Biblioteca Comunală Războieni

2026-08-28T11:46:26.428+03:00

27 august 1916: Regimentul 15 „Războieni”

și începutul campaniei din Transilvania

În urmă cu 110 ani, la 27 august 1916, România intra oficial în Primul Război Mondial, după doi ani de neutralitate. Regimentul 15 „Războieni”, cu garnizoana la Piatra-Neamț, era în acel moment împărțit: Batalionul I și o companie de mitraliere se aflau în Valea Uzului, în zona montană din vestul județului Bacău, pe direcția spre Transilvania și aproape de frontiera austro-ungară, iar batalioanele II și III rămâneau în garnizoană. În noaptea de 27 spre 28 august, grupurile de acoperire ale Armatei de Nord au trecut la ofensivă prin Carpații Orientali, iar Batalionul I și compania de mitraliere ale Regimentului 15 se aflau în dispozitivul Grupului de acoperire „Uz”.

27 august 1916, ziua intrării României în război

România și-a declarat neutralitatea în vara anului 1914 și a rămas în afara conflictului vreme de doi ani, timp în care guvernul condus de Ion I.C. Brătianu a negociat cu statele Antantei.

La 4/17 august 1916 au fost semnate tratatul de alianță și convenția militară cu Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia, iar la 14/27 august regele Ferdinand I i-a convocat la Palatul Cotroceni pe membrii guvernului, foștii președinți ai Consiliului de Miniștri și liderii principalelor grupări politice.

Convenția militară prevedea declanșarea unei ofensive românești în Transilvania. Petre P. Carp s-a opus categoric orientării spre Antantă, însă Ferdinand și guvernul au menținut hotărârea intrării în război. În seara aceleiași zile, Edgar Mavrocordat, reprezentantul României la Viena, a prezentat Ministerului de Externe austro-ungar declarația de război. Ordinul de mobilizare și legea privind starea de asediu au fost făcute publice, iar în cursul nopții trupele dispuse la frontieră au început operațiunile.

Documentele românești din 1916 folosesc stilul vechi, de aceea aceeași zi apare sub forma 14/27 august. Calendarul iulian, folosit atunci în România, avea o diferență de 13 zile față de cel gregorian: 14 august în actele românești corespunde datei de 27 august în calendarul actual.

Regimentul 15 „Războieni” și garnizoana din Piatra-Neamț

Înființarea Regimentului 15 a fost dispusă prin decret la 26 noiembrie 1876, iar unitatea s-a constituit la începutul anului următor, cu reședința la Piatra-Neamț. Din 1880, numele „Războieni” a intrat în titulatura regimentului, iar în 1891 aceasta a devenit Regimentul „Războieni” nr. 15. Numele făcea trimitere la bătălia de la Valea Albă–Războieni din 1476, purtată pe teritoriul județului Neamț. În 1916, unitatea făcea parte, alături de Regimentul 27 Bacău, din Brigada 13 Infanterie a Diviziei 7, încadrată în Armata de Nord, aflată sub comanda generalului Constantin Prezan. Regimentul 15 se afla sub comanda locotenent-colonelului Teodor Pirici, iar în ordinea de bătaie a Diviziei 7 figura cu trei batalioane.

Batalionul I și o companie de mitraliere erau dislocate în Valea Uzului încă înainte de declararea războiului și făceau parte din Grupul de acoperire „Uz”. Aceste trupe aveau misiunea de a proteja mobilizarea și concentrarea forțelor principale și de a controla trecerile din zona frontierei. Batalioanele II și III se găseau la Piatra-Neamț, urmând să fie aduse în zona de operații odată cu concentrarea armatei.

Noaptea de 27 spre 28 august în Valea Uzului

Armata de Nord trebuia să înainteze prin Carpații Orientali spre estul Transilvaniei, pe un front care, la începutul ofensivei, se întindea pe aproximativ 270 de kilometri. Divizia 7 acționa pe direcțiile Ghimeș și Uz. Grupul „Uz”, comandat de colonelul Petre Velicu, comandantul Brigăzii 13 Infanterie, avea patru batalioane și două baterii de artilerie, împărțite în trei coloane.

Ofensiva a început în noaptea de 27 spre 28 august. Coloana din dreapta a atacat pozițiile din zona Oraia și a continuat spre Armășeni, iar forțele din centru, din care făcea parte și compania de mitraliere a Regimentului 15, au dus lupte la Vama Uz și în apropierea fabricii de cherestea Zalomit, după care au înaintat pe Valea Uzului. Batalionul I al Regimentului 15 se afla în rezerva Grupului „Uz”. La încheierea primei etape, grupurile de acoperire ale Diviziei 7 ajunseseră pe aliniamentul general gara Ghimeș – pantele estice ale Munților Nemira, iar forțele principale puteau continua înaintarea spre bazinul Ciucului.

Terenul reducea avantajul numeric al Armatei de Nord: văile înguste, culmile împădurite și lucrările defensive pregătite de trupele austro-ungare obligau unitățile să înainteze pe direcții limitate. În ansamblul operației Armatei de Nord, ritmul mediu a rămas la câțiva kilometri pe zi, iar trecerea prin zona muntoasă a cerut mai multe zile de lupte aproape continue.

Batalioanele din Piatra-Neamț ajung în zona de operații

În cursul mobilizării, batalioanele II și III au părăsit Piatra-Neamț și au fost deplasate spre orașul Dărmănești, din județul Bacău, apoi către Valea Uzului. Cele două batalioane au ajuns în zona de operații în timp ce Divizia 7 își continua ofensiva în bazinul Ciucului și s-au alăturat ulterior celorlalte efective ale Regimentului 15.

Primele lupte în Transilvania

La 21 august/3 septembrie a început a doua etapă a ofensivei Armatei de Nord. Divizia 7 a ajuns cu o parte dintre forțe pe malul stâng al Oltului, pe aliniamentul Sândominic – Mădăraș – Delnița, iar Brigada 13 a înaintat spre Miercurea Ciuc. La 26 august/8 septembrie, brigada din care făcea parte Regimentul 15 a ocupat orașul în cooperare cu Brigada 15 Infanterie, printr-o manevră de dublă învăluire.

