Muzica De Vest

Video Saalfelden Jazz Festival 2010! Final Day

George Staicu — Wed, 01 Sep 2010 16:40:27 +0000

Cronica acestei zile de la Saalfelden Jazz Festival 2010 dar și câteva fotografii, puteți citi și vedea aici

Speak

Sylvie Courvoisier – Mark Feldman Quartet – „To Fly To Steal“

Led Bib

Taylor Ho Bynum Sextet

Odean Pope

Posturi asemanatoare

September 1, 2010 -- Video Saalfelden Jazz Festival 2010! 3rd day
September 1, 2010 -- Video Saalfelden Jazz Festival 2010! 2nd day
September 1, 2010 -- Video Saalfelden Jazz Festival 2010! 1st day

Video Saalfelden Jazz Festival 2010! 3rd day

George Staicu — Wed, 01 Sep 2010 16:31:54 +0000

Cronica acestei zile de la Saalfelden Jazz Festival 2010 dar și câteva fotografii, puteți citi și vedea aici

Mark Feldman & Sylvie Curvoisier – Oblivia

...

E posibil ca-n feed-ul RSS să nu apară toate elementele articolului însă eşti la un click distanţă de ele şi de întreg textul Video Saalfelden Jazz Festival 2010! 3rd day

Video Saalfelden Jazz Festival 2010! 2nd day

George Staicu — Wed, 01 Sep 2010 16:18:03 +0000

Cronica acestei zile de la Saalfelden Jazz Festival 2010 dar și câteva fotografii, puteți citi și vedea aici

Marc Ribot solo @ Nexus

...

E posibil ca-n feed-ul RSS să nu apară toate elementele articolului însă eşti la un click distanţă de ele şi de întreg textul Video Saalfelden Jazz Festival 2010! 2nd day

Video Saalfelden Jazz Festival 2010! 1st day

George Staicu — Wed, 01 Sep 2010 16:04:14 +0000

Cronica acestei zile de la Saalfelden Jazz Festival 2010 dar și câteva fotografii, puteți citi și vedea aici

Roy Nathanson cu al sau Subway Moon

...

E posibil ca-n feed-ul RSS să nu apară toate elementele articolului însă eşti la un click distanţă de ele şi de întreg textul Video Saalfelden Jazz Festival 2010! 1st day

Reintalnire cu BRÖTZMANN! De data asta Full Blast.

George Staicu — Wed, 01 Sep 2010 13:47:35 +0000

Vineri seara, 3 septembrie, in cadrul festivalului Jubilee Újbuda Jazz Festival, ne vedem cu Peter BRÖTZMANN si proiectul sau Full Blast. Pe vapor, A38, Budapesta de la orele 21.

Biletul o nimica toata 1500 sau 1800 HUF.

Posturi asemanatoare

September 1, 2010 -- Video Saalfelden Jazz Festival 2010! 3rd day
September 1, 2010 -- Video Saalfelden Jazz Festival 2010! 2nd day
August 31, 2010 -- Saalfelden Jazz Festival, editia 31, a patra zi, ultima

Video – Peninsula / Felsziget 2010

Ciprian Alexei — Tue, 31 Aug 2010 12:14:13 +0000

Voi face câteva montaje pentru fiecare zi însă o să dureze puţin. Până atunci vă las cu această secvenţă de la concertul Parov Stelar deoarece redă foarte bine ceea ce s-a întâmplat acolo, atmosfera celor 4 zile ale festivalului Peninsula. Pe măsură ce vor fi gata montajele, voi updata acest articol.

Dacă vreţi să ştiţi cum o ...

E posibil ca-n feed-ul RSS să nu apară toate elementele articolului însă eşti la un click distanţă de ele şi de întreg textul Video – Peninsula / Felsziget 2010

Saalfelden Jazz Festival, editia 31, a patra zi, ultima

George Staicu — Tue, 31 Aug 2010 11:42:59 +0000

And final day.

Cu 5 concerte, toate in sala mare, Congress Hall din Saalfelden. Fara matinee pentru ziua de azi. 5 concerte, mari si late: Speak impreuna cu Cuong Vu, Sylvie Curvoisier & Mark Feldman Quartet cu ultimul disc “To fly To Steal”, Led Bib cu “Sensible Shoes”, Taylor Ho Bynum Sextet “Asphalt Flowers Forking Paths” si Odean Pope de incheiere cu “Odean’s List”.

Vremea s-a mai imbunat, soarele aparuse, inainte de concerte terasa superba a Congress Hall-ului colcaind de artisti, presari si alte VIP-uri. Espressouri duble, cate un spritz inainte de concerte, numai sa iti revii dupa zilele ploioase de dinainte. Gata, hai in sala!...

E posibil ca-n feed-ul RSS să nu apară toate elementele articolului însă eşti la un click distanţă de ele şi de întreg textul Saalfelden Jazz Festival, editia 31, a patra zi, ultima

Festivalul Peninsula – Ziua 4

Ciprian Alexei — Tue, 31 Aug 2010 11:42:27 +0000

Ultima zi a festivalului Peninsula a fost una a extremelor. Dezamagiri crunte şi revelaţii!

- Cine cântă la scena mare?
- Nu ştiu, nişte unguri
- Pfuu, dar numai unguri au adus aştia?

E un fragment dintr-un dialog pe care l-am auzit la nişte comeseni. Au fost 26 de trupe ungureşti (cu tot cu dj-ii pe care nu-i putem numi trupe sau formaţii dar…) şi 28 româneşti cu tot cu moldovenii de la Zdob & Zdub. Poate pentru că show-urile ungurilor au fost foarte spectaculoase iar oamenii s-au simţit bine, a dat acea impresie. Cum să nu poţi aduna macar 100 de oameni la un concert susţinut la un festival de asemenea anvergură din oraşul tău? Aşa ceva nu se există! Da, mă refer la amărâţii aia de la trupa Ultimul rând din Târgu Mureş.

