“Este mai bine să nu spui nimic, sau ceea ce spui să aibă o mai mare valoare decât tăcerea. [...] Nu spune puțin în cuvinte multe, ci mult în cuvinte puține.” (Pitagora)

Iată câteva principii pe care le-aș numi “de bază” în SEO… și nu numai. Iar dacă vă întrebați care este legătura între un filosof grec de acum 2.500 de ani, SEO și ideea acestui nou articol de pe Web Copy, răspunsul este simplu: Google.

Am avut un an la dispoziție să observăm că Panda (o schimbare majoră în algoritmul Google) pune din ce în ce mai mult accent pe conținutul original, consistent și de calitate. Dar cum se definește “calitatea” unui site pentru un motor de căutare?

Înainte de a căuta KPIs și alți metrici în Analytics, putem găsi indicații în acest sens chiar pe blogul oficial Google: More guidance on building high-quality sites. Puse în context, ne vor ajuta să înțelegem de ce cantitatea și frecvența nu sunt automat asociate cu calitatea și relevanța.

• “Cât de credibile sunt informațiile prezentate în articol?”

Avem încredere într-un site cu un design profesionist (prima impresie contează), cu o structură accesibilă (informațiile pot fi găsite ușor) și cu un conținut original (fiecare autor are “vocea” sa), scris de o persoană identificabilă.

• “Este articolul scris de un expert sau de o persoană care este pasionată de domeniu, sau este lipsit de substanță?”

Nu este o noutate faptul că Google preferă paginile cu conținut substanțial și documentat – de aceea referințele / link-urile externe pot spori credibilitatea unui articol, prin asocierea acestuia cu resurse de calitate.

• “Conține site-ul articole care sunt duplicate, repetă subiectul sau sunt redundante, cu aproximativ aceleași cuvinte-cheie?”

Dacă un site are foarte multe pagini indexate nu înseamnă automat că este de calitate. Paginile cu tag-uri (care grupează și repetă informațiile din articolele propriu-zise) nu sunt foarte utile pentru vizitatori, atunci când conținutul este structurat deja în categorii relevante sau beneficiază de o paginație corespunzătoare.

•  ”Este articolul scris corect, sau pare scris în grabă și neglijent?”

Până nu demult, scrierea voit incorectă pentru a varia cuvintele-cheie (“misspelling”) era o tehnică SEO des utilizată, pentru a profita de greșelile utilizatorilor. Acum a devenit un motiv în plus pentru Google de a cataloga o pagină ca fiind de slabă calitate.

• “Este site-ul o resursă cu autoritate, putând fi recunoscut după nume?”

Surpriză: Google preferă brand-urile! Și de ce nu ar fi așa, dacă reputația în domeniu, popularitatea printre utilizatori și promovarea naturală (“word-of-mouth”) a unui site / serviciu îi validează acestuia calitatea?

• “Ai recomanda această pagină prietenilor sau ai salva-o în bookmarks?”

Am discutat deja despre avantajele SEO pe care le poate aduce social media. Google+ nu este decât un alt motiv de a fi atenți la semnalele primite de la vizitatori… pentru că motoarele de căutare fac deja acest lucru.

Mai multe informații despre Google Panda:

• The Panda Update, 1 Year Later: A Guide to What We Know – Distilled
• Google Panda Update Survival Guide – Wordtracker

Bonus:

• The Hidden Factors in Accomplishing Your Online Marketing Goals – SEOmoz Whiteboard Friday

Când metricii nu te ajută… să evaluezi calitatea unui site este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Web Copy împlineşte astăzi 3 ani de la înființare.

Ca de obicei, am pregătit un top al celor mai citite articole din 2011, dar și din întreaga existență a acestui blog. În mod deloc surprinzător, cele mai populare teme sunt din sfera keyword research și link building:

• Cuvintele-cheie: Trucuri de căutare în Google – cum putem fi siguri că ne optimizăm site-ul pentru cele mai relevante cuvinte?
• Keyword Research: Strategia cuvintelor-cheie – câte dintre aceste cuvinte ne şi ajută în atingerea scopului propus pentru site-ul nostru?
• Înscrierea în directoare web – un rău necesar? – de ce nu toate directoarele sunt cu adevărat utile şi nu toate merită efortul de a ne înscrie site-urile acolo.
• Metode testate de link building – aflăm ce funcţionează de la 3 experţi din industria de web marketing din România.
• SEO Tools: Extensii utile pentru Firefox – ce add-on-uri şi toolbar-uri pentru Firefox ne pot fi de ajutor în campania SEO?