În luptele pentru Miercurea Ciuc a căzut căpitanul Nicolae Vulovici, comandant de companie în Regimentul 15 „Războieni”. Avea 39 de ani, era născut la Calafat și publicase poezie înainte de război. În 1913, pe când servea la Piatra-Neamț, Vulovici a comandat compania în care a fost încadrat ca locotenent de rezervă Mihail Sadoveanu. La 8 septembrie 1916, numele său apare printre primele pierderi ale regimentului în ofensiva din Transilvania.

Divizia 7 a continuat înaintarea în Munții Harghitei. Regimentele sale au ocupat Vlăhița și Odorhei la 5/18 septembrie și au realizat legătura cu dreapta Armatei a 2-a în zona Merești. Când operația ofensivă a Armatei de Nord s-a încheiat, la 18 septembrie/1 octombrie, trupele române pătrunseseră între aproximativ 50 și 100 de kilometri în dispozitivul austro-ungar și controlau o suprafață de aproximativ 12.000 de kilometri pătrați din estul Transilvaniei.

Retragerea și luptele din 1917

La începutul lunii octombrie, ofensiva românească din Transilvania s-a oprit, iar evoluția frontului a obligat Armata de Nord să se retragă spre Moldova. Regimentul 15 a revenit împreună cu Divizia 7 și a continuat luptele din campania anului 1916. După stabilizarea frontului în Moldova, armata română a fost reorganizată în iarna 1916–1917, iar unitățile Diviziei 7 au revenit în linia întâi în vara următoare.

Regimentul 15 a fost angajat în 1917 în sectorul Oituz, unde trupele române au apărat una dintre principalele căi de pătrundere spre Moldova. Participarea regimentului la război a trecut astfel prin ofensiva începută în Valea Uzului, înaintarea în estul Transilvaniei, retragerea din toamna anului 1916 și luptele purtate un an mai târziu pe frontul din Moldova.

Campania din 1919 și Regimentul 15 după război

Campaniile Regimentului 15 au continuat și după luptele din 1917. La sfârșitul anului 1918 și în 1919, unitatea a participat, în cadrul Diviziei 7 Infanterie, la operațiunile armatei române din Transilvania și apoi din Ungaria, ajungând până în zona Budapestei.

În 1923, în curtea unității din Piatra-Neamț, a fost ridicat un monument pentru militarii regimentului căzuți în Războiul de Independență și în Primul Război Mondial, iar o fotografie realizată în 1925 îi arată pe militarii Regimentului 15 grupați în jurul acestuia. Imaginea se păstrează astăzi în patrimoniul Complexului Muzeal Național Neamț. Reședința Regimentului 15, stabilită la Piatra-Neamț de la înființare, a fost mutată în august 1946 la Bacău.

Alexandru Andrieș

2026-01-23T17:42:00.003+02:00

24 Ianuarie 1859: O unire meritorie între trei imperii

Data de 24 ianuarie 1859 reprezintă un moment crucial în istoria României, ziua în care s-a realizat unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Această unire nu a fost doar un act de voință națională, ci o realizare diplomatică și politică extraordinară, cu atât mai remarcabilă cu cât a avut loc într-un context geopolitic extrem de dificil, marcat de prezența a trei mari imperii în jurul noilor state.

Harta administrativă a Principatului României (1859-1878) pe care o analizăm ilustrează elocvent această realitate. Putem observa cu claritate că teritoriul Principatelor Române, compus din Moldova și Țara Românească, era înconjurat de trei puteri imperiale: Imperiul Austro-Ungar la vest, Imperiul Țarist (Rus) la nord și est, și Imperiul Otoman la sud. Această poziționare geografică strategică, dar și vulnerabilă, a făcut ca drumul spre unire să fie presărat cu obstacole și provocări semnificative.

Contextul geopolitic și interesele imperiale:

Imperiul Otoman: Principatele Române se aflau sub suzeranitatea Imperiului Otoman de secole, plătind tribut și având o autonomie limitată. Orice mișcare de independență sau de unire era privită cu suspiciune și adesea întâmpinată cu rezistență din partea Porții Otomane, care dorea să-și mențină influența și controlul asupra unei regiuni bogate și strategice.
Imperiul Țarist (Rus): Rusia, o putere expansionistă, își dorea să-și extindă influența spre Balcani și Strâmtori, iar Principatele Române reprezentau un coridor important în această direcție. Deși uneori a sprijinit mișcările naționale românești în detrimentul otomanilor, interesul principal al Rusiei era propria sa hegemonie regională.
Imperiul Austro-Ungar: Imperiul Habsburgic, ulterior Austro-Ungar, avea propriile sale interese în regiune, în special în Transilvania și Bucovina, teritorii locuite de români și care făceau parte din imperiu. Viena era îngrijorată de apariția unui stat românesc unit și puternic la granițele sale, temându-se de eventuale revendicări teritoriale sau de destabilizarea echilibrului regional.

Dificultățile unirii și meritul românilor:

În fața acestor presiuni imperiale covârșitoare, realizarea unirii a fost un act de o profundă abilitate politică și diplomatică. Liderii români, sub îndrumarea elitelor intelectuale și politice, au știut să folosească rivalitățile dintre marile puteri, să navigheze printre interesele divergente ale acestora și să obțină sprijin internațional pentru cauza națională.

Unirea nu a fost un eveniment izolat, ci rezultatul unei serii de acțiuni, incluzând:

Lupta diplomatică: Reprezentanții români au militat activ pe lângă marile puteri europene, în special în timpul Congresului de la Paris din 1856, pentru recunoașterea dreptului românilor la autodeterminare și unire.
Dubla alegere a lui Cuza: Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei (5 ianuarie 1859) și apoi al Țării Românești (24 ianuarie 1859) a fost un moment strategic. Fără a încălca formal tratatele internaționale care interziceau unirea imediată, românii au creat o uniune personală, punând bazele statului unit.
Sprijinul intern și extern: Vocea poporului român, prin adunările ad-hoc, a fost esențială în exprimarea dorinței de unire, iar sprijinul unor personalități europene și al unor state precum Franța, a contribuit la recunoașterea ulterioară a faptului împlinit.

