vine factura… cost aproape 40 de euro. Muuuaaaamăăă frate. Urgent 411 Orange call center. Acolo m-a întâmpinat amabil o altă prostituată orange specialist, care mi-a zis scurt. “Domnule, nu înțelegeți, dumneavoastră nu mai aveți nici un fel de opțiune de date sau voce pentru că cele 6 luni au trecut și au expirat”. Discuția a continuat cam așa. Doamna, cu tot respectul, opțiunile mele nu au fost activate în aceeași zi. Nu este adevarat, opțiunile au fost activate în aceeași zic. Doamnă, nu sunt nebun, vă rog să verificați să vedeți că nu este adevărat ce spuneți. Domnule, cred că știu mai bine ce spun, au fost așa cum spun eu, activate în aceeași zi. Vă rog să verificați. Am să verific, dar verific degeaba. Vă rog. Da, domnule, este așa cum spuneți dumneavoastră. Noah, vedeți? Și nu era normal să mi se comunice? Dumneavoastră trebuia să știți când expiră. Adică îmi sugerați să folosesc un calendar și să-mi notez perioadele în care activez opțiuni la Orange? Nu, nu asta vroiam să spun. Dar ce? Că dumneavoastră trebuia să știți când vă expiră opțiunile. Eu blink-blink… blink. Dar nu sunteți de părere că ar fi fost drăguț să primesc un mesaj din partea Orange prin care să fiu anunțat că-mi expiră toate opțiunile? Ba da. Bine, și atunci de ce nu am primit? Dar ați primit. Eu blink-blink… blink. Doamnă, cu tot respectul, dar nu sunt nebun. Am primit mesaj prin care am fost informat că mi se dezactivează opțiunea de minute și mesaje, nimic pentru trafic. Ce este de făcut? Dumneavoastră trebuie să achitați valoare facturii dumneavoastră, adică 300 și dracu știe câți lei. Bine și dacă nu vreau să plătesc costul suplimentar? Atunci costul suplimentar va apărea pe viitoare factură. Eu, blink-blink… blink. Deci tot eu sunt de vină pentru că nu am avut un calendar pe care să-mi notez ziua în care opțiunile mele vor înceta să mai existe. Dumneavoastră trebuia să știți când expiră opțiunile. Eu blink-blink…blink. În mare cam așa au decurs lucrurile și lingușăreala de căcat a prostituatei de la final + “vă mai pot ajuta cu ceva?” Păi *&@%!) &*)%&& (!$%% de cârpă, de unde naiba impresia că m-ai ajutat cu ceva?

Am înjurat, am blestemat, m-am enervat, am înjurat din nou și-am achitat.

Sun iar la Orange Call Center să-mi reactivez opțiunea. Zis și făcut. Am vorbit cu o prostituată mai amabilă, care m-a asigurat că mai am 500 de mb până al sfârșitul lunii septembrie și am închis convorbirea cu lingușăreala de căcat. Nu mai știu cum au stat lucrurile, cert e că aveam undeva pe 3-8 septembrie în jur de 670 mb trafic. Bucuros că am rezolvat problema, am scos NFS undercover de pe un site, cam 120 mb și m-am pus să mă joc. După 3-4 zile dau un cronos ca să aflu că nu mai am nici un mega trafic, în schimb am vrep 4-5 euro cost suplimentar în urma traficului făcut. Orice om întreg la cap își dă seama că 670-120 e cam 550, iar 550 mb în câteva zile nu se poate duce doar pe verificatul mail-urilor, pentru că doar la asta am folosit internetul pe telefon. Sun la Orange Call Center. Prostituata, ca de obicei, nu-mi poate rezolva problema, în schimb îmi face o cerere de factură detaliată pe care și astăzi o aștept, chit că am făcut si eu vreo 2 cereri online. Lux!