Profit de ocazie pentru a le mulțumi celor 400 de abonați la feed, precum și celor care își exprimă opinia (sau își demonstrează expertiza) în comentarii. De asemenea, îi invit pe cititori să propună subiecte de interes pentru viitoarele articole:

• probleme frecvente de care se lovesc în SEO;
• strategii și metode de implementare în campania de optimizare;
• tool-uri folosite și recomandate;
• modalități de a crește calitatea conținutului de pe site;
• procedee de captare a atenției vizitatorilor.

Să ne citim cu bine și în 2012!

Cristina Andrei, Administrator Web Copywriter Blog

Aniversare 3 ani Web Copy este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Fără îndoială, 2011 a fost un an important pentru SEO, cu multe schimbări de algoritm Google, noi factori de ranking, precum și o cantitate uriașă de informații, analize tehnice și păreri subiective.

Deoarece este dificil de ținut pasul cu tot ceea ce se întâmplă în industrie, se impune o selecție a celor mai utile resurse pentru optimizare, atât pe .ro, cât și pe .com.

Top articole SEO pe .ro

Notă: Toate articolele sunt ordonate în funcție de data publicării.

• Interviu cu Rand Fishkin (SEOmoz) – Trafic.ro

Ionuț Tudor îl ia la întrebări pe Rand Fishkin de la SEOmoz. Întrebări colectate chiar de la cititorii români interesați de SEO, în cadrul unui concurs organizat pe blog-ul Trafic.ro. Aflăm, așadar, lucruri utile despre SEO, metode și tactici, de la un expert internațional.

• Analiza anchor textelor pe care backlink-urile competitorilor le dezvăluie – Krumel.ro

La Gabriel “Krumel” Curcudel a fost anul articolelor despre link building. Avem de citit o analiză a link-urilor competitorilor după anchor texte, dar și un tool interesant de încercat: CognitiveSEO. În plus, a contribuit cu informații utile despre metodele de link building folosite chiar aici, pe Web Copy.

• Câte caractere indexează Google din Title Tag? – Seogan.ro

Dacă tot vorbim de atragerea de link-uri, curiozitatea Gabrielei Andrei îi aduce o menționare chiar din partea SEOmoz. Precum și confirmarea că Google poate indexa cel puțin 1.000 de caractere în title tag. Dar, ca să o cităm: “dacă e înțelept sau nu să le folosim pe toate, asta este altă poveste!”

• 3 idei de link building eficient – AnaMatei.ro

Ana Matei vede link building-ul în .ro ca pe o mare problemă, însă oferă și soluții (testate pe .com și .fr): campaniile pe bloguri, agregatoarele de articole și conținutul generat de utilizatori (UGC). Aceste metode pot fi eficiente și la noi, în special pentru companii cu strategii coerente de SEO și produse interesante de promovat.

Top resurse SEO pe .com

• Search Engine Ranking Factors – SEOmoz.org

Cei mai importanți factori de ranking din SEO, în opinia a 132 de specialiști în domeniu. De remarcat ponderea link-urilor și influența crescândă a semnalelor din social media.

• What’s In Your SEO Toolbox? – SEOBook.com

Ajutoare de încredere în campania de optimizare: keyword research, on-page optimization, rank checkers, competitive link research, link monitoring tools.

• Google Algorithm Change History – SEOmoz.org

Conform informațiilor oficiale, Google își ajustează algoritmul de căutare de cel puțin 500-600 de ori pe an. Iată câteva dintre cele mai importante modificări aduse de-a lungul timpului, precum și consecințele acestora pentru SEO.

• Link Building Tools – Wiep.net

Gratuite sau premium, toate sunt luate la bani mărunți de către Wiep Knol. Fiecare recenzie vine cu informații utile și ne poate ajuta să ne găsim tool-ul preferat pentru link building.

Bonus: Predicții pentru 2012

• The Future of SEO: 5 Clear Facts You Should Know – SearchEngineJournal.com

Momentan, conținutul este vital, iar link-urile cu autoritate și anchor text optimizat fac legea. În 2012 vine, însă, puternic din urmă social media, în timp ce căutările sunt din ce în ce mai personalizate. Ce va conta mai mult în SEO?

Vrei să descoperi alte resurse utile și să fii la curent cu tot ce se întâmplă în SEO? Citește mai multe în paginile Web Copy de pe Facebook și Google+!

Retrospectiva anului 2011: Resurse utile pentru SEO este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Deși încă nu și-au făcut pe deplin simțit efectul pe .ro, schimbările de algoritm implementate recent de Google modifică regulile de joc în SEO și Analytics.

Fie că vorbim de Panda, Google Fresh sau Query Encription, de accentul pus tot mai evident pe brand-uri sau de secretele Search Rating Guidelines, este important să înțelegem impactul acestor schimbări asupra propriului site.