Concluzie:

Harta din 1859 ne amintește că unirea Principatelor Române nu a fost un eveniment întâmplător, ci o realizare excepțională într-un context internațional complex și adesea ostil. Faptul că românii au reușit să-și construiască un stat unit, chiar și cu o autonomie inițial limitată, la confluența intereselor a trei mari imperii, subliniază nu doar tenacitatea și viziunea liderilor de atunci, ci și forța și determinarea unei națiuni de a-și hotărî propriul destin. Este un merit istoric ce trebuie reținut și celebrat, o lecție despre importanța unității și a diplomației în fața adversităților.

Dan Lupei

2026-01-15T10:02:00.000+02:00

15 Ianuarie: Ziua Culturii Naționale

și omagiu lui Mihai Eminescu

"Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei și imagini, din care vei întocmi înțelesul și filosofia vieții." — Mihai Eminescu

Astăzi se împlinesc 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, poetul care a redefinit identitatea spirituală a poporului român. Această dată, declarată oficial Ziua Culturii Naționale, reprezintă un moment de reflecție asupra moștenirii intelectuale și artistice pe care o purtăm mai departe.

Opera lui Eminescu depășește granițele literaturii, fiind o sinteză a filozofiei, istoriei și sensibilității autohtone. Prin forța limbajului său, el a reușit să transforme limba română într-un instrument de o frumusețe universală, oferindu-ne o operă ce rămâne actuală prin temele profunde abordate: timpul, natura, iubirea și destinul colectiv.

Elogiem astăzi nu doar pe poetul de geniu, ci și pe jurnalistul vizionar și pe gânditorul care a crezut neîncetat în misiunea civilizatoare a culturii.

Într-o lume în continuă schimbare, reperele stabilite de Eminescu rămân fundamentale pentru înțelegerea propriei noastre deveniri.

Este o zi dedicată respectului pentru valorile noastre autentice și pentru toți cei care, prin spirit și creativitate, contribuie la îmbogățirea tezaurului cultural românesc.

Dan Lupei

2025-12-11T13:07:00.004+02:00

Zilele Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu” Neamț – O zi plină de cultură!

Am avut bucuria să particip in data de 10 decembrie 2025, la deschiderea Zilelor Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu” Neamț! A fost o zi de neuitat, dedicată cărții, istoriei și armoniei.

Evenimentul a început în Sala Cupola cu un călduros salut din partea gazdelor, reprezentate de doamna prof. Mihaela Mereuță, managerul bibliotecii, urmat de mesajele oficialităților.

Momente speciale:

- In memoriam G.T. Kirileanu – O alocuțiune emoționantă prezentată de domnul Constantin Bostan.

- Pledoarie pentru biblioteci – O intervenție inspirațională susținută de dr. Daniel Nazare, managerul Bibliotecii Județene ,,George Barițiu” Brașov.+

Am fost purtați în două lumi fascinante:

- Moldova Mitropolitului Dosoftei - am asistat la conferința „De pe bătrânele cărți de cult: Moldova în timpul Sf. Ierarh Dosoftei mitropolitul”, susținută de dr. Elena Chiaburu. O incursiune valoroasă în istoria noastră religioasă și culturală.

- Ambianța Zen - Am încheiat ziua într-o notă de liniște și echilibru cu conferința „Ambianța Zen – îmbinarea culturii cu relaxarea”. Mulțumiri doamnei dr. Georgiana Baraboi de la Biblioteca Județeană ,,George Barițiu” Brașov și Asociația Armonie Interculturală, Japonia, pentru această oază de ZEN!

Felicitări echipei de la Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” Neamț pentru organizarea impecabilă și pentru că aduc mereu cultura mai aproape de comunitate!

Dan Lupei

2025-12-10T15:46:00.000+02:00

Biblioteca Comunala Razboieni - 10 decembrie 2025

Vacanța de iarnă a elevilor nu este doar despre sărbătorile de Crăciun și activități în aer liber, ci și despre relaxare prin lectură și explorarea lumilor imaginare.

În acest context, elevii Clasei a VII-a de la Școala Gimnazială "Constantin Virgil Gheorghiu" din Războieni au vizitat astăzi Biblioteca Comunală Războieni.

Activitatea a constat în împrumutul de carte, elevii asigurându-se că au materialele de lectură necesare pentru a petrece timpul liber din vacanță.

Felicitari elevilor Scolii Gimnaziale Constantin Virgil Gheorghiu, dl. profesor Alexandru Lupei care-i indruma cu pricepere spre placerea de a descoperi vastul univers ascuns in filele cartilor si vacanta placuta!

Dan Lupei

2025-12-09T10:16:00.000+02:00

Biblioteca Comunala Razboieni - 9 decembrie 2025

Astăzi a venit rândul elevilor Clasei a VI-a de la Școala Gimnazială "Constantin Virgil Gheorghiu" din Războieni să viziteze Biblioteca Comunală Războieni.

Activitatea a constat în împrumutul de carte din colecțiile disponibile. Elevii și-au selectat volumele dorite și au finalizat procedura de înregistrare a acestora.

Biblioteca continuă să faciliteze accesul la fondul de carte pentru comunitatea școlară din Războieni.

Dan Lupei

2025-11-28T10:45:00.001+02:00

Biblioteca Comunală Războieni

Biblioteca Comunală Războieni a primit vizita elevilor clasei a V-a ai Școlii Gimnaziale „Constantin Virgil Gheorghiu” din Războieni, care au participat la o activitate de împrumut de carte, parte a serviciilor oferite de bibliotecă.

Cu această ocazie, elevii au explorat colecțiile disponibile și au împrumutat volume potrivite vârstei și intereselor lor. Vizita a avut rolul de a familiariza elevii cu utilizarea bibliotecii și de a încuraja lectura ca obicei constant.

