Ce inseamna un blockbuster in lumea jocurilor pe calculator, care sunt cifrele de afaceri, in ultimii ani și cat de mari sunt fortele mobilizate in spatele unui asemenea blockbuster? În ce directie se indreapta industria jocurilor pe calculator, despre care multi spun ca ar putea-o depasi, intr-un viitor nu foarte indepartat, pe cea a cinematografiei?

Despre marea lansare Diablo III si despre blockbusterurile din lumea jocurilor pe calculator discutam vineri, de la 11.30, la Cultura.net, RRC, cu Mihai Călin, redactor la revista Level - una dinre cele mai cunoscute reviste de gaming din România.

Adaptând vorba la context, voi încerca să aflu vineri, la Cultura.net, de la Cristian Grosu, fost redactor-şef al ziarului „Cotidianul”, actualmente director al platformei CursDeGuvernare.ro, dacă schimbarea guvernelor este, într-adevăr, bucuria nebunilor. De la 11.30, la Radio România Cultural.

Astăzi, la Cultura.net, este invitată Ligia Adam, Security Evangelist la Bitdefender, România. În jumătatea de oră care urmează, vă propunem un ghid sintetic al celor mai bune practici în apărarea informatică. De la 11.30, pe Radio România Cultural - și online, pe Radiocultura.ro.

Ionuţ Oprea este manager la agenţia de marketing online Standout şi membru al asociaţiei IAB România. Înainte de a îşi deschide propria agenţie, Ionuţ a fost director de comunicare la MediaPro Interactiv. În jumătatea de oră care urmează, discutăm cu Ionuţ Oprea despre reguile de bază ale conduitei dvs virtuale - fie că vă reprezentaţi, în mediul on-line, chiar pe dvs, sau comunicaţi în numele unei companii.

Printre invitaţii din anii trecuţi de la conferinţele TEDX Bucureşti s-au numărat medicul Raed Arafat, speologul Cristian Laşcu, exploratorul Horia Colibăşanu și graficianul Dan Perjovschi. Vineri, 30 aprilie, la Cultura.net va fi invitat Victor Georgescu, unul dintre fondatorii TEDX Bucharest, varianta românească a conferinţei ce va ajunge, anul acesta, la cea de-a patra ediţie.

Scriitorii de literatură serioasă, arată Moor, fie ignoră, cu totul, ebook-urile, fie le privesc cu dezgust, „ca un fermier care studiază un pumn de lăcuste moarte”. În cel mai bun caz, unii dintre acești scriitori ar accepta ebook-urile dacă acestea ar putea să imite cărțile în forma tradițională: să aibă coperte de carton și pagini la fel ca o carte normală, doar că, la comandă, desenul de pe copertă și textul de pe pagini să se poată schimba dintr-un roman de Sallinger într-unul de Tolstoi.

Totuși, asemenea viziuni ignoră un fapt simplu, însă prea puțin discutat: cartea reprezintă un obiect tehnologic produs de anumite circumstanțe care sunt, în plus, destul de vechi. Cam cu un secol î.Hr., foile de papirus prinse laolaltă au înlocuit tăblițele din lemn, făcând posibilă compilarea informațiilor pe spații mai mari, într-un obiect cu o greutate mai mică. Spre deosebire de tăblițele cerate, cărțile nu se rupeau și nici nu se topeau și, spre deosebire de pergamente, puteau fi răsfoite cu ușurință, pentru a găsi un anumit paragraf. Acum, să ne gândim la ce înseamnă ebook-ul, o tabletă electronică subțire pe care se poate înmagazina infinit mai multă informație, care are o greutate mult mai mică și care e mult mai practic. Partizanii cărților pe hârtie, crede Robert Moor, ni se vor părea, în curând, asemănători acelor oameni din epoca victoriană care susțineau că a ilumina casele cu lumânări e un lucru mai bun decât a le ilumina cu becurile inventate de Edison. Și, într-adevăr, un ebook are nevoie de pagini și de o copertă de carton exact așa cum un bec are nevoie de ceară.

Ebook readerele nu înseamnă, însă, doar un mediu de stocare pentru mai multe cărți; înseamnă și un mediu în care cărțile se pot reinventa. Ebook-urile viitorului ar putea distruge barierele paginii, ar avea imagini care să plutească în jurul cuvintelor și ar putea înlocui copertele cu trailere multimedia. Textul ar fi completat de elemente multimedia precum videoclipuri, muzică și pasaje citite de un narator; cititorul ar avea posibilitatea să intervină în poveste și s-o îmbunătățească, în timp ce ar putea să citească, într-o margine a ecranului, recenziile în timp real postate pe Twitter de alți cititori.