 Google SSL ascunde cuvintele-cheie care aduc trafic organic pe site

• Google Deals Blow to SEO Analysis Capabilities with Secure Search – SiteLab.com

Ce înseamnă Search Query Encryption? Conform Google, de acum încolo căutările efectuate de utilizatorii logați în contul Google vor fi criptate și nu vor mai fi raportate de serviciile de web analytics.

Așadar, o parte dintre cuvintele-cheie care aduc trafic organic site-ului vor fi ascunse pentru webmaster. Ele apar deja în Analytics ca “(not provided)” la Traffic Sources > Search Engines > Keywords.

Întrebarea este: cât % din total reprezintă aceste informații? Conform declarațiilor făcute de Matt Cutts, sub 9,9% din căutările pe Google vor fi afectate, dar ca procentaj pe cuvinte-cheie se pare că impactul este mult mai mare (cel puțin pe .com).

Google Fresh, o nouă schimbare majoră de algoritm

• Giving You Fresher, More Recent Search Results – Official Google Blog

Oficial, aceasta este “o importantă îmbunătățire a algoritmului de ranking care are efect asupra aproximativ 35% dintre căutări și care apreciază cu mai mare acuratețe când este cazul să ofere rezultate proaspete relevante”.

Principalele tipuri de căutări care vor fi afectate de această schimbare de algoritm sunt evenimentele recente (ex. știri) sau periodice (ex. conferințe anuale), precum și informațiile care au nevoie permanentă de update (ex. recenzii de produse).

Flux de schimbări în creștere pentru Google Panda

• “Minor” Google Panda Update On November 18th – Search Engine Land

O altă schimbare majoră de algoritm la nivel global, denumită Google Panda, suferă retușări periodice, conform datelor oferite de Search Engine Land.

Accentul este în continuare pus pe conținutul original, consistent și de calitate. Chiar și pe .ro s-a putut observa un impact (aparent haotic) asupra ranking-urilor.

O resursă excelentă: istoria tuturor schimbărilor de algoritm Google

• Google Algorithm Change History – SEOmoz

SEOmoz oferă o resursă foarte utilă tuturor celor interesați de schimbările de algoritm petrecute la Google în perioada 2000 – 2011. Acoperind update-uri minore și majore, ne ajută să înțelegem modul în care a evoluat principalul motor de căutare, precum și cerințele tot mai ridicate pentru SEO.

Bonus:

• 16 Insights into Google’s Rating Guidelines – SEOmoz (sau cum se evaluează manual site-urile pentru îmbunătățirea algoritmilor Google);
• The Rise of Brands in Google’s Relevancy Algorithms – SEOBook (un infographic despre cât de mult sunt avantajate brand-urile în SERPs în detrimentul altor site-uri).

SEO Info: Impactul schimbărilor de algoritm Google este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Se vorbește mult pe .ro despre optimizarea blogurilor – un lucru pozitiv, de altfel. Știm cu toții că este bine să scriem conținut de calitate, să avem H1 pe titlurile articolelor, title tag-uri care să includă cuvinte-cheie și meta descrieri care să invite la click. ALT textul pentru imagini nu ar trebui să mai ridice vreo problemă, iar link-urile interne sunt un “secret SEO” deconspirat de ceva timp.

Ce se întâmplă, însă, cu aceste articole optimizate, odată ce părăsesc prima pagină? Deși indexate rapid de motoarele de căutare, ele își pot pierde treptat valoarea, în funcție de locul ocupat în structura site-ului.

3 Factori-cheie: indexare, “link juice” și autoritate

Blogurile au, din start, un mare avantaj SEO. Orice probleme legate de indexare sunt rezolvate foarte ușor de WordPress (prin ping-uri / notificări automate și plugin-uri XML sitemaps), așadar motoarele de căutare accesează imediat conținutul publicat.

Depinzând și de cât de prolific este autorul, articolele de pe blog nu rămân foarte mult pe prima pagină, intrând automat într-un con de umbră. Este important ca ele să fie scoase la lumină, indiferent de vechime, din considerente de usability, dar mai ales de SEO.

Un articol vechi, deja indexat și optimizat, își poate pierde din avantajele inițial obținute dacă nu este susținut (prin “link juice”) de arhitectura site-ului. Așadar, dacă nu primește link de la pagini importante va avea o autoritate scăzută și nu va putea obține poziții bune în SERPs pentru cuvintele-cheie pe care le vizează. Chiar și atunci când este ajutat de link-uri externe, un loc stingher în structura site-ului îi poate scădea beneficiile câștigate.

Ce se poate face cu articolele vechi de pe blog?

Există mai multe modalități de susținere prin link-uri a articolelor vechi de pe blog:

• “cornerstone content“ – gruparea articolelor de calitate în categorii principale, care să fie mereu prezente în meniul blog-ului; acest lucru garantează un transfer consistent de “link juice”, dar și direcționarea traficului către cele mai importante resurse;
• arhive – colecția de articole din fiecare lună este un veritabil sitemap care permite transferul de autoritate către paginile mai vechi;
• tag-uri – direcționează cititorii către punctele de interes de pe blog, dar și motoarele de căutare.