Cls a V-a Scoala Gimnaziala "Constantin Virgil Gheorghiu" Razboieni

Mulțumim cadrelor didactice pentru sprijin și colaborare. Biblioteca Comunală Războieni ofera acces la resurse de lectură și îi invită pe elevi să revină ori de câte ori doresc.

Dan Lupei

2025-11-07T11:49:00.000+02:00

Proiect de Parteneriat Educațional: „Copilul și Cartea”

Biblioteca Comunală Războieni prezintă parteneriatul educațional „Copilul și Cartea”, derulat cu Școala Primară nr. 2 Războieni pe durata anului școlar 2025-2026.

Obiectivul principal al proiectului este de a cultiva la copii dragostea pentru lectură și carte. Se urmărește dezvoltarea capacității acestora de a înțelege și transmite intenții prin limbajul oral și scris.

Proiectul vizează:

Familiarizarea copiilor cu rolul bibliotecii.
Dezvoltarea deprinderii de a citi și de a manipula cartea cu grijă.
Pregătirea preșcolarilor pentru un debut școlar favorabil.

Dan Lupei,

2025-07-02T13:31:00.001+03:00

Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei

Astăzi, 2 iulie, ne plecăm frunțile în fața memoriei uneia dintre cele mai mărețe personalități din istoria noastră: Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei între anii 1457 și 1504.

Timp de 47 de ani, Ștefan a apărat cu dârzenie independența țării, purtând zeci de bătălii și ieșind adesea victorios împotriva unor imperii puternice. Dar, dincolo de calitățile sale de strateg și conducător, Ștefan a fost și un mare ctitor de biserici și mănăstiri.

Una dintre cele mai emoționante dovezi ale credinței și respectului său pentru jertfa ostașilor moldoveni este Mănăstirea Războieni, ridicată în anul 1496. Această mănăstire nu a fost construită în urma unei victorii, ci în amintirea unei înfrângeri – bătălia de la Valea Albă (1476), unde o parte din oastea Moldovei a fost nimicită de armata otomană. În zidurile mănăstirii au fost așezate chiar osemintele soldaților căzuți în luptă, transformând sfântul lăcaș într-un adevărat mausoleu al eroilor neamului.

Prin gestul său, Ștefan cel Mare ne învață că și durerea poate fi cinstită, că jertfa nu este uitată și că memoria înaintașilor trebuie păstrată vie.

Pentru toate acestea – pentru curajul său, credința neclintită și dragostea față de popor – Ștefan a fost numit „atlet al lui Hristos” de Papa de la Roma, și mai târziu canonizat de Biserica Ortodoxă Română.

Astăzi, îl comemorăm nu doar ca pe un mare domnitor, ci ca pe un model de demnitate și devotament. Să nu uităm niciodată că istoria noastră este scrisă cu sânge, credință și jertfă.

Bibliotecar,

Dan Lupei

2025-06-17T11:55:00.000+03:00

Promovarea lecturii în rândul elevilor Școlii Gimnaziale „Constantin Virgil Gheorghiu” din Războieni

Războieni, iunie 2025 – În contextul începerii vacanței de vară, elevi ai Școlii Gimnaziale „Constantin Virgil Gheorghiu” din Războieni au dat dovadă de responsabilitate și interes față de lectură, împrumutând cărți de la Biblioteca Comunală pentru a le parcurge în timpul liber din perioada vacanței.

Acest demers reflectă preocuparea cadrelor didactice și a instituțiilor locale pentru promovarea valorilor educaționale, încurajarea lecturii și susținerea dezvoltării intelectuale a tinerilor. Se remarcă implicarea elevilor în activități extracurriculare de natură culturală, fapt care contribuie la formarea unei atitudini pozitive față de învățare și lectură.

Cărțile alese de elevi au acoperit o paletă largă de genuri literare, de la povești clasice și basme românești, până la romane de aventuri, literatură contemporană pentru copii, precum și volume educative adaptate vârstei. Acest fapt evidențiază diversitatea intereselor literare și dorința elevilor de a explora universul cunoașterii și al imaginației chiar și în afara spațiului școlar.

Biblioteca Comunală din Războieni a susținut activ acest demers, asigurând accesul facil la resursele bibliografice și promovând lectura ca instrument esențial în formarea personalității și a competențelor culturale.

Această colaborare între școală și bibliotecă se înscrie în strategia instituțională de consolidare a parteneriatului educațional și de cultivare a interesului pentru cultură și formare în rândul elevilor din comuna Războieni.

Bibliotecar,

Dan Lupei

2025-06-05T08:48:00.002+03:00

Ziua Învățătorului în România – 5 Iunie

În fiecare an, pe 5 iunie, România sărbătorește Ziua Învățătorului, o zi dedicată celor care ne-au călăuzit pașii spre cunoaștere, înțelepciune și dezvoltare personală – dascălii noștri. Această dată a fost aleasă în onoarea marelui pedagog român Gheorghe Lazăr, fondatorul învățământului în limba română, născut pe 5 iunie 1779.

Este un moment special în care elevii, părinții și comunitatea își exprimă recunoștința și respectul pentru efortul, dăruirea și răbdarea cadrelor didactice. Prin muncă neobosită, învățătorii și profesorii modelează viitorul, formând caractere și pregătind generațiile de mâine.

"Un învățător bun nu este cel care știe mai mult, ci acela care reușește să trezească dorința de a învăța."
Această zi este și o invitație la reflecție: să prețuim mai mult educația, să susținem școala și să înțelegem rolul esențial al învățătorilor în societate.

La mulți ani tuturor dascălilor! Vă mulțumim pentru lumină, răbdare și dragoste!

Bibliotecar,

Dan Lupei

2025-05-29T15:19:00.004+03:00

O zi Sfântă și un Omagiu adus jertfei

Astăzi, 29 mai 2025, este o zi cu o profundă semnificație pentru noi, o zi în care credința și recunoștința se împletesc. Sărbătorim Înălțarea Domnului, momentul sfânt în care Mântuitorul Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, binecuvântându-și ucenicii și așezându-se de-a dreapta Tatălui.