Eu (şi) din chestia asta înţeleg că actul muzical românesc e la un nivel cel puţin mediocru. Există trupe bune dar slab promovate deoarece nu se adresează prinţeselor şi cocalarilor de la ultimul etaj din mall dar care reuşesc să adune o mâna de oameni, să facă un concert bun şi există mult balast intens promovat unde se duc cei mai mulţi. De ce să ne mirăm şi să ne indignăm că au fost aduse multe trupe ungureşti? E foarte bine că s-a întâmplat aşa şi sper ca la ediţia următoare să fie şi mai mulţi pentru a ridica şi mai mult nivelul festivalului şi poate că cine are urechi (muzicale) de auzit o să înveţe ceva.

Ziua a 4-a a debutat cu o dezamăgire aşteptată. Puico, precum un adevărat manelist, şi-a făcut intrarea pe Carl Orff după care a prestat un frumos playback. Dacă nu eşti Dub FX şi îţi aud versul în timp ce microfonul e îndreptat către public, eu cred că e playback. Concertul (muuuult spus) a început cu o mână de oameni care se uitau de la distanţă ca la urs nevenindu-le să creadă ce se întâmplă şi doar câţiva interacţionau. Huiduielile n-au întârziat să apară.

Am fugit la scena mare pentru ungurii de la Subscribe şi în drum m-am oprit să-mi iau o îngheţată de lângă scena Ciuc unde trupa Taxi trăgea nişte claxoane din o mie nouă sute toamna. A fost bună îngheţata dar cei de la Subscribe nu prea sunt pe gustul meu însă sunetul lor mi-a amintit de adolescenţa în care executam din când în când câte un pogo. Am stat preţ de vreo 2 melodii ca să-mi revin cât de cât după Puya dar la scena Kiss se pregătea Artanu pe care am dorist să-l văd musai.

După ce anul trecut a făcut un concert foarte tare cu Timpuri Noi, de data asta Artanu’ a venit ca un Partizan de nădejde. Concertul a fost în stilul său caracteristic, cu glumiţe pe ici, pe colo iar publicul l-a plăcut şi fără Dan Iliescu. Proiectul Partizan l-a pus în standby prin 2007 (sper să nu mă înşel) şi sunt curios să văd ce va urma. La fel ca şi pe albumul Back in business de la Timpuri Noi unde vechile melodii au fost reorchestrate şi au un sound actual, piesele Partizan se bucură şi ele de un sunet 2010.

Nu am putut sta până la sfârşit deoarece la scena mare începea Zdob & Zdub. Concertul a fost excepţional, cei prezenţi au cântat şi dansat pe toată durata lui. E destul de greu să nu intri-n jocul lor După concert au susţinut o conferinţă de presă unde jurnaliştii s-au făcut, ca de obicei, de rahat, nereuşind să întrebe, să discute nimic interesant.

Au urmat Tankscapda care i-au adus în extaz pe ungurii prezenţi în număr foarte mare la concertul lor. V-am spus că nu pot rezista la concertele trupelor maghiare deoarece nu înţeleg ghersul chiar dacă dpdv muzical sunt excelente. La Tankscapda pot Nu ştiu de ce dar sună atât de bine, e atât de rock încât reuşesc să mă detaşez şi să aud doar partea instrumentală.

I-am abandonat şi pe ei deoarece doream să văd dacă are de ce să-mi pară rău că i-am ratat pe Mike Godoroja şi Marius Mihalache cu proiectul Balkanic Zeppelin atunci când au fost la Oradea. Nu-mi pare! Deloc! Cu riscul de a părea superficial sau deplasat, însuşi Godoroja strică toată treaba în propriul lui proiect. Dacă eşti fan Zeppelin, nu poţi să participi la un astfel de concert. Doar dacă stai cu spatele la scena sau ai pe cineva mai înalt în faţă şi te împiedică să-l vezi pe Godoroja pentru că problema nu ţine de partea muzicală ci de prezenţa scenică. E greu să faci un cover care să nu sune prost iar Balkanic Zeppelin e OK din acest punct de vedere, Marius Mihalache m-a rupt pe Gallows Pole.

Problema apare între piese atunci când Godoroja simte nevoia să vorbească. E foaaarte afectat şi e cel mai mare fan al cuvântului “distins”. Toţi, toate, totul este distins. Bun, facem un proiect prin care să aducem un omagiu (sună a Cântarea României această expresie) trupei Zeppelin dar doar interpretarea pieselor este arhisuficientă! Sub nici o formă nu trebuie să-i reproduci mişcările, coregrafia lui Plant pentru că tu, dragul meu Godoroja, nu eşti Plant! Mai ştiu pe cineva care la 16 ani se credea Morrison dar şi-a revenit repede. Dacă lui Plant nu-i stăteau rău acele mişcări, acele gesturi poate uşor efeminate, pe Godoroja îl umple de ridicol deoarece e greu să nu-l vizualizezi pe Plant şi atunci când “deschizi” ochii îl vezi de fapt pe el. Imaginea asta m-a urmărit toată seara şi abia ieri când am ajuns acasă mi-am revenit cu ajutorul unui concert Zeppelin

Korn a întârzit nu doar la conferinţa de presă dar cu toate astea publicul nu a fost dezamăgit. Nefiind un fan al lor şi pentru că nu am fost interesat de prestaţiile lor live, nu pot să spun cu mâna pe inimă că Jonathan Davis, vocalul trupei, era rupt de beat sau drogat dar pauzele lungi şi retragerea în culise dintre piese m-au determinat să iau în calcul şi această variantă. Dar poate că era treaz-nemâncat şi aşa sunt concertele lor. Dupa piesa Fallin’ away from me le-am urat mult succes în continuare şi am plecat spre alte sunete!