Din nefericire, simplul fapt de a avea toate aceste elemente prezente pe blog nu garantează soluționarea problemelor. După cum vom vedea imediat, acestea pot fi chiar agravate.

Greșeli frecvente pe bloguri

•  arhiva de tip drop-down – nu permite indexarea link-urilor spre articolele conținute, fiind inutilă din punct de vedere SEO;

Exemplu: Iată cum văd cititorii o arhivă drop-down în sidebar-ul unui blog…

…și cum o indexează Google (după cum este afișat în Google Cache – Text Only):

• arhivele complete în sidebar - deși link-urile sunt valide, acest lucru nu garantează că vor fi toate indexate de Google, în special când numărul total al link-urilor prezente în pagină trece de 100, iar autoritatea acesteia nu este mare;
• arhivele din footer – greu de accesat de roboții motoarelor de căutare, în special pentru blogurile cu multe link-uri pe prima pagină (articole, blogroll stufos, reclame); în plus, valoarea acestor link-uri este redusă de amplasamentul nepotrivit;
• combinația de arhive, categorii și tag-uri – este “rețeta” sigură pentru conținut duplicat, în special atunci când categoriile și tag-urile sunt similare; chiar dacă se poate evita conținutul duplicat, rămâne totuși suspiciunea de “thin content” pentru Google, deoarece paginile nu au mare valoare;
• paginația excesivă – recurgerea la paginație în detrimentul categoriilor sau tag-urilor este o greșeală, deoarece scade din cantitatea de “link juice” care este trimisă spre paginile poziționate inferior în arhitectura site-ului.

Care este cea mai bună variantă?

O soluție la toate aceste probleme putem găsi prin studierea modului în care Copyblogger are grijă de propriul conținut:

• meniu /sidebar cu categorii principale;
• pagină separată de arhive, care primește link dintr-o poziție privilegiată în sidebar;
• listă completă de categorii și arhive lunare, care dau link-uri spre articolele publicate.

Iată cum ne putem asigura că elaborarea și optimizarea unui articol nu sunt în zadar. Și, pe lângă avantajele SEO câștigate, le oferim cititorilor noștri o direcționare sigură spre conținutul de calitate, indiferent de data publicării sale.

Alte resurse:

• Cum să faci SEO pentru un blog WordPress – Seogan
• Optimizare pentru WordPress – Tudi
• Articole lungi sau scurte pe blog? – Krumel

Articolele vechi de pe blog, o problemă SEO ascunsă este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Nu este o greşeală de exprimare… Google realizează un audit SEO pentru orice site indexat – şi totul pe gratis! Nu este nici vreo noutate… totul este pus la dispoziţie de mult timp, chiar în SERPs, pentru fiecare utilizator.

Dacă te întrebi cum este posibil acest lucru, atunci este cazul să descoperim astăzi un tool extrem de folositor în campania SEO: Google Cache (text-only). Nu numai că îţi arată site-ul privit prin “ochii” motorului de căutare, dar te ajută să identifici (şi să rezolvi) carenţe serioase de optimizare.

Cum se poate accesa Google Cache?

(Update) Totul începe de la o simplă căutare în Google.ro pentru site-ul care se doreşte investigat:

Se poate verifica orice pagină indexată dintr-un site, trebuie doar introdus URL-ul exact.

Imediat lângă URL-ul afişat în culoarea verde, la mouse-over, se observă imaginea de “Preview” a site-ului, precum și link-ul “În cache”, pe care se dă click.

Vom ajunge, astfel, la următoarea pagină:

Acesta este conţinutul din memoria cache de la Google pentru http://www.webcopywriter.ro/. [...]

Ceea ce ne interesează aici este, de fapt, link-ul din dreapta sus (“Text-only / Versiune numai text”), care ne va duce spre pagina în care, dacă ştim cum să ne uităm, putem să aflăm lucruri noi despre site-ul căutat:

 Ce descoperim cu ajutorul Google Cache?