Ziua Eroilor: Curaj, Devotament și Demnitate

În aceeași zi, ne îndreptăm gândurile și inimile către cei care au făcut sacrificiul suprem pentru libertatea noastră: Ziua Eroilor. Este un moment esențial pentru a reflecta asupra moștenirii lăsate de acești bărbați și femei curajoși, cărora le datorăm pacea și libertatea de care ne bucurăm astăzi. Ne amintim de curajul și devotamentul lor, de sacrificiul suprem făcut pe fronturi, pentru apărarea valorilor fundamentale și a demnității umane.

Omagiul Comunității Războieni și Contribuția Elevilor

Astăzi, în comuna Războieni, cetățenii localității au avut ocazia de a participa la manifestările emoționante dedicate acestor evenimente. Ne-am adunat la troița din satul Borșeni, la cimitirul eroilor din curtea Mănăstirii Războieni și la Monumentul Eroilor din curtea Școlii Gimnaziale "Constantin Virgil Gheorghiu", locuri ce poartă în ele ecoul jertfei și al credinței. Aici, a fost adus un pios omagiu celor care și-au dat viața, reconfirmând angajamentul nostru de a le păstra vie memoria și de a le cinsti sacrificiul.

Multumiri se cuvin adresate elevilor Școlii Gimnaziale "Constantin Virgil Gheorghiu" din Războieni, care au prezentat un program artistic deosebit de frumos. Contribuția lor a adăugat emoție evenimentului, demonstrând respectul și recunoștința generațiilor tinere față de valorile noastre și față de eroii neamului.

Imagini Mănăstirea Războieni

Imagini Troiță Borșeni

Imagini Școala Gimnazială Constantin Virgil Gheorghiu

Bibliotecar,

Dan Lupei

2025-05-12T10:08:00.004+03:00

Prima vizită la bibliotecă: O introducere practică

Copiii din clasa pregătitoare au vizitat biblioteca comunală ca parte a unei activități școlare. Scopul principal a fost familiarizarea cu spațiul și cu rolul bibliotecii în comunitate.

În timpul vizitei le-au fost prezentat cărți dedicate copiilor și explicat modul în care sunt organizate acestea. S-a insistat pe importanța respectării regulilor de bază: manipularea corectă a cărților și returnarea lor la timp.

Copiii au avut ocazia să răsfoiască diverse cărți, observând diferențele dintre ele: cărți cu imagini, cărți de povești, cărți informative. A fost descris modul în care pot împrumuta o carte.

Accentul s-a pus pe aspectele practice ale utilizării bibliotecii: modalități de împrumut, fișe de lectură sau oferta de carte. Vizita a avut un caracter informativ, urmărind să le ofere copiilor o primă experiență directă cu o ibiblioteca și să le insufle ideea că aceasta este un loc accesibil tuturor pentru a învăța și a se distra.

Doamna învățătoare Fermeșanu Aureliana a împrumutat cărți specifice vârstei copiilor din clasa pregătitoare, acestea fiind răsfoite în sala de curs.

Bibliotecar,

Dan Lupei

2025-05-09T12:15:00.003+03:00

Ziua de 9 Mai are o semnificație complexă și triplă pentru România, marcând trei evenimente istorice distincte și importante:

1. Proclamarea Independenței de Stat a României (9 mai 1877):

Această dată marchează un moment crucial în istoria României. În cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaților, ministrul de Externe de atunci, Mihail Kogălniceanu, a rostit un discurs memorabil prin care a proclamat independența țării față de Imperiul Otoman.

Context istoric: Proclamarea independenței a fost rezultatul unui lung proces de afirmare națională și a dorinței românilor de a se desprinde de sub suzeranitatea otomană. Acest act a fost strâns legat de contextul Războiului Ruso-Turc (1877-1878), în care România a luptat alături de Rusia.
Semnificație: Această zi a reprezentat un pas fundamental spre modernizarea statului român și recunoașterea sa pe scena internațională ca entitate suverană. Independența obținută pe câmpul de luptă a deschis calea spre afirmarea identității naționale și realizarea Marii Uniri din 1918.

2. Ziua Victoriei împotriva fascismului în cel de-al Doilea Război Mondial (9 mai 1945):

Alături de multe alte state europene, România celebrează pe 9 Mai victoria Coaliției Națiunilor Unite asupra Germaniei naziste și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.

Context istoric: România a participat la război de ambele părți ale frontului, inițial alături de puterile Axei, iar din 23 august 1944 alături de Aliați. Sacrificiile armatei române în luptele antifasciste au contribuit la victoria finală.
Semnificație: Această zi comemorează sfârșitul unei conflagrații devastatoare și victoria democrației și libertății asupra ideologiilor totalitare. Este un moment de omagiere a memoriei celor care și-au pierdut viața în război și de reafirmare a valorilor păcii și cooperării internaționale.

3. Ziua Europei (9 mai):

Din 1985, la inițiativa Consiliului European de la Milano, data de 9 Mai a fost adoptată ca Zi a Europei. Aceasta celebrează Declarația Schuman din 9 mai 1950, considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Context istoric: În discursul său, ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman, propunea crearea unei Comunități Europene a Cărbunelui și Oțelului, ca¹ prim pas spre o integrare europeană mai profundă, menită să prevină viitoare conflicte pe continent.
Semnificație: Ziua Europei simbolizează unitatea, pacea și prosperitatea pe continentul european. Este un prilej de a reflecta asupra realizărilor Uniunii Europene și de a promova valorile fundamentale ale democrației, drepturilor omului și statului de drept.

În concluzie, ziua de 9 Mai are o rezonanță profundă în conștiința românească, împletind momente esențiale din istoria națională cu aspirația europeană și celebrarea păcii. Este o zi de rememorare, de celebrare și de reafirmare a valorilor fundamentale pentru prezentul și viitorul României.