Dacă un ebook se îndepărtează prea mult de „părintele” său fizic, cartea tipărită, acesta devine altceva: literatură electornică. Câmpul literaturii electronice, scrie Moor, a pornit de la o sută de fire diferite, care s-au țesut, la un moment dat, într-o nouă formă de artă, numită „ficțiune hypertext”. La mijlocul anilor ‘80, experimentele disparate, precum romanele lui Milorad Pavic și ale lui Thomas Pynchon și eseul Donei Haraway, “A Cyborg Manifesto”, s-au întâlnit în programul „StorySpace”, al romancierului Michael Joyce și al programatorului Jay David Bolter. Testându-și noul software, Joyce a scris afternoon, a story (1987), cunoscut drept primul roman hypertext. StorySpace le permitea cititorilor să navigheze printr-un text într-un mod spațial, și nu secvențial, urmând legăturile hypertextului ca și cum ar fi urmat coridoarele unui labirint.

Problema cu noile aplicații hypertext, precum cartea multimedia a lui Al Gore, intitulată „Our Choice”, e aceea că, printre tonele de imagini hi-definition și de infografice, textul se pierde. A citi o astfel de carte e ca și cum ai parcurge un album cu poze: mângâind cu privirea imaginile luxuriante, eviți să privești direct spre cărămizile timizi, cenușii ale textului. „Dacă acesta e viitorul cărții, atunci cartea e, într-adevăr, condamnată, scrie Robert Moor. Scrisul e, în sine, o tehnologie miraculoasă - un cod care, atunci când e transmis prin nervul ochii, induce halucinații ordonate, coerente. O altă experiență echivalentă nu există. Cuvintele au formă și muzicalitate. Aproape că au și gust. Însă pot fi, mult prea ușor, înecate de niște stimuli mai puternici”.

]]> http://culturanet.radiocultura.ro/?feed=rss2&p=547 http://culturanet.radiocultura.ro/?p=544 http://culturanet.radiocultura.ro/?p=544#comments Fri, 09 Mar 2012 09:38:21 +0000 admin http://culturanet.radiocultura.ro/?p=544 Se aud vocile femeilor și pe Internet? Dacă în societatea românească femeile sunt 52%, pe Facebook și în social media ele sunt, cu siguranță, majoritate. Doamnele sunt mari amatoare de Facebook și sunt foarte active în social media.

Pentru că suntem în plină săptămână a femeilor, vineri, la Cultura.net, vă invit la o discuție cu Oana Băluță, lector doctor la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, despre vocile femeilor pe Internet. Între 11.30 şi 12.00, în direct, la Radio România Cultural.

Motivele pentru care acest gen de conferinţe au o astfel de forţă de atracţie sunt complexe. În esenţă, însă, toţi cei care plătesc sume exorbitante pentru a se număra printre participanţi reprezintă „cercuri de oameni interesanţi şi nesiguri care încearcă, cu disperare, sî intre în tărâmul celor blazaţi şi automulţumiţi”. Iar pentru intelectualii publici invitaţi să conferenţieze, care îşi promovează cărţile şi se promovează pe ei înşişi, ca branduri, noile valuri de conferinţe reprezintă amplificatori ai prestigiului, rampe de lansare care oferă avantaje care nu pot fi măsurate doar în bani.
Iar conferinţele TED, care ar putea reprezenta evenimentul oficial al erei digitale, au căpătat, dintre toate evenimentele, o amprentă culturală uriaşă. A fi invitat să ţii un discurs la TED ar reprezenta „un ritual de iniţiere pentru intelectualul din epoca internetului”. Conferinţa conţine reperele pentru „lista de lucruri care sunt pe placul oamenilor albi”. Pentru aceia care au norocul să-şi permită să plătească preţul uriaş a biletului de intrare, a scrie mesaje pe Tweeter din spatele cordonului de catifea e o şansă de a-şi disimula mândria sub forma sentimentului de uimire.
Benjamin Wallace rezumă reţeta de marketing din spatele succesului conferinţelor TED: „Creează o cameră a bunătăţilor unde nu numai că nu te va lăsa să intri, dar de unde vei putea vedea, în schimb, pe internet tot ce se întâmplă, ca să ştii foarte exact ceea ce pierzi. Imaginaţi-vă, în plus, că toţi cei din cameră au microfoane, astfel încât îi poţi auzi vorbind la nesfârşit despre cât de «uimitor» e totul şi despre cum «contactele noastre sociale, puse la un loc, îi cuprind cam pe toţi oamenii interesanţi din această ţară, dacă nu de pe această planetă», aşa cum a spus odată, la o conferinţă TED, curatorul evenimentului, Chris Anderson”.
Discursurile de la TED, care au fix 18 minute, au devenit noul standard despre cum trebuie să vorbeşti ca să pari deştept. Ele sunt, în ciuda lungimii şi a conţinutului serios, şi unele dintre cele mai vizionate materiale, pe Internet. Conferinţele ted, arată Wallace, au ajuns în vârful valului; acum trei ani, ele au dat naştere unei francize, numită TEDX, sub umbrela cărora se desfăşoară, în lumea largă, mii de conferinţe (cel puţin două au loc anual şi în România).
„Judecând după succesul remarcabil al conferinţelor TED, scrie Benjamin Wallace, am putea spune că trăim într-o epocă de aur a ideilor, o epocă nu doar a conceptelor contra-contra-contra-intuitive, dar şi a democratizării lor exuberante. Totuşi, e posibil să vedem în strategiile recente de dezvoltare a evenimentelor TED semnele disperării, şi ale diluării. (…) Ar putea să existe un plafon al numărului de idei interesante din Univers?” Şi, dacă sentimentul general de copiere şi de oboseală va persista, bula conferinţelor ar putea, foarte bine, să se dezumfle şi să dispară.