• cât de des este vizitat site-ul de spiderii Google – conţinutul din memoria cache este datat, ceea ce ne indică ultima vizită a spiderilor pe acel site; astfel se poate verifica dacă un link nou-adăugat a fost deja depistat, dacă modificările de conţinut sunt indexate, sau dacă există probleme de accesibilitate a roboţilor pe pagina în cauză;
• care este primul text din pagină – cu cât este mai sus, cu atât este considerat mai important de către motoarele de căutare; un exemplu bun ar fi ALT text-ul din logo, care se transformă în anchor text atunci când este asociat cu un link şi defineşte pagina principală (sitewide);
• dacă link-urile din meniul principal sunt indexate complet – astfel se poate verifica dacă link-urile poziţionate cel mai sus în pagina principală direcţionează corect link juice spre paginile interne;
• dacă primul link indexat (dintre multiple link-uri către aceeaşi pagină) are anchor text-ul optimizat – citeşte mai multe despre exclusivitatea primului link în SEO;
• care este poziţia principalelor elemente din pagină – putem identifica uşor elemente precum H1 sau H2, precum şi consistenţa textului în raport cu link-urile (sitewide sau specifice paginii);
• dacă textul este indexat complet – în special pentru conţinutul “stufos” care este organizat în tab-uri; pot apărea surprize legate de indexare (spiderii nu pot accesa textul); acest lucru se poate verifica şi din browser, cu JavaScript off (ex. Mozilla Firefox Options > Content > uncheck Enable JavaScript);
• care este proporţia dintre textul unic şi cel repetitiv (sitewide) – astfel putem afla dacă pagina în cauză are suficient conţinut original pentru a se poziţiona corect pentru cuvintele-cheie vizate;
• (update – semnalat de cititori) dacă există link-uri nedorite spre site-uri spammy, venite “la pachet” cu tema de WordPress sau plugin-urile folosite (pentru bloguri).

Analizând cu atenţie toate aceste lucruri, ne putem da seama cât de corect este structurat un site, daca are conţinut prea puţin sau neindexat, sau dacă se foloseşte de H1, H2 sau H3 pentru a semnala motoarelor de căutare subiectul tratat în pagină.

Dând la o parte elementele grafice care ne pot distrage atenţia, ca simpli utilizatori web, avem astfel acces la modul în care Google identifică, evaluează şi returnează un site în SERPs. Iată un tool SEO gratuit de care este bine să ţinem seama în campania de optimizare.

Google Cache: un audit SEO gratuit pentru site-ul tău este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Google+, cea mai nouă platformă de social networking lansată de Google, este subiectul la ordinea zilei pe Internet, datorită oportunităţilor de socializare şi promovare oferite (precum şi atacului direct la Facebook).

Trecând peste dezbaterile legate de funcţionalităţi, inovaţii şi asemănări cu platformele deja-existente, din punct de vedere SEO ne interesează faptul că Google+ este (în mare măsură) dofollow. Aşa că întrebarea devine: este Google+ noua “armă secretă” în optimizare?

Avantaje SEO

Haideţi să descoperim câteva dintre avantajele oferite de noua platformă:

• Factor de ranking

Dacă link-urile de pe Twitter au fost luate în considerare de Google pentru a stabili calitatea unei informaţii, atunci mai mult ca sigur că link-urile din propria platformă au acelaşi scop.

• Link-uri dofollow

Spre deosebire de Twitter şi Facebook, pe Google+ link-urile postate în Stream (echivalentul pentru Fb Wall) au atributul dofollow. Acest lucru este valabil şi pentru tab-urile About şi +1 (cel din urmă necesitând activare în prealabil).

• Comentarii anti-spam

În ceea ce priveşte profilul unui comentator, acesta are dofollow pentru imagine şi nofollow pentru nume. În schimb, la share, utilizatorul care a postat informaţia originală are link nofollow pe profil.

• Anchor texte

În tab-ul About anchor textele sunt editabile (şi în partea de Introducere şi în secţiunea dedicată de Link-uri). Există totuşi o limită a anchor textului, pentru a fi vizibil în întregime, în caz contrar fiind trunchiat (precum titlurile şi descrierile afişate în SERPs).

• Indexare

Verificând pagina de profil în Google Cache (Text-only) se poate observa faptul că link-urile sunt indexate şi în continuare dofollow, nefiind blocate prin Meta Robots.

Dezavantaje SEO

Atunci când vine vorba despre dezavantaje, lucrurile se nuanţează:

• Valoare redusă a link-urilor
  

Profilul Google+ nu conţine pagini separate, ci tab-uri care organizează informaţia. Acest lucru se traduce printr-o aglomerare de link-uri (interne şi externe) într-o singură pagină de profil. Ceea ce le diminuează valoarea.

• Amplasament nefavorabil

Iată ordinea în care sunt listate informaţiile din profilul Google+, conform datelor din Google Cache:

1. Google Main Menu
2. Account Options
3. Google.com
4. Profile Tabs
5. Stream
6. Secondary Tabs Info
7. Links
8. +1 Tab

După cum se poate observa, link-urile controlabile sunt amplasate destul de jos în pagina de profil, un alt factor negativ pentru SEO.

• Indexare parţială

Vor fi indexate, în mod evident, doar posturile făcute publice în Stream. Cele împărtăşite cu diverse cercuri vor rămâne private.