Bibliotecar,

Dan Lupei

2025-04-24T10:26:00.000+03:00

"Această pecete va rămâne mereu piesa mea de suflet"

Extras din interviul oferit publicatiei Monitorul, in data de 23 aprilie 2025.

Nemţeanul Adrian Iustinian Măzărianu, pasionat de detecţie şi arheologie, a făcut o descoperire ce se poate dovedi de o importantă valoare istorică. Este vorba despre o pecete, posibil din vremea domniei lui Ştefan cel Mare, acest lucru urmând să fie evaluat de specialiştii cărora le-a fost predată descoperirea. Circumstanţele în care a fost făcută descoperirea, precum şi de unde are nemţeanul pasiunea pentru astfel de cercetare arheologică, puteţi afla din interviul următor.

Reporter: Cum v-ați simțit în momentul în care ați realizat că nu era o conservă oarecare, ci un obiect cu o potențială valoare istorică? Puteți descrie acea emoție?

Adrian Iustinian Măzărianu: În timp ce săpam, am observat un cap de bour. Timp de câteva secunde am rămas blocat, privind cu uimire la obiect. L-am scos cu grijă și am început să-l analizez.

Din experiența acumulată în cei trei ani de detectie, în care am găsit mai multe inele sigilare medievale, am realizat că aveam în față un artefact rar – o pecete. Forma plată pe o parte și adânciturile specifice pentru imprimare nu lăsau loc de îndoială.

Când pleci în detecție, nu știi niciodată ce urmează să descoperi. De cele mai multe ori, găsești doar sârme, conserve, doze… Dar în rarele momente când apar obiecte medievale, romane sau din epoca bronzului, îți dai seama că tot efortul – kilometrii parcurși și zecile de gropi săpate – a meritat.

Rep.: Ne puteți spune exact locul unde ați făcut această descoperire (fără a divulga coordonate precise, poate o zonă generală sau un tip de teren)?

A.I.M: Descoperirea a avut loc într-o zonă mlăștinoasă din comuna Ștefan cel Mare, acolo unde se întâlnesc două râuri. Era pentru prima dată când detectam în acel loc. Am continuat încă vreo două ore după descoperire, dar fără alte rezultate.

Rep.: Ne puteți descrie mai în detaliu pecetea? Dimensiuni aproximative, materialul din care pare a fi făcută, starea de conservare.

A.I.M: Pecetea este realizată, cel mai probabil, în întregime din plumb, având o culoare albicioasă specifică trecerii timpului. Are un diametru de 82 mm și un sistem de prindere care permitea utilizarea la imprimare. Inscripția de pe ea este în oglindă, pentru a ieși corect atunci când era folosită.

Am postat imaginile pe un grup de pasionați de istorie și detectoriști, iar traducerea propusă a fost:

„EU, ȘTEFAN VOIEVOD, DIN MILA LUI DUMNEZEU, DOMN AL ȚĂRII MOLDOVEI.”

Piesa a fost predată Direcției Județene pentru Cultură Neamț, urmând să fie trimisă către muzeu pentru o evaluare de specialitate.

2024-11-22T11:28:00.001+02:00

Zilele Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu“

Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț își serbează zilele, în perioada 21-22 noiembrie 2024, printr-o serie de manifestări culturale și profesionale.

- Deschiderea oficială a Zilelor Bibliotecii a avut loc joi, 21 noiembrie, de la ora 10:00, în Sala Cupola.

- Discurs autorități. Invitați speciali: reprezentanți ai Consiliului Județean Neamț, Instituției Prefectului Județului Neamț, Primăriei Municipiului Piatra-Neamț, partenerii și voluntarii bibliotecii, reprezentanți ai bibliotecilor din România, bibliotecari din bibliotecile publice din județul Neamț.
- Mesajul Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu“ Neamț – Mihaela Mereuță, manager Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț
- G.T. Kirileanu și profilul său de cititor. Prezintă: Cristina-Elena Catana, bibliotecar Colecții speciale. Fond documentar G.T. Kirileanu
- Centenarul suprarealismului și Jacques Herold. Prezintă: dr. Daniel Nazare, manager al Bibliotecii Județene „George Barițiu“ Brașov

- Ora 11.30 – 12.30 Recital vocal-instrumental susținut de elevii Liceului de Arte „Victor Brauner“ Piatra-Neamț.
- Ora 14:00 Recital de poezie și prezentare de carte: Adrian Păunescu și Ana Maria Păunescu
- Ora 17:00 – 19:00 Anotimpurile iubirii. Recitalul claselor de canto ale Academiei Naționale de Muzică ,,Gheorghe Dima“ Cluj-Napoca – Extensia Piatra-Neamț.

22 NOIEMBRIE 2024 Sala Cupola
- Ora 12.30 Expoziție, conferință: Metamorfozele Iașului. Reconstrucția orașului după cel de-al doilea război mondial. Curator: dr. Carmen Voroneanu – Biblioteca Centrală Universitară ,,Mihai Eminescu“ Iași
- Ora 13.30 Conferința Dumnezeu, universul și știința, susținută de prof.univ.dr. Gheorghe Surpățeanu
- Ora 17.00 Serată literară: Nemțeni la Editura Eikon
- Ora 19.00 Teatru - Organizator: Clubul Artis. Președinte: Mioara Bostan

EXPOZIȚII - Sala Cupola
Concursul Internațional Piatra-Neamț Creativ, Asociația Culturală Arte.Ro, prof. Cristina Petrariu

Bibliotecar,

Dan Lupei

2024-04-25T16:06:00.006+03:00

"Săptămâna verde" 22 - 26 aprilie 2024

Această săptămână vine pentru a facilita conștientizarea schimbărilor climatice și importanța protejării mediului înconjurător de către elevi.

În Săptămâna Verde elevii desfășoară activități pentru a-și consolida cunoștințele despre mediu și planetă.

Săptămâna Verde își propune să promoveze printre cei mici bune practice privind protecția mediului.

