EcoTechTalk

de la H1 la nanoMobile

noreply@blogger.com (Adrian Mihalcioiu) — Mon, 12 Oct 2009 05:40:00 -0700

Intre H1 la lansarea din 1992 (cu operatiunea "furtuna in desert" din 1991 ca "promo") si cele doua prototipuri ale Nissan si BMW (pe patru si respectiv trei roti) sunt diferente de 17 ani si cateva tone. Intre timp la Renault, Megane a dat jos trei sferturi din subansamble si a devenit Logan. Si cum pe vreme de criza modele spartane fura fata, solutia aleasa de Renault a platit dividende. Dar sa revenim la cele doua prototipuri pe care pretul petrolului si "tehnologia verde" le-au adus pe tapet.

Nissan "Land Glider" Concept este masina motociclistului (se inclina pana la 17° in viraje). La cei 1.1 m latime si 3.1 m lungime ofera doua locuri in tandem, perfecte pentru cei care vor sa imbine supletea in trafic a motocicletelor cu siguranta si protectia unei capote (si nu doar pe timp de ploaie). Un video de prezentare in avampremiera salonului Tokyo 2009.

De mentionat reincarcarea bateriilor care se face prin inductie eliminand necesitatea cablarii.

Conceptul SIMPLE al celor de la BMW, elimina o roata (triciclu) si trece de la motorul electric la un concept hibrid pentru a asigura celor doi pasageri o viteza maxima de peste 200km/h. Cu un coeficient de franare de 0.18 si o greutate de doar 450kg, SIMPLE reuseste sa consume 2 litrii la suta de km. Impresionant pentru un BMW. Expus pentru moment la Muzeul BMW din Munchen "Sustainable and Innovative Mobility Product for Low Energy consumption" ofera pasagerilor un spatiu echivelent cupe-ului din seria 3. Un video de prezentare dupa punct.

Celor care tehnologia verde le inspira mai degraba pacifism si intoarcere la natura decat cai putere, Need4Speed si un cockpit Top Gun, Renault le pregateste Twizy Z.E Concept.

Si pentru ca Retro e inca la moda, Honda a pregatit si ea o alternativa electrica: EV-N Concept.

Becuri, Becuri si Becuri

noreply@blogger.com (Adrian Mihalcioiu) — Sun, 6 Sep 2009 03:03:00 -0700

Incandescenta, fluorescenta sau LED

Incepand cu 1 septembrie 2009, productia si importul becurilor cu incandescenta cu putere peste 100 de wati a fost interzisa in Uniunea Europeana ca parte a procesului de eliminare completa pana in 2012 a tuturor becurilor cu incandescenta. Becurile cu incandescenta inventate acum peste 100 de ani transforma energia in 2% lumina si 98% caldura. La o eficienta de 17 lumeni /watt pentru becurile incandescente corespund 66 lumeni/watt in cazul lampilor fluorescente. Aceasta permite reducerea consumului de electricitate intr-o perioada in care consumul "home and office" a crescut semnificativ in paralel cu reducerea celui industrial. Durata de viata a becurilo cu incandescenta poate atinge in medie 1.000 de ore de functionare comparativ cu 1.200 -20.000 de ore in cazul lampilor compacte fluorescente care le inlocuiesc.

Unul din principalele aspecte negative intens dezbatute ale lampilor fluorescente este posibila contaminare cu metale grele (de exemplu: intre 3 si 46 mg de mercur se regasesc functie de dimensiuni si tip in fiecare lampa fluorescenta). Modul de contaminare este legat atat de recilarea la sfarsitul perioadei de utilizare cat si de spargerea accidentala.

Un aspect mai putin dezbatut este poluarea retelelor electice. Datorita puterii reduse (in general sub 250W) lampile fluorescente nu intra sub incidenta normelor electrice privind puterea reactiva produsa, producerea de curenti armonici, zgomot in radiofrecventa. Strict regulata in mediul industrial datorita efectelor dezastruase asupra calitatii energiei furnizate si functionarii aparatelor electrice, puterea reactiva produsa de numarul mare de astfel de lampi ce urmeaza sa intre in uz si prevalenta in piata a unor modele mai ieftine fara filtre suficiente pun in dificultate furnizorii de electricitate. In prezent exista o presiune puternica in privinta regularii puterii reactive maxime acceptabila pentru lampile fluorescente. Balastul, si filtrele reprezinta o crestere semnificativa de cost si consum pentru lampile fluorescente.