Revelaţia serii a venit din Australia şi se numeşte Dub FX. Benjamin Stanford este un australian care cânta pe stradă, mai exact făcea beatbox dar într-o manieră mai deosebită. Acesta înregistrează în real time sunetele produse şi apoi le pune în live looping iar peste ele produce altele. E un fel de om orchestră Dispune de calităţi vocale foarte interesante iar rezultatul final e genial.

Dub FX a ajuns celebru în întreaga lume datorită internetului. Acesta s-a filmat cântând pe stradă şi apoi a urcat filmele pe YouTube unde a reuşit să obţină într-un timp foarte scurt peste 5 milioane de vizualizări. Concertul de la Peninsula din ultima seara s-a bucurat de un succes enorm, scena Kiss fiind luată cu asalt de foarte mulţi oameni. Nu ştiu să fi fost mai plină la un alt concert. A cântat alături de logodnica sa, Flower Fairy şi saxofonistul Mr. Woodnote.

Legat de Dub FX a existat şi un moment cam penibil. Acesta trebuia să susţină un mini-concert în centrul oraşului dar acesta a fost întrerupt, conform declaraţiilor făcute chiar de Dub FX în timpul concertului de pe scena Kiss, de către autorităţi. Nu am ajuns la acel eveniment din centrul Târgu Mureş, doar auzisem de la nişte cunoscuţi despre incident. Contactând reprezentanţii festivalului în vederea confirmării, aceştia au spus: “Show-ul Dub FX a fost intrerupt pentru scurt timp de o pana de curent, concertul a fost planificat sa tina 15 minute, dupa care artistul a mai semnat timp de peste o ora autografe fanilor prezenti”.

Până la urmă situaţia e destul de îmbârligată. Se pare că nu s-a respectat cu exactitate locaţia stabilită cu autorităţile. Dacă ţinem cont de unele zvonuri care spun că primarului nu-i mai convine festivalul Peninsula deoarece acel spaţiu în care se desfăşoară evenimentul poate fi folosit în alte scopuri şi se pun astfel beţe-n roate, nu putem şti exact ce s-a întâmplat şi de ce.

Concluzii Peninsula 2010

Chiar dacă a avut un lineup mai slab faţă de anul trecut (putem pune acest lucru pe seama situaţiei economice), ediţia din acest an a festivalului Peninsula a fost OK. Nu ştiu să fi fost incidente deosebite, oamenii cu care am vorbit s-au simţit bine.

Chiar dacă s-au întâmplat şi lucruri cu care nu rezonez, consider că este un eveniment ce trebuie să se dezvolte. Poate într-o zi o să ajungă la fel de mare, la fel de important ca şi Sziget-ul. Cred că un astfel de festival e un ambasador mai bun decât orice frunzuliţă de-a lu’ madam Udrea.

Sper ca anul viitor să avem o ediţie şi mai bună şi să nu ştiu de vizita de lucru a unor politicieni, să nu le văd alaiul şi zâmbetele false. Oamenii merg la festival să se distreze, să-şi pună praf în cap, să se elibereze de stresul cotidian şi cum nu avem o clasă politică de care să fim mândri, măcar 2-3 zile să nu-i vedem, să nu ştim de ei.

Get the flash player here: http://www.adobe.com/flashplayer

Vezi cum o fo’ în zilele 1, 2 şi 3

Posturi asemanatoare

August 29, 2010 -- Festivalul Peninsula – ziua 3
August 31, 2010 -- Video – Peninsula / Felsziget 2010
August 28, 2010 -- Peninsula 2010 – ziua 2

Festivalul Peninsula – ziua 3

Ciprian Alexei — Sun, 29 Aug 2010 13:06:59 +0000

A fost o zi usoara, nu a trebuit sa alerg prea mult de la o scena la alta dar ori de cate ori eram in zona scenei mari, aveam senzatia ca sunt in vizita la muzeul Antipa.

In timp ce urcam fotografiile si scriam textul celei de a 2-a zi a festivalului Peninsula, pe scena mare prestau ungurii de la...

E posibil ca-n feed-ul RSS să nu apară toate elementele articolului însă eşti la un click distanţă de ele şi de întreg textul Festivalul Peninsula – ziua 3

Saalfelden Jazz Festival, editia 31, a treia zi

George Staicu — Sun, 29 Aug 2010 11:04:06 +0000

Matinee extrem de inspirate: Mark Feldman impreuna cu Sylvie Curvoisier si un al doilea proiect de-a lui Mats Gustafsson: Fire!

Despre unul dintre cele mai sudate duo-uri ale scenei muzicii contempoarane a scris prietenul nostru Victor Parau acum cateva luni. Si a facut-o excelent, o cronica care m-a transpus in atmosfera pariziana. Asteptam sa ii vad si eu live pe cei doi, iar expectanta nu mi-a fost inselata. Au venit cu proiectul Oblivia, compozitii proprii, un mare plus pentru cele ale lui Sylvie Curvoisier, si cateva bucati din Masada si Books of Angels de ale lui John Zorn. Improvizatie pe...