Conform observaţiilor personale, din cele 20 de posturi publicate pe profil au fost indexate doar 10 (vizibile în Google Cache – 23 iulie 2011), 18 fiind publice, iar 2 destinate cercurilor extinse.

Data primelor posturi indexate este 14 iulie, parsarea profilului de către spiderii Google făcându-se la un interval de câteva zile. Profilul a fost activat la data de 11 iulie, atunci fiind postat şi primul articol.

În loc de concluzie

Google+ este abia la început şi vor mai fi multe lucruri de descoperit, experimentat şi analizat. În mod cert va schimba modul în care ne raportăm la SEO, content marketing şi web marketing în general.

Care va fi impactul său în SEO? Cea mai bună modalitate de a afla este -evident- prin testare.

Alte resurse:

• Is Google+ the Ultimate Content Marketing Platform?;
• Why Google+ is Great for SEO;
• 5 Ways Google+ Will Influence Search Results;
• Google+ Public Posts Affect SEO;
• Google+’s Potential Effect on SEO.

Google+… noua “armă secretă” în SEO? este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Influenţa semnalelor provenite din social media asupra rezultatelor oferite de motoarele de căutare este un subiect la ordinea zilei în industria SEO. Fie că este vorba de tweet-uri şi RT-uri, Facebook shares & likes, recomandări pe Google Buzz sau nou-introdusul buton Google +1, în ce măsură pot contribui toate acestea la efortul de optimizare?

Este cazul să aflăm dacă zvonurile se confirmă -  dar şi care este diferenţa dintre corelaţie şi cauzalitate în ceea ce priveşte modificările din SERPs.

Corelaţie… sau cauzalitate?

În recent publicatul raport 2011 Search Engine Ranking Factors de la SEOmoz, specialiştii din industrie sunt de acord că semnalele sociale influenţează direct rezultatele personalizate.

Mai precis, atunci când o căutare se efectuează dintr-un cont logat la Google, rezultatele oferite utilizatorului sunt afectate de istoricul căutărilor, site-urile vizitate de acesta, precum şi recomandările primite din reţelele sociale.

Cât de multe rezultate sunt astfel afectate? Conform datelor oficiale, aproximativ 20% din căutările în Google sunt personalizate, dar la acestea se pot adăuga datele obţinute prin intermediul browser-elor şi toolbar-urilor folosite.

În privinţa căutărilor nealterate de experienţa utilizatorului, în raport se observă o corelaţie strânsă între activităţile din social media (în special Facebook shares) şi ranking-urile din Google. Acest lucru se traduce prin faptul că paginile care beneficiază de multe preluări pe Facebook obţin şi poziţii fruntaşe în rezultatele motoarelor de căutare.

Dar corelaţia nu înseamnă automat şi cauzalitate. De exemplu, poziţia privilegiată în Google a paginilor mai sus-menţionate se poate datora link-urilor obţinute, pe când popularitatea lor în reţelele sociale ar fi doar un factor indirect de obţinere a acestor link-uri.

În sprijinul acestei afirmaţii vine testul recent efectuat de SEOmoz, în care se demonstrează că relaţia dintre Facebook shares şi Google rankings nu este cauzală (adică nu influenţează, independent de alţi factori, poziţia în SERPs).

Ce afirmă Google şi Bing?

Într-un interviu obţinut de Danny Sullivan pentru Search Engine Land (What Social Signals Do Google & Bing Really Count?), principalele motoare de căutare fac declaraţii în privinţa influenţei semnalelor din social media.

În ceea ce priveşte Twitter, atât Google cât şi Bing recunosc că iau în considerare link-urile din tweet-uri, popularitatea acestora (RT-uri), dar şi autoritatea persoanei care le generează. Această autoritate se calculează pe baza datelor asociate contului (informaţii personale care indică faptul că nu este un cont de spam), consistenţei şi relevanţei postărilor, dar şi  pe baza calităţii şi numărului de urmăritori, precum şi a persoanelor urmărite.

Deşi Bing are acces la datele Facebook, spre deosebire de Google, ambele motoare de căutare afirmă că nu parsează decât informaţiile publice (paginile de companie sau profilele neprotejate) şi le coroborează cu cele de pe Twitter atunci când încearcă să determine autoritatea unui cont şi importanţa link-urilor publicate.

Pe baza acestor declaraţii oficiale, Rand Fishkin de la SEOmoz clasifică semnalele sociale care ar putea influenţa procesul de optimizare (Google + Bing Confirm that Twitter/Facebook Influence SEO):

• diversitatea surselor – cu cât sunt mai multe conturi de social media care promovează un link, cu atât acesta poate fi considerat mai important;
• momentul publicării – un conţinut de calitate va fi menţionat mult timp după publicare;
• conţinutul adiacent – poate fi folosit de motoarele de căutare pentru a stabili subiectul link-ului, în lipsa unui anchor text (în special pe Twitter);
• nivelul de interacţiune – numărul de click-uri, RT-uri sau like-uri poate cântări greu în evaluarea importanţei unui link din social media.