Dupa ce timp de decenii au constituit in domeniul industrial si comercial un mod economic pentru iluminat si panotaj, tuburile fluorescente incep sa fie treptat inlocuite cu metode mai economice si fiabile de iluminat: LED-urile.

Becurile cu LED nu contin mercur sau halogeni, produc minimum 100 lumeni/watt si au o durata de viata de 50.000-60.000 de ore. Principalele dezavantaje sunt lumina directionata (spot) si costul relativ crescut in cazul unor intensitati mari.

Assinus ergo sum

noreply@blogger.com (Adrian Mihalcioiu) — Wed, 26 Aug 2009 03:31:00 -0700

O idee buna, implementata gresit si inteleasa prost iata cu ce ramanem din articolul Ecaterinei Procopov din Adevarul de azi:

Prin introducerea sistemului de răscumpărare a PET-urilor la magazine, o familie ar putea încasa anual între 400 şi 500 de lei. Estimările noastre arată că o familie din România ar economisi o sumă semnificativă dacă ar fi recompensată pentru PET-urile returnate.

Curat murdar!

Mecanismul, similar bancii "Der Grüne Punkt" in Germania, ar insemna adaugarea unui leu la pretul oricarui produs ambalat in PET, leu platit de cumparator si recuperat in momentul returnarii de catre acesta la magazin. Sistemul functioneaza relativ corect acolo conducand la reciclarea unei importante cantitati din ambalajele PET. Impactul asupra mediului inconjurator este evident. O intreaga industrie de reciclare a deseurilor s-a dezvoltat in Germania finantata de acest sistem. Ideea buna!

Din punct de vedere financiar nu este altceva decat un mod de a credita din buzunarul consumatorului comertul cu bauturi. Leul platit de consumator "garantie" la sticla ar face dobanda in conturile magazinelor sau ... pe durata utilizarii.
Asta daca un sistem similar ar putea functiona in Romania. Nu poate! Daca un PET care costa (produs legal) 0.3 lei ar fi rascumparat de catre magazine cu 1 leu, intr-o tara care produce 80-90% din painea cea de toate zilele la negru, cate zile ar fi necesare pentru a pune pe picioare o industrie ilegala de injectat PET-uri? Implementare proasta!

D-na Ecaterina Procopov incearca insa in articol sa ne convinga de "economisirea unei sume semnificative de catre o familie" prin introducerea acestui mecanism ori asta e o aberatie care justifica pe deplin titlul "assinus ergo sum". Toti banii economisiti au fost de fapt deja platiti in plus la achizitia produselor. Intelegere gresita!

Grigore Cartianu, tot in Adevarul, intuieste solutia dar judeca si el gresit pretul corect socotind dupa portofelul propriu:

Cine ar face asta? Milioane de oameni, fără să fie rugaţi sau împinşi de la spate! Interesul i-ar transforma chiar şi pe cei mai rudimentari compatrioţi în cetăţeni-model. De ce să arunce aiurea sticlele goale, când ar putea lua bani pe ele? Poate că preţul unei sticle – să zicem, 0,5 lei - nu e tentant, dar când se adună vreo 10-20 e altceva! Nu arunci la gunoi 5 sau 10 lei, mai ales dacă nu te dau banii afară din casă.

Un experiment vechi ne arata ca recompensele mici stinuleaza mai puternic decat cele mari. Incercati sa oferiti 0.1 - 0.05 lei pe ambalaj si veti vedea numeroase persoane sarace colectand ambalajele de peste tot si returnandu-le la centre de reciclare in locul de cablurilor telefonice, capacelor de canal sau sinelor de cale ferata. Se intampla de exemplu in Japonia cu badoagele de aluminiu colectate si transportate in saci uriasi pe biciclete de catre oameni sarmani. O solutie care merge!

Eco Tech Talk

noreply@blogger.com (Adrian Mihalcioiu) — Sat, 14 Mar 2009 06:29:00 -0700

Ecological Engineering Technology Talk