E posibil ca-n feed-ul RSS să nu apară toate elementele articolului însă eşti la un click distanţă de ele şi de întreg textul Saalfelden Jazz Festival, editia 31, a treia zi

Peninsula 2010 – ziua 2

Ciprian Alexei — Sat, 28 Aug 2010 13:15:11 +0000

Am inceput a doua zi a festivalului Peninsula 2010 cu un concert al soldatilor funk de la Blazzaj. Imi pare rau ca albumele lor si-au incetat aparitia in 2003, astfel ca sintagma “ultimul album” se pare ca e folosita corect in cazul lor desi sunt o trupa care presteaza in continuare.

Ma asteptam sa vina multa mai multa lume la concertul lor cu atat mai mult cu cat dupa ei a urmat Parov Stelar care a adunat cam cati erau la Therapy? in prima seara. Probabil am avut asteptari prea mari.

Am facut o pauza de Blazzaj si am dat o fuga la scena Ciuc pentru a vedea care-i treaba cu trupa Ultimul rand din Targu Mures. Banuiesc ca asta e ultima lor aparitie in public in aceasta formula deoarece ...

E posibil ca-n feed-ul RSS să nu apară toate elementele articolului însă eşti la un click distanţă de ele şi de întreg textul Peninsula 2010 – ziua 2

Saalfelden Jazz Festival, editia 31, a doua zi

George Staicu — Sat, 28 Aug 2010 09:39:49 +0000

Zbbbaaang, fix in centru de presa m-am oprit, la ora 10 eram acolo infipt si ahtiat dupa o gura de Net ca sa pot scrie ce s-a intamplat ieri. De azi incep zilele grele si aglomerate, vinerea si sambata cu un maraton de 12 concerte pe care nu vreau sa le ratez. Mult, dens, sper sa nu am creierii fripti si sa imi revin cu Red Bull-uri si apfelstrudelu’ tipic zonei.

Azi, doua matinee de mare angajament. Timpul Chitarilor parafrazand titlul unei emisiuni muzicale de pe TVR2. Mentinand totusi proportiile. Marc Ribot (Ree-bow, pentru cine are indoieli in privinta pronuntiei numelui sau) si Mary Halvorson cu al sau Trio. Adica Ches Smith la tobe si John Hebert la contrabass.

Cu Marc Ribot m-am intalnit de cateva ori, insa niciodata in postura solo. Desi pe scena era si guitara electrica, 95% din recital si l-a bazat pe cea acustica. Nu sunt un mare fan al acestui sunet, insa in mainile cui trebuie nu trebuie sa il auzi de mai multe ori. Maniera interpretativa proprie, folosind extrem de mult mana de bataie si amplificand totul de acolo, si-a prezentat ultimul disc live “Silent Movies“. Un disc ce imi aminteste de Bill Frisell si reprezentatia acestuia de acum cativa ani din Budapesta. O cantare, de fapt o fantezie proprie asupra locurilor comune din filmele mute. Au rasunat acorduri andaluze, din acel Wild Wild West, acorduri de blues din Delta celui mai faimos fluviu negru. O apoplexie sonora trecuta prin filtrul propriu si incheiata superb cu o compozitie de-a lui Albert Ayler. Acustica perfecta si de data asta in sala mica de concerte, Nexus. Dezvoltari frumoase, armonii aruncate si regasite cam asa a sunat Marc Ribot solo.

Mary Halvorson, noua zeita a guitarii cum au denumit-o la debutul ei muzical criticii de profil, un al doilea Hendrix. O urmaresc de multa vreme si ii stiu discurile si nu m-a dezamagit pana acum. Mai ales in formula de Trio, alaturi de Ches Smith si John Hebert. Materialul ei de debut, in aceasta formula, “Dragon’s Head” vi-l recomand. O vad pentru prima data, se pare ca ma voi intalni cu ea si la editia din acest an a Festivalului Jazz and More de la Sibiu. Si a meritat intalnirea. Cu un Ches Smith plenar de data asta si mai aproape de mine in postura aceasta decat in cea de la Secret Chiefs 3 sau solo si cu o mare surpriza live pentru mine, contrabasistul John Hebert, pot spune cum ca criticii nu au gresit prea mult. Un zbor de lebada razant luciului apei cu scufundari pe alocuri abisale in apa tulbure a riff-ului si ritmului metalic cu volute repetitive si ametitoare. Si cu un joc destul de interesant al ecoului amplificat. Jos clopu’ Domnisoara Halvorson. A prezentat si doua bucati noi de pe un material viitor, continuatoare ale aceleiasi linii deja cu o amprenta sonora proprie.

Franz Hautzinger si William Parker free post bop a la Charlie Parker, mesmerised!
Un bass impecabil de la un capat la altul. Cum altcumva? Back to the roots in 2010. Post bop-ul lui Miles Davis cu agresivitatea din Bitches Brew asa a sunat trompeta lui Franz. Haydn s-a tinut bine de tot, de versatilitatea lui Tony Buck am mai povestit de cateva ori, iar surpriza a fost trombonistul Hilary Jeffrey ce isi facea numarul cu o consecventa fantastica.
O ancora puternica in traditie facuta cu mijloace de expresie moderne. A fost un concert demn de deschidera acestui festival in Congress Hall din Saalfelden. Sala, mai are rost sa amintesc?!, a fost plina ochi.

Pauza rapida de 15 minute, urmeaza Myra Melford cu al sau proiect sextet Be Bread. Cuong Vu trompeta, Ben Goldberg clarinet si un basist electric percutant, Stomu Takeishi in momentele potrivite. Momentul cel mai apreciat de public al acestei zile, doua encores-uri, dintre care ultimul o bucata de blues traditionala la pianul Myrei Melford. Si cel mai important, am descoperit talentul ei de aranjor. Dar, de fapt, maine e timpul pentru big band-uri. Psihedelism foarte atent controlat cu accente pe alocuri idish si evreiesti, toate invaluite intr-o mantie de basm neoclasic au facut deliciul publicului prezent in sala si afara unde toate concertele se transmit live.