Printre activitățile care au loc sunt plimbările în natură, adunarea deșeurilor, urmărirea unor filmulețe sau studierea unor cărți despre mediu, lucru care se poate desfășura in biblioteci.

Cu această ocazie este obordată tematica economiei circulare, managementul deșeurilor, tema pădurilor, teme de sustenabilitate și de protecție a mediului, adaptate pentru fiecare vârstă.

Teoria este îmbinată cu practica.

Elevii Școlii Gimnaziale "Constantin Virgil Gheorghiu"

Biblioteca comunală Războieni

Bibliotecar,

Dan Lupei

2024-02-08T09:19:00.004+02:00

Răscoala Țărănească din 1907

Istorie:

Răscoala țărănească din 1907 a început în data de 21 februarie (8 februarie s.v.) 1907 în Flămânzi, Botoșani și s-a răspândit, în perioada următoare, în toată țara. Răscoala a fost înfrântă de guvern, reprimarea ei de către armată soldându-se cu morți și răniți.

Piatra Neamț - infanteria escortează țărani

Cauzele sunt, încă, controversate: au fost ani cu recolte mult mai slabe (ex. 1899, 1904), țărănimea își mărea constant suprafața agricolã, în detrimentul marii proprietăți, marea majoritate a țărănimii nu participă la revoltă, indivizi ce nu erau muncitori agricoli participă la evenimente, au fost mobilizați zeci de mii de țărani, ca soldați, ce nu au susținut revolta, din contră. Aceste aspecte nu scuză însă nici represiunea brutală, care a urmat și nici numărul de morți.

După modul cum s-a extins și conform declarațiilor celor ce au luat parte la evenimente, socialiștii au avut un rol important în organizarea de agitatori și propagandă (ex. Adevărul, pe atunci de factură socialistă, ziarul Dimineața, C. Mille, Dobrogeanu Gherea, Octav Băncilă, Cristian Rakovski, etc), pe modelul celor executate în Imperiul Rus.

Consecințele răscoalei au fost:

Ciocnire intre cavaleria regală și țărani in Comănești

Adoptarea unor măsuri pentru ameliorarea situației țărănimii: o lege nouă privind contractele agricole, înființarea unei bănci pentru creditul rural și a Casei Rurale sau abolirea trusturilor de arendași

Demolarea mitului „țărănimii fericite”, docile și servile, așa-numită „talpă a țării”.

Crearea în Occident a unei impresii nefavorabile despre România, considerată până atunci o țară pacifistă și aceasta datorită durității represiunii.

Elita conducătoare a fost nevoită să-și revizuiască concepțiile și astfel a apărut o nouă generație în cadrul clasei politice.

(Wikipedia)

2024-01-24T09:12:00.000+02:00

ZIUA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE

24 IANUARIE 1859

Se împlinesc 165 de ani de la Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Românească (Muntenia), zi recunoscută drept "Ziua cea mare a veacului", considerată temelia formării statului național român modern.

Pe 24 ianuarie sărbătorim primul pas concret făcut pentru înfăptuirea României Mari, care s-a finalizat apoi pe 1 Decembrie 1918. Acest moment a însemnat, de fapt, anunțarea de către Adunarea Electivă a Țării Românești a faptului că Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Țării Românești. Doar cu câteva zile înainte, pe 5 ianuarie 1859, tot Alexandru Ioan Cuza fusese ales domn și în Moldova. Până la acel moment, cele două provincii avuseseră lideri diferiți, iar acesta era într-adevăr un moment istoric, ce se traducea prin Unirea Principatelor Române.

Ziua de 24 Ianuarie 1859, a fost o zi de mare sărbătoare a bucuriei, speranței și credinței în destinul propriu al poporului român.

În urma dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza s-au pus bazele statului român modern. Statul român modern s-a stabilizat apoi prin reforme (reguli, transformări, modificări) active, susținute în plan intern de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Câteva exemple însemnate:

Legea secularizării averilor mănăstirești (1863);
Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris (mai 1864);
Legea agrară (1864);
Legea instrucțiunii publice (1864).

În conformitate cu prevederile Legii nr 171 /2014, data de 24 ianuarie, a devenit ZIUA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE și a fost declarată sărbătoare națională.

LA MULȚI ANI, ROMÂNI!

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA !

Bibliotecar,

Dan Lupei

2024-01-15T09:00:00.002+02:00

15 ianuarie 2024 - Ziua Culturii Naţionale.

În această zi se împlinesc 174 de ani de la nașterea poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850 - 1889).

Eminescu a fost evocat de-a lungul timpului și poate două din cele mai frumose poezii în care-i este zugravită imaginea sunt cele scrise de Adrian Păunescu și Grigore Vieru.

Grigore Vieru, în poezia ”Eminescu” (pusă pe note de Ioan Aldea Teodorovici)

„La zidirea Soarelui, se ştie,
Cerul a muncit o veşnicie
Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu
Ne-am ales cu domnul Eminescu.
Domnul cel de pasăre măiastră, Domnul cel de nemurirea noastră – Eminescu.”

Adrian Păunescu, în poezia ”Dor de Eminescu” (pusă pe note de Alexandru Zărnescu)

"Într-o lume relativă

Ce-a făcut şi-a desfăcut

Eminescu-i remuşcarea

Dorului de absolut

Dacă unu şi cu unu

Nu mai vor să facă doi

Eminescu este chipul

Infinitului din noi."

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. „Poetul nepereche” a fost şi prozator, dramaturg şi jurnalist. Critica literară l-a catalogat drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Membru activ al societăţii “Junimea”, Eminescu a fost şi unul dintre redactorii renumiţi ai ziarului „Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar trei ani mai târziu a plecat să studieze la Viena.

Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (care însumează aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.

Eminescu a murit în 15 iunie 1889, la Bucureşti. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române

Bibliotecar,
Dan Lupei

2024-01-07T20:36:00.000+02:00

7 ianuarie 2024 - sărbătorirea Crăciunului pe stil vechi în comuna Războieni

În aceasta zi, milioane de ortodoxi din întreaga lume sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi.