Ce reprezintă „norul”? Care sunt cele mai bune aplicaţii pentru cei care vor să treacă de la hard disk-ul calculatorului personal la lucrul „în nor”? Despre avantajele - şi dezavantajele - lucrului „în nor” discutăm în a doua parte a emisiunii, la Chat Room, cu Dragoş Mănac, unul dintre autorii blogului Cloudini.ro.

Vineri, de la 11.30, la Cultura.net, pe Radio România Cultural, discutăm cu Traian Năstase, Online Project Manager la GFK, România, despre timpul pe care îl petrecem pentru a ne documenta, pe Internet, înainte de a merge la cumpărături, şi despre mecanismele care ne influenţează deciziile, în era comerţului on-line.

Vineri, la Cultura.net, RRC este invitat Cătălin Cosoi, Chief Security Researcher la Bitdefender, România. De la 11.30 la 12.00, pe Radio România Cultural, discutăm despre apărarea informatică şi ce înseamnă o apărare informatică eficientă.

Monica Lupaşcu este avocat, specializată în problema drepturilor de proprietate intelectuală şi membră în consiliul de conducere al Asociaţiei Române pentru Internet şi Tehnologie. O puteţi citi on-line pe blogul www.cyberlaw.ro. Vineri, de la 11.30, la Cultura.net, discutăm cu Monica Lupaşcu despre cum ar putea arăta internetul după semnarea Anti-Counterfeiting Trade Agreement.

Cristian Paşcu a fost invitat recent, ca vorbitor, la conferinţa TedX din Bucureşti, din noiembrie 2011. „Cristian este creatorul FlairBuilder, un instrument de wireframing pentru website-uri. Are 30 de ani şi e pasionat de programare, chitară, pian şi de fizica particulelor elementare.” - aşa sună descrierea lui Cristian, pe website-ul conferinţelor TedX.

Vineri, de la 11.30, la Cultura.net, discutăm cu Cristian Pașcu despre cum se construiesc programele în care se proiectează site-urile și blogurile pe care navigați în fiecare zi.

Ce s-a întâmplat, în ultimele zile? Dublează Facebook-ul piața publică? Cristina Foarfă, specialistă în advertisingul prin social media, va fi invitată în prima parte a emisiunii de vineri, de la 11.30, într-o discuție despre rețelele de socializare la vremuri de inflamare civică.

Asociația Oricum își propune să transforme România în centrul creativității regionale, în Europa de Est, până în anul 2030. Platforma ShortsUp, cluburile de film OneWorld sau platforma GoMentorship sunt câteva dintre proiectele puse pe picioare, până acum, ale asociației.

În a doua parte a emisiunii de vineri, vom discuta cu Răzvan Crișan, președintele asociației Oricum, despre potențialul creativ al românilor - și al României.

]]> http://culturanet.radiocultura.ro/?feed=rss2&p=513