Pauza de o ora, in care abia am timp sa trag o tigara si sa schimb niste amabilitati cu bonomul William Parker.

Dominique Pifarely et l’ensemble Dedales reprezenta necunoscuta acestie editii pentru mine. Am vazut un concert de-al lor online, nu mi-a zis foarte multe, asa ca intalnirea cu acest epigon al lui Sclavis si cu ansamblul sau reprezenta un pariu personal. Compozitii extrem de lucrate cu un filon improvizatoric bazat in jazzul european mai mult decat am auzit pana acum la aceasta editie a festivalului. Muzica contemporana camerala de inalta tinuta, insa in acelasi timp extrem de cinematica. Cred ca am vazut cateva secvente cinematografice in timpul concertului. Poate cel mai “pretios” moment al festivalului de pana acum. Pretios in sens de solicitant.

Avem debuseu azi? Da, ultimul concert, The Thing XXL!!! Debuseu, impropriu zis, te incarcai si te descarcai in timpul celor 80 minute cate a durat reprezentatia lot, mai ceva ca iepurasul demla bateriile Duracell! Poate cea mai misto formula extinsa a trio-ului celor de la The Thing. Trebuie sa ii amintesc pe toti, nu se poate altfel cu institutia reprezentata de The Thing: Mats Gustafsson – alto, tenor, baritone and slide saxophone, electronics,
Ingebrigt Håker Flaten – bass, electronics, Paal Nilssen-Love – drums, Jim Baker – piano, electronics, Terrie Ex – guitar,Mats Äleklint – trombone si mai ales Peter Evans – trumpet. Un Peter Evans care isi face magistral treaba atat in MOSTLY OTHER PEOPLE DO THE KILLING! cat si in orice formula in care este implicat. Avand aceeasi rigurozitate ca si cea a lui Ken Vandermark, dialogurle dintre pocket trumpet-ul lui si baritonul lui Mats, aruncate in haurile batatorite de ritmul lui Paal au ridicat sala in picioare si au trimis-o undeva in noapte tarziu, in jur de ora 01:30. Terrie cu un ochi umflat, in celebrii deja pantaloni trei sferturi gri cu dunga rosie, Ingebrigt noul dwarf al contrabasului si bassului electric, voluminosul atat la propriu cat si la figurat Mats Aleklint au incheiat o zi cum nu se poate mai bine.

Un rezumat video al acestei zile puteți vedea aici

Setul de poze se va updata continuu, pe masura ce mai primesc si altele!

Get the flash player here: http://www.adobe.com/flashplayer

Posturi asemanatoare

September 1, 2010 -- Video Saalfelden Jazz Festival 2010! 2nd day
August 29, 2010 -- Saalfelden Jazz Festival, editia 31, a treia zi
June 14, 2010 -- Konfrontationen Nickelsdorf 2010 la Radio Transilvania

Ziua 1 – Festival Peninsula 2010

Ciprian Alexei — Fri, 27 Aug 2010 10:56:52 +0000

Prima zi a festivalului Peninsula 2010 a debutat cu o conferinta de presa sustinuta de organizatorii acestui eveniment si cu stricarea aparatului foto din dotare. Acceptam donatii si sponsorizari!

De la conferinta de presa am aflat ca bugetul acestei editii a festivalului este aproximativ la fel cu cel de anul trecut, 1.2 mil €! Deoarece trupele sunt mult mai slabe decat anul trecut, incerc sa-mi dau seama
...

E posibil ca-n feed-ul RSS să nu apară toate elementele articolului însă eşti la un click distanţă de ele şi de întreg textul Ziua 1 – Festival Peninsula 2010

Saalfelden Jazz Festival, editia 31, prima zi

George Staicu — Fri, 27 Aug 2010 09:00:57 +0000

Ajuns de mai bine de trei zile prin zona asta binecuvantata, lipsit de orice legatura cu Net-ul si Big Brother Google, am ajuns sa ma intalnesc in prima seara a Festivalului, in sala Nexus, cu Roy Nathanson si a sa poveste din Brooklyn “Subway Moon“. De fapt, asa se numeste si ultimul disc al sau, aparut, daca nu ma insel in 2009. Tot am ascultat discul, la o prima auditie nu mi-a zis mare lucru, doar niste simple intamplari din metroul new-yorkez si un Napoleon Maddox cu al sau vocal beatbox impecabil. Asta pentru prima auditie. L-am mai rumegat in auditiile de acasa, lasandu-se greu descoperit, acoperit parca de un voal al povestilor carismaticului Roy Nathanson.

Insa adevarata implinire a unui disc trebuia sa se...

E posibil ca-n feed-ul RSS să nu apară toate elementele articolului însă eşti la un click distanţă de ele şi de întreg textul Saalfelden Jazz Festival, editia 31, prima zi

Peninsula 2010 – ziua 0

Ciprian Alexei — Thu, 26 Aug 2010 07:48:31 +0000

Despre ziua 0 a festivalului Peninsula 2010 nu prea am ce sa va spun din punct de vedere muzical. Anul trecut am ajuns in prima zi a festivalului si nu stiu daca ziua 0 a fost la fel de haotica si frustranta. Poate e firesc sa fie asa tinand cont de desfasurarea de forte ce se face pentru un astfel de eveniment.