Google +1: Influenţă în rankings şi CTR?

Butonul Google +1 este cea mai nouă metodă folosită de  Google pentru a calcula popularitatea (deşi nu automat şi valoarea) unui site. Deja s-a recunoscut că poate avea un impact favorabil asupra rezultatelor din SERPs (cel mai probabil cele personalizate) şi chiar asupra ratei de click.

În loc de concluzie

Până la urmă, influenţează social media în mod direct rezultatele din SERPs? Din cele analizate până acum, Twitter poate aduce anumite beneficii prin link-urile oferite (redirect + nofollow live, însă dofollow în Twitter firehose, de unde îşi preiau motoarele de căutare datele), în timp ce Facebook poate contribui mai mult prin generarea de buzz (şi, indirect, de posibile link-uri) în cadrul comunităţilor sale.

Conţinutul rămâne, astfel, pe primul loc, deoarece “regula de aur în SEO este să scrii ceva excepţional de interesant, iar restul va veni de la sine”. Sau poate cu puţină promovare… în social media.

Alte resurse utile:

• The Periodic Table of SEO Ranking Factors – Search Engine Land;
• 2011 Search Ranking Factors – Social Media Metrics – SEOmoz;
• Google +1 – Google Official Blog & Google +1 – Webmaster Tools.

Social Media – Impact direct sau indirect în SEO? este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Prin ce se deosebeşte un text de calitate de unul mediocru? E foarte simplu: îţi rămâne în minte mai mult de câteva secunde după ce l-ai terminat de citit. Ţi se adresează chiar ţie, ca şi cum autorul te-ar cunoaşte. Îţi răspunde la întrebări. Îţi schimbă percepţia. Şi apoi te îndeamnă la acţiune.

Sună familiar? Atunci este cazul să aflăm de ce nu putem rezista unui text bine scris – şi care sunt avantajele “nedrepte” folosite în întregul proces de copywriting.

Ce anume trebuie ştiut înainte de a scrie un text

• Persuasive Copywriting: 3 Things You Need to Know Before You Start – VKI Studios Blog

Pentru a fi convingător, un text trebuie să ia în considerare atât factorii raţionali (de ce trebuie cumpărat acel produs), cât şi factorii emoţionali (ce senzaţii oferă cumpărarea şi folosirea acelui produs).

Şi, înainte de a scrie acel text, autorul trebuie să se întrebe:

1. De ce ar cumpăra cineva acel produs? (ce probleme rezolvă? este superior competiţiei?)
2. Cui i se adresează? (cine este publicul-ţintă? ce nevoi are? cum le poate face produsul viaţa mai uşoară? ce i-ar putea împiedica să cumpere produsul?)
3. Ce trebuie făcut după citirea textului? (call to action)

Cum se pot crea avantaje zdrobitoare în faţa competiţiei (varianta Apple)

• 6 Unfair Market Advantages You Should Steal from Apple – Copyblogger

Scopul fiecărei companii este de a îşi crea o bază loială de consumatori, care le vor promova mai departe produsele. Iată cum se procedează la cel mai înalt nivel:

1. Clientul este mereu pe primul loc (conţinutul este interesant şi educativ);
2. Nu trebuie niciodată neglijată partea vizuală (îmbunătăţeşte experienţa consumatorilor);
3. Doar ceea ce este important de ştiut este comunicat (nu abuzează de atenţia vizitatorilor cu informaţii irelevante);
4. Mereu sunt livrate produse/servicii peste aşteptări;
5. Calitatea primează în faţa cantităţii (nu se face rabat de la calitate pentru a menţine frecvenţa update-urilor);
6. O piaţă suprasaturată trebuie revoluţionată (trebuie impusă o viziune nouă, pentru a avea succes).

Care sunt păcatele capitale ale… consumatorilor

• How To Use the “Seven Deadly Sins” to Turn Visitors into Customers – Smashing Magazine

Pe de altă parte, un text bine scris ştie să scoată în evidenţă lucrurile la care majoritatea consumatorilor sunt sensibili:

1. Vanitatea – Potenţialii clienţi reacţionează favorabil la o pleiadă de actuali clienţi (cu cât mai importanţi, cu atât mai bine), de aceea logo-urile/testimonialele funcţionează de minune;
2. Aviditatea – Întotdeauna o ofertă care promite ceva “nelimitat” pentru un anumit preţ pare mai atractivă;
3. Lenea – Promisiunea unui produs care face toată munca în locul tău este suficientă pentru a câştiga clienţi;
4. Invidia – Fie că este vorba de followers pe Twitter, prieteni pe Facebook, invitaţii exclusiviste sau alte forme de recunoaştere a statutului, toată lumea îşi doreşte să aibă cât mai mult;
5. Pofta – Imaginile care scot în evidenţă calităţile unui produs îl fac cu atât mai dezirabil;
6. Lăcomia – Un produs / serviciu care promite creşterea influenţei online are o putere de atracţie de netăgăduit;
7. Mânia – Publicitatea negativă înseamnă tot publicitate – iar unii ştiu să se folosească de buzz cu orice prilej.