În comuna Războieni, satul Războieni (Marginea), la biserica pe stil vechi cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, copii cu emoții în glas și-n suflet au interpretat colinde tradiționale în seara de ajun.

Crăciun binecuvântat și un An Nou cu sănătate și împliniri!

Bibliotecar,

Dan Lupei

2023-12-25T20:14:00.003+02:00

De Crăciun, în Războieni

"Crăciunul a început în inima lui Dumnezeu şi nu este complet decât atunci când va pătrunde şi în inima omului" (Daniel Brânzei, teolog).

În prima zi de Crăciun, tinerii treziți dis-de-dimineața, după o zi de 24 decembrie plină, în care au dus în sate vestea nașterii Domnului, și o noapte în care Moș Crăciun și-a deșertat sacul plin de cadouri în casele lor, au făcut un pelerinaj la bisericile din comună.

Întâmpinați cu atenție și dragoste de preoții și enoriașii prezenți la Sfânta Liturghie, tinerii au transmis emoții prin cântecele interpretate, iar răsplata efortului depus a fost pe măsură.

Bibliotecar,

Dan Lupei

2023-12-22T16:23:00.002+02:00

De sărbători, în Războieni

Sărbatorile de iarnă au fost și vor fi bucuria copiilor, a iubitorilor de tradiții, a celor care, cu gând curat, sunt cuprinși de magia și atmosfera specifică perioadei.

Nașterea Domnului Isus Hristos este oglindită de copii în colindele pe care le recită și conform tradiției poporului nostru, când vin colindătorii, ușa nu trebuie să fie închisă deoarece colindele, pe lângă voie bună, aduc sănătate și vestea nașterii Pruncului Hristos.

Se mai spune că ghinionul îi urmărește pe cei care nu ascultă colinde, pe cei care nu primesc colindătorii și care nu le oferă acestora un dar simbolic, ca o mulțumire pentru Vestea adusă.

Felicitări tinerilor care duc mai departe tradițiile strămoșești, multă sănătate, spor în toate și un An Nou plin numai de bucurii!

Bibliotecar,

Dan Lupei

2023-12-20T20:27:00.001+02:00

Moș Crăciun cu daruri multe, colinde și urături

Momente emoționante la Școala Gimnazială "Constantin Virgil Gheorghiu" Războieni, prilejuite de sărbătorile de iarnă.

Într-o atmosferă plină de emoții și așteptări, Moș Crăciun a împărțit daruri celor mici după ce a ascultat poeziile și colindele interpretate de aceștia.

Târgul de Crăciun organizat de clasele V - VIII a mobilizat elevii claselor respective și a reliefat talentul acestora de a face, produce sau comercializa diferite bunuri sau produse specifice momentului.

Urăturile și colindele celor mari au încheiat activitățile dedicate sărbătorilor de iarnă ale anului 2023, urmând ca până la finalul lunii decembrie copiii să transmită mesajul acestor sărbători tuturor celor care vor avea plăcerea să-l asculte.

Bibliotecar,

Dan Lupei

2023-12-01T13:48:00.003+02:00

România Mare

România interbelică, România Întregită

E o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare. România dintre cele două războaie mondiale a avut extinderea teritorială maximă din istoria sa, 295.641 km2 (în prezent extinderea teritorială a României este de 238.397 km2). – Wikipedia

La 1 Decembrie 1918 au răspuns convocării Adunării Naționale de la Alba Iulia 100.000 de persoane sosite din toate părțile Transilvaniei, Ungariei, Banatului, Crișanei și Maramureșului. Delegația românilor din Torontal nu putut ajunge deoarece Comandamentul sârb, ce ocupase Banatul, nu le-a dat permis să facă această de călătorie, dar Banatul a fost reprezentat la Alba Iulia prin 44 de delegați.

„Veniți cu toții la Marea Adunare Națională care se va ține la 1 decembrie în Bălgradul lui Mihai Viteazul”.

Mobilizarea maselor se făcuse, evident, în primul rând prin viu grai, dar și prin presa românească a vremii:

„Veniți cu toții la Marea Adunare Națională care se va ține la 1 decembrie în Bălgradul lui Mihai Viteazul. Veniți cu miile și cu zecile de mii! Lăsați pe o zi grijile voastre acasă, căci în această zi vom pune temelia unui viitor bun și fericit pentru întreg neamul nostru românesc”.

Și într-adevăr zile bune înaintea datei de 1 decembrie, toate drumurile și trenurile erau pline de însuflețiții români care veneau la cea mai mare sărbătoare a neamului lor. Trenurile, după cum relatează documentele vremii, erau împodobite cu mlădițe verzi de brad și cu drapele naționale. Pe întreg parcursul drumului spre Alba Iulia nu conteneau chiotele de bucurie și cântecele patriotice: „Deșteaptă-te, române“, „Treceți batalioane române Carpații“, „Ardealul ne cheamă“, „Hora Unirii“.

În primele alegeri democratice din istoria românilor din fostul Imperiu Austro-Ungar au fost aleși 1228 de delegați ai românilor majoritari și mandatați să voteze Unirea. Erau persoane reprezentative pentru toate categoriile sociale: intelectuali, ofițeri, țărani, negustori, femei și soldați. Episcopii români din aceste provincii au venit toți indiferent de cult.

“Această Românie Mare e o ţară care se naşte cu dificultăţi uriaşe – trebuiau să se adune şi să se gospodărească împreună oameni care nu s-au aflat niciodată sub aceeaşi cârmuire.

Ceea ce-i uneşte pe toţi românii este faptul de a vorbi aceeaşi limbă.

Am mai spus că suntem poate singura ţară din Europa, în afară de micile ţări, al cărei sentiment naţional este exclusiv întemeiat pe faptul că vorbim aceeaşi limbă de la Nistru până la Tisa”, scria istoricul Neagu Djuvara în cartea sa, “O scurtă istorie ilustrată a românilor”.

Bibliotecar,

Dan Lupei