Am fost printre primii care si-au infipt cortul iar mirosul de fan proaspat cosit este foarte placut Preturile sunt cam la acelasi nivel cu anul trecut. 3.5 lei o halba de bere filtrata si 5 lei una nefiltrata, tot 5 lei e si un suc. Mancarea…mai bine faceti un efort si mergeti in oras sau macar la restaurantele din zona strandului. Taxa de cort e de 20 de lei pentru un cort de maxim 3 pers si 30 pentru unul de 4. Ca sa parcati masina in zona de camping trebuie sa platiti 15 lei. Exista si anul acesta posibilitatea sa va incarcati telefonul sau alte echipamente cu doar 3 lei. O problema e la dusuri in sensul ca daca prindeam jetul de apa in plin, la ora asta aveam arsuri destul de grave si poate un proces pe rol. Nu stiu din ce cauza (poate aflu azi la conferinta de presa) apa de la dusuri este atat de fierbinte incat nu te poti spala.

Cam atat momentan, va las cu cateva fotografii si va recomand contul de twitter pentru alte update-uri in real time

Get the flash player here: http://www.adobe.com/flashplayer

Posturi asemanatoare

August 31, 2010 -- Video – Peninsula / Felsziget 2010
August 31, 2010 -- Festivalul Peninsula – Ziua 4
August 28, 2010 -- Peninsula 2010 – ziua 2

Oradea – Concert de jazz cu 2 vicepreşedinţi

Ciprian Alexei — Thu, 19 Aug 2010 09:06:15 +0000

Duminică 22 August, de la ora 21:00, sunteţi invitaţi la Queen’s Music Pub din Oradea (Str. Primariei Nr. 23), pentru un concert de jazz cu 2 vicepreşedinţi şi fii lor Această formulă a fost gândită pentru festivalul de jazz de la Timişoara, festival care intră în categoria “victimele crizei economice”

...

E posibil ca-n feed-ul RSS să nu apară toate elementele articolului însă eşti la un click distanţă de ele şi de întreg textul Oradea – Concert de jazz cu 2 vicepreşedinţi

2nd party with Dj Fanta & Dj Raahaan @ Moszkva Caffe

George Staicu — Thu, 19 Aug 2010 08:05:34 +0000

Mâine seară, de nu mă repune colecistu’, cică zeii ţin cu mine, mă fac Dj şi Vj şi vă chem la Moszkva Caffe, de la orele 22, cu proiecţii video şi muzici. Ce va fi mai exact? Surpriză! Vezi afişu’ să îţi poţi face o idee

Posturi asemanatoare

August 5, 2010 -- Maine seara ne auzim si vedem la Moszkva Caffe
August 3, 2010 -- Give Peace a Chance – 65 de ani
July 21, 2010 -- Muzica românească şi Serbările Timişoreana

Jazz Festival Saalfelden, editia 31

George Staicu — Thu, 19 Aug 2010 07:45:34 +0000

Exact peste o saptamana, incepe cea de-a 31-a editie a festivalului de jazz de la Saalfelden. MuzicadeVest este acreditata pentru al doilea an consecutiv la acest eveniment si o sa-l onoram cum se cuvine. Vezi cum o’ fo’ la editia precedenta! Video aici.

Programul acestei editii, la fel, jos clopu’:

Prima Zi:
Roy Nathanson
ZU

Ziua 2:
Marc Ribot solo
Mary Halvorson Trio

Franz Hautzinger
Myra Melford’s Be Bread Sextet
Dominique Pifarély et l’ensemble Dédales
The Thing XXL

Ziua 3:

Mark Feldman & Sylvie Courvoisier
Mats Gustafsson Trio

Bergen Big Band & Terje Rypdal
Carla Kihlstedt & Satoko Fujii
Ingrid Laubrock’s Anti House
Exploding Star Orchestra
DMG Trio

Ultima zi:

Speak
Sylvie Courvoisier – Mark Feldman Quartet
Led Bib
Taylor Ho Bynum Sextet
Odean Pope & Odean’s List

Relatari o sa fie zilnice, ca si anul trecut. Wish me luck!

Posturi asemanatoare

September 1, 2010 -- Video Saalfelden Jazz Festival 2010! 1st day
September 1, 2010 -- Video Saalfelden Jazz Festival 2010! Final Day
September 1, 2010 -- Video Saalfelden Jazz Festival 2010! 3rd day

ISLAND FEELIN’ – Sziget 2010 (part 3)

Daika Attila — Wed, 18 Aug 2010 06:35:34 +0000

Finalul e aproape…

La vineri 13 am ramas, parca… iar acum cind scriu e deja 18… ma rog, la virsta mea am nevoie de 1 zi de “recuperare”… INSULA, cum spunea Gabi, ramine un tur de forta…

Chiar as fi curios, la comment-uri, daca ati vazut lucruri remarcabile, pe linga care eu am trecut, si pe care le veti pastra pina la editia viitoare…
Daca v-as multumi anticipat cu un “Agromniie spasibo!”, veti spune ca vreau sa fac trecerea spre Lyapis Trubetskoy. Si bine banuiti. Bielorusii si-au facut un “Capital” de simpatie inca de acum 3 ani, dar,fireste nu in rindul rasei inferioare numita politicieni. Mistocari la adresa dictatorilor, colectiva de ska-punk a avut succes in primul rind nu datorita logoreei in engleza a vocalului, ci pentru ca erau multe sute de personaje de aceeasi etnie cu el. Nebunia Estului care nu lasa rece Vestul. In buna traditie batatorita de ZDOB SI ZDUB si GOGOL BORDELLO.