Bucuria care m-a făcut să scriu acest text incredibil de lung este dată de ceea ce am descoperit astăzi. Să vă povestesc. Luni am fost la Orange Shop să-mi schimb abonamentul căcăcios de 3 euro într-unul guvid 12, cașalot 12, sepie 16, barză 20, popândău 15, Panteră12, să-l trăznească Zeus din Olimp cu fulgerele lui. Aparent nu s-a putut pe loc decât Cocomârlă20 Panteră20, așa că s-a trimis cererea la București, presupun că la retenție sau ceva, că doar la ăia le mai merge papagalu’ la combinații nefericite. Miercuri mă sună o zeiță a marketingului portocaliu să-mi explice că ea a analizat abonamentul meu și că abonamentul de 20 de euro mi se potrivește ca o mănușă bine unsă cu unsoare din aia bună. Îi explic timp de 10 minute că ceea ce-mi doresc eu costă 12 euro și îndeplinește dorința a ficărui por al pielii mele și că nu mă interesează altceva. Și când credeam eu că am ajuns la un consens și m-am făcut înțeles, prostituata mă roagă să-i dau voie să facă un calcul  ca să-mi explice că nu de 12 euro vreau ci s-a gândit că ar fi mai bine unul de 16 pentru că eu în medie folosesc 170 mb trafic, iar ăsta de 16 are 70. Eu blink-blink… blink. După lungi războaie am reușit să îi spun că nu mă interesează decât ăla de 12, fără nici o excepție. De data aceasta, lingușăreala de căcat a fost întreruptă de mine “Da, aș dori încă ceva”. Mooaaammăăă frate, prostituata turbată la gratii. Ziceam și mai sus că am 2 abonamente. Unul de vreo 6-7 ani care se termină în 62, iar celălalt de 2 ani care se termină în 87 și pe care nu-l folosesc, așa că am zis să-l scot din funcțiune. I-am explicat prostituatei cum stă povestea, iar ea în loc să spună am înțeles șefu’ a început iar s-o ardă în bășini. Că… nu am vreun prieten care să vrea abonamentul? Cu încă nu știu câți euro îmi dau 200 de minute, că are totuși 2 ani vechime și n-are rost să îl închid, că poate în familie îl vrea cineva, că nu mai știu ce. Nu știu care parte din NU AM MAI FOLOSIT ABONAMENTUL DE….  NICIODATĂ n-a înțeles de m-a înnebunit cu mizeriile pe care le-am ascultat timp de încă 5 minute. Mai rău decât istericele alea de la tv care urlă după soluția lor. A văzut că sunt tare pe poziții și că n-are cum să scoată la comision două contracte noi și doar unul și ăla de doar 12 euro, a lăsat-o baltă, dar nu înainte de a-mi confirma că de pe 1 aprilie abonamentul cu 87 la coadă încetează, iar de la 1 martie ăla cu 62 trece la 12 euro. Ce-am descoperit azi? Cel cu 62 în coadă se reziliază începând cu 1 martie, iar cel cu 87 în coadă se prelungește pe 2 ani și se modifică în Panteră12.

Concluzia: Trei în paula mea!

Important e că m-am simțit bine ca un trântor ce sunt.

P.S: Încep să-mi dau seama de ce toți bunicii stau cu șalele la soare de fiecare dată când dă căldura și se masează încet, dar sigur, spre bucuria rânjetului din colțul gurii. Să-mi pun semne de întrebare?

Acum fac vizite mai dese, dar sigure iar morcovul din partea posterioară s-a redus la jumătate, poate puțin mai mult.

Ideea e în felul următor. Toate frica-mi idioată a fost alimentată de o tanti de treabă care a făcut minuni cu o măsea de lapte când eram prin școala generală și…

…și eram acolo, pe scaun, habar n-aveam ce era cu viața mea, iar o femeie se pendula cu o chestie rece prin gură, de parcă abia aștepta să găsească vreo comoară. Și-a găsit frate un caca de căriuță pe-o măsea de lapte. Mic mic, dar nu eram idiot, încă, și-i spun la tanti că e ok și că oricum nu-i mare fs pentru că e de lapte și se duce-nlumea ei imediat. NIMIC! Eu mic și prost, iar doamna stomatolog cu școli mari și competențe știe ce trebuie făcut. Și scoate frate-un clește de nici la bunică-meu n-am văzut când meșterea, mi-l bagă-n gură, îmi rupe măseaua și ne împrietenim și pe facebook… pe dracu! Iaca drăcia dracului că de la un caca am ajuns la ditamai rahatu’. Oricum pentru doamna doctor era pistol cu apă. Aaaa, am uitat să vă zic că nu s-a vorbit niciodată de anestezie, probabil eram mic și-a mers pe ideea că e mic și uită. Păcat dom’le, n-a mers. Așa… după ce mi-a făcut bucuria au început și durerile, dar pe cine interesa când unealta cu un nume pe care nu-l cunos, dar care arata ca un cârlig venit din focurile iadului se îndrepta spre bucata care nu se dădea scoasă. Filmul s-a derulat cam așa: ea trăgea de ce mai rămăsese din măsea și în acest fel antrena și capul meu care se antrena necontrolat într-o mișcare sus-jos. După mult chin și sudoare a biruit drăcovenia care o obseda așa tare cu prețul unei guri pline de sânge pentru că nu se mai oprea sângerarea nene, toată ziua am avut o cascadă roșie în gură, o gingie făcută franjuri și una bucată durere la care nu vreau să mă gândesc.

Nu știu câți s-au confruntat cu astfel de întâmplări în copilărie, dar mie mi-a lăsat o amprentă puternică și mi-a influențat viața nu tocmai în bine… și nu înțeleg de ce mai există și sunt sigur că mai există unii medici pe care îi doare în fund de cum se simte amărâtu’ ăla de pe scaunt și nu se gândesc, în cazul unui copil prost, gen eu, că dacă nu îi explică ce și cum, sălbaticu’ face căcălică pe el de frică și a doua oară nu-l mai prinde nimeni într-un cabinet. În loc să-l prostești că nu-i nimic și în secunda doi să-i bagi cleștele în gură, nu mai bine îi explici ce se întâmplă și care sunt opțiunile? Sau dacă ți-e lene să-i explici bagă nene un rânjet fals să nu se simtă încolțit de Mengele, ce dracu’?