Iată doar câteva modalităţi de “condimentare” a unui text de copywriting, pentru a îl face “nedrept” de convingător.

Copy Links: Avantajele “nedrepte” ale unui text bine scris este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Considerate pe .com drept o metodă depăşită de link building, înscrierile în directoare web rămân pe .ro un mijloc relativ simplu şi eficient de a obţine link-uri, anchor texte optimizate şi creşteri de ranking în Google.

Cu condiţia de a da răspunsul corect la întrebarea: “mă ajută sau nu să înscriu site-ul în acel director?” înainte de a investi efort, timp si alte resurse în campania de link building.

De ce sunt directoarele utile?

Atunci când construim profilul de link-uri pentru un site apare, invariabil, problema anchor textelor: link-urile cu autoritate nu au întotdeauna anchor textul pe care ni-l dorim. Obţinute cât mai natural, prin metode de link building variate, aceste link-uri transmit PageRank, trust şi autoritate, însă nu ne ajută suficient de mult la ranking.

Directoarele web ne oferă elementul care lipseşte din acest profil de link-uri, prin anchor textele care conţin cuvintele-cheie vizate în campania SEO.

La ce trebuie să avem grijă?

Nu toate directoarele sunt cu adevărat utile şi nu toate merită efortul de a ne înscrie site-urile acolo. Obiectivul nostru ar trebui să fie:

• un link dofollow cu anchor textul necesar, într-o categorie relevantă pentru subiectul site-ului nostru;
• cât mai puţine alte site-uri înscrise în acea categorie (cu cât mai multe pagini în categorie, cu atât mai jos poziţionat va fi site-ul înscris ultimul, deci va primi puţin link juice);
• o arhitectură bună a directorului web, care permite transferul de link juice şi indexarea paginii care va găzdui link-ul nostru.

Trebuie să avem grijă unde ne înscriem site-ul pentru că:

• dacă directorul este penalizat, nu ajută site-ul înscris acolo;
• dacă oferă link nofollow pentru înscrierile gratuite, iarăşi nu este util;
• dacă link-ul este cu redirect (301 sau chiar 302), înscrierea se face degeaba;
• dacă directorul nu permite alegerea anchor textului dorit, acel link nu ajută foarte mult;
• dacă înscrierea se face într-o categorie care nu este indexată, datorită unei proaste arhitecturi a site-ului, iarăşi efortul a fost în zadar.

De ce directoare trebuie să ne ferim?

• directoare cu vechime mare, număr mare de link-uri obţinute, însă PR mic (posibilă penalizare Google);

• directoare cu foarte multe link-uri obţinute, însă de la un număr mic de domenii (optimizare forţată, nivel scăzut de încredere);
• directoare spammy (design urât, mult AdSense, alte reclame dubioase);
• directoare care fac doar link exchange (în acest mod obţinând PR-ul cu care se laudă);

Reguli de înscriere în directoare

Din propria experienţă, o aprobare foarte rapidă a link-urilor în directoare (pentru acelaşi anchor text) poate declanşa o penalizare Google (50, uneori chiar 100 de poziţii în SERPs). Acest lucru se datorează perceperii link-urilor ca fiind artificiale, din cauza unei optimizări agresive.

Pentru a evita o posibilă penalizare se recomandă:

• varierea titlurilor pentru site, care vor deveni anchor textele pentru link-urile obtinute;
• varierea descrierilor;
• inscrierea moderata (maxim 5 directoare pe zi) cu pauze saptamanale;
• obtinerea de link-uri din alte surse, pentru a nu ridica suspiciuni de optimizare agresiva.

De asemenea, trebuie generată o listă cu directoare verificate, unde se notează PR-ul (pentru a detecta variaţii, în special negative), data înscrierii site-ului, categoria în care se face înscrierea, precum şi data la care este acceptat (sau descoperit) link-ul.

Toate aceste lucruri ne ajută să identificăm directoarele de calitate, să obţinem anchor texte optimizate pentru creşterea ranking-urilor, dar şi să evităm penalizările.

P.S. Mulţumesc lui Victor pentru întrebarea adresată prin intermediul formularului de contact, care a determinat scrierea acestui articol.

Înscrierea în directoare web – un rău necesar? este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.