La 5 am facut prezenta la scena cea mai punctuala, si asta deja din perioada cind punctualitatea nu era un atu al festivalului, aflata sub coordonarea lui Marton Laszlo Tavolodo. Chiar daca ar fi adus trupe subtirele (cum nu a fost cazul), tot ii ramineam recunoscator pt concertul in memoria celui ce nu a fost invitat, din pacate,niciodata pe SZIGET: Cseh Tamas. Chiar daca sint doar citeva zeci de persoane in fata scenei, el vorbeste cu o bucurie si o speranta molipsitoare.Primul lucru care mi-a placut la DANIEL KAHN a fost numele trupei cu care sosea: THE PAINTED BIRD. Stabilit la Berlin din 2005 a inceput sa puna bazele amalgamului dintre cabaretul politic, teatrul brechtian si a punk-rock-ului. Radacini si traditii clare jiddis, dar prin atitudine si sunet prefigureaza klezmerul sec XXI.

Doar o trecere scurta pe la WAN2-A38, pentru a-i vedea pe cei 2 olandezi ciudati de la zZz. Pentru cei dornici, influentele lor se revendica si din zona Aphex Twin, Can sau Bauhaus ca si din zona culta : Debussy sau Beethoven. Adevarul e ca am stat prea putin ca sa le prind zZz-umzetul, pentru ca m- gindit sa merg unde nu fusesem niciodata: PARTY ARENA.

Hmmm…cort maricel, da’ al naibii de greu de intrat in el. Aer irespirabil. 90% din barbati la bustul gol. Cred ca si femeile se echipau la fel, daca nu doreau sa pastreze aparentele… Agitatie, topaiala, jijeisme. Unii mai si ieseau. Lipsa aerului, dauneaza grav vietii. Pacat de decor si de muzica. Cu asa ceva se urca in clasamente de la cluburile new york-eze la plajele din Rio. Aaah, nu v-am spus pt cine am intrat in acest supliciu (imi spunea cineva ca in ziua urmatoare la INFECTED MUSHROOM chiar nu se mai putea intra prin caile delimitate de structuri metalice!) ca sa aud cum isi ia tangoul revansa ? GOTAN PROJECT. Cam cu mare sansa va pot spune cind voi mai calca in acel loc:niciodata. Scena de la MEDUZA(fosta silent disco) de prin zona m-a tentat la un moment dat, dar dupa asa ceva…I-as premia pe cei care rezista in locuri atit de prost aerisite. Nu si pe cei ce le-au proiectat.
Enter Shikari. Macar pe final. Un gen de metal care acum 8-10 ani nu stiu daca exista. Nebunie hardcore-electro. Niste britanici recomandabili.
Pe cei de la PARADISE LOST nu vi-i mai recomand, ca ii stiti .Nici mie nu mi-am recomandat concertul lor. I-am vazut de 2 ori in Ungaria, dar au fost palizi de tot in comparatie cu rabufnirea imperial-intunecata de la Bucale din ’94.

Din respect, am stat 30 de minute la cei ce au fost invitati la Glastonbury si Meltdown fara a avea vreun album pe masa: OI VA VOI! De data asta nu am prins cintec maghiar, dar filonul e prezent pe fiece disc de-al lor. Mars la Thirty Seconds To Mars. Nu sint printre cele 34 de milioane de vizionatori ai clipului THE KILL de pe Sf YouTube. Poate gresesc, da’ la 25 de ani esti cam batrinel pt a fi fan TSTM…Au urcat pe scena un vagon de copii din primele rinduri si au smecherit audienta, terminind mai repede.

Daca vrei sa iesi de la un head-liner de pe scena mare si nu esti bine pozitionat, iti cam trebuie thirty minutes sa ajungi la un alt eveniment. De aceea multe scene aveau concerte programate de la 23.30, MAIN STAGE-ul avind finalul de ani buni la 11 pm.

Nefiind foarte departe si avind acea comparatie cu Tom Waits, mi-am zis sa risc o auditie. Charlie Winston. Tipu’ asta are in comun cu Terrible Uncle Tom doar prima litera a numelui…nimic di acea atmosfera de pierzanie…un concert spalat de prima ploaie, si un cort umplut pina la refuz de cei dornici sa scape de binecuvintarea cereasca. Sa-i “binecuvintez” si eu pe cei ce mi-au spart cortul? Doar era vineri 13…ha-ha…
Doar cu putin gust amar ramas am atacat a 4-a zi, asteptarile fiind evidente. Ziua cu MAIDEN si NINA HAGEN. Surprizele, insa, au venit din alta parte. Deschiderea nu va mai surprinde : WORLD-MUSIC. Belgienii interesanti care au amestecat sansoneta cu rockul. Jaune Toujours.

Am citit cronica lui George de la KONFRONTATIONEN si mi-au trezit interesul. Deja numele spune multe. Oricum imi doream sa-i vad. Daca e sa-i bagam intr-un sertar ar fi intre folkul psichedelic si jazz-rock-ul experimental. Nici 5 ani de activitate pentru acest duo, iar acum in august e asteptat discul 3 : RIVERS. O imblinzire in stil oarecum Bjork a pasarilor salbatice prin intermediul tobelor pasnice .Plutiri schizo si un public care statea si se uita. Fara bitiieli si miros de transpiratie. Acumulare si depozitare de senzatii. WILDBIRDS & PEACEDRUMS. De aceea iubim vaporul A38 pentru ca acolo se poate intimpla orice! Thanx,George si Kozlov Sanyi!

Inainte si dupa suedezi scurt pe la scena de metal: DEPRESSZIO si DEAK BILL BLUES BAND. Nimic neprevazut, nucleul dur care cinta, ca la scoala refrenele clasice. Poate, ceva mai putini decit ma asteptam…
A doua surpriza a serii a venit de pe scena de jazz. Chiar daca s-a cochetat doar cu stilul. HJALTALIN. Islandezi. Misteriosi. Melodiosi si placuti din zona indie. Neincercind sa preia stafete de la SIGUR ROS sau Amiina, nici de la MEZZOFORTE sau LEAVES. Uneori meditativi, alteori veseli…unii ziceau ca prea veseli chiar…

Ce bine am facut ca nu m-am dus la MAIDEN in prima ora! De fapt puteam lipsi si de la a doua…Nu prea ii voi intelege pe cei ce se bat cu caramizile in piept ce fani mari MAIDEN sint ei si nu i-au vazut niciodata, asteptind comozi sa vina la Cluj! Din 2003 am declinat posibilitati de a-i mai vedea. Sa vina ei pe unde sint eu. Asa a fost si acum 2 ani,si acum. Daca te consideri fan,in ultimii 16 ani cred ca ii puteai prinde senin de 4-5 ori…da’ hai sa asteptam sa se tina Paszkany Arpad de cuvint, ca sa-i vada si Transilvania, nu? Ma intreb: oare din “marii fani” citi au depus un minim efort sa mearga sa-i vada si la Budapesta si la Kolozsvar ? Na: in fata lor jos palaria! Ceilalti: imi pareti cam comozi si subtirei…cum a fost de fapt si MAIDEN! In bunul lor stil, au inceput cu piese de pe albumul nou(asa mi s-a spus) dupa acre au bagat bucatile clasice… Nelipsite si obligatorii. Oare ? Cred ca atunci voi mai merge la un concert MAIDEN daca se vor apuca sa cinte.
La greu piese pe care nu le-au mai performat live de cel putin 20 de ani. Faptul ca a fost proasta si sonorizarea iar in fata baietii imparteau pumni fetelor, parca nu-mi da motive de induiosare…Mmmdaa,” Slavit sa le fie numele!” si mai multa sansa si inspiratie pe data viitoare…daca va mai fi sa fie…

Cred ca a fost pentru prima oara in Hungary regina punkului : NINA HAGEN. Auzisem de ea cind eram copil. Par albastru si atitudine rebela. Eeei,pe la 55 de ani te mai si cumintesti. Da’ arata fuckin’ bine dama. Poate m-am asteptat insa la mai mult,la altceva… Munti de prelucrari in care nascuta Berlinului de Est si-a transpus viziunea si personalitatea. Poate a lipsit putin forta.”Personal Jesus”,”Riders on the storm”,”My way”, “Ave Maria”. A incercat sa nu plictiseasca, si in mare i-a reusit.

Plecat pina la cort pt un scurt “check-in”, sa vad daca iar am trezit interesul celor cu fesul, era sa adorm si sa ratez o trupa cultica: VHK! MEDICI LEGISTI GALOPIND. Trupa cultica. Grandpierre Attila un adevarat saman. Intensitatea in concertele lor plesneste, reusindu-se o magistrala echilibrare cu zona de mister si transcendeta.V-am spus ca era sa adorm inainte de a ajunge, da? Eeei, efectul VAGTAZO HALOTT KEMEK e unic. Nu-mi mai venea sa merg sa ma bag in sac. A fost insa si un alt fel de suck prin zona. Ceaa ce ofera de ani buni Primaria Sect III al capitalei Ungariei: taierea vocii! Complet. Lumea asculta si nu intelegea. Nu s-a ajuns la linsaj,da’ nici departe nu era starea de spirit…Un personaj obscur a venit si a masurat decibelii si si-a batut joc si de public si de grup. Formatia nu stia ca doar in boxele de control se aude vocea energicului lor leader creativ si agitativ, iar publicul nu intelegea ” de ce?”. Concertul s-a prelungit pina la 3 noaptea(mai mult nu era voie) iar dupa ce insipidul chitibusar si-a luat jaful de instrument de masura, s-a revenit la normal. Atunci trebuia sa vedeti bucuria pe fetele tuturor! Nu am putut intelege vreodata cum de cei care stau la kilometri de eveniment nu pot dormi, atunci cind cei ce se afla pe INSULA o fac senin si fara fortari. Ideea e ca trebuie sa-ti si fie somn ca sa treci spre tarimul oniric.Iar babutele care il reclamau pe Lemmy acum citiva ani ca le scutura paharele, poate nu mai sint sau nu sint atit de obosite ca sa vrea nani. Pentru conjunctura, pentru atitudine dar si pentru modul de interpretare pentru mine acesta a fost concertul festivalului!

Posturi asemanatoare

August 14, 2010 -- ISLAND FEELIN’ – Sziget 2010 (part 2)
August 11, 2010 -- ISLAND FEELIN’ – Sziget 2010 (part 1)
August 7, 2010 -- Pre-ISLAND feelin’

Concert caritabil Roger Waters şi David Gilmour

Ciprian Alexei — Sat, 14 Aug 2010 11:02:16 +0000

Pe 10 Iulie, la Kiddington Hall în Oxfordshire, vreo 200 de oameni au avut privilegiul de a asista la un mini-concert susţinut de Roger Waters şi David Gilmour. Mai degrabă ai ocazia să vezi o capră neagră cu un trifoi cu 4 foi după ureche în timpul unei eclipse totale de soare decât să prinzi un astfel de concert în zilele noastre!...

E posibil ca-n feed-ul RSS să nu apară toate elementele articolului însă eşti la un click distanţă de ele şi de întreg textul Concert caritabil Roger Waters şi David Gilmour