Connexions Moldavie

De sarbatori alaturi de Geta Burlacu in Luxemburg si Paris

noreply@blogger.com (Anonymous) — Tue, 21 Jan 2014 08:33:00 +0000

Cu ocazia sarbatorilor de iarna, moldovenii din Luxemburg si Paris au avut parte de un recital live inedit al indragitei interprete din Republica Moldova, Geta Burlacu. Aceste doua evenimente au fost organizate de catre asociatia Connexions Moldavie, cu sprijinul Biroului pentru Relatii cu Diaspora (Republica Moldova)

Duminica, 12 ianuarie 2014, incepand cu ora 17.00, cunoscutul local de jazz, La Brasserie Neumünster, a gazduit primul eveniment organizat de asociatia Connexions Moldavie in Luxemburg.

Aflata in premiera in aceasta tara, Geta Burlacu a reusit sa incante publicul prezent prin talentul si pasiunea ei pentru jazz creand o atmosfera calda si prietenoasa, acompaniata de Petru Haruta la trompeta si Darius Ovidiu Pana la pian. Au fost piese clasice de jazz dar si adaptari neasteptate, precum un colind jazz sau cantecul popular “Sanie cu zurgalai” adaptat pe ritmuri americane.

Prezent la eveniment, ambasadorul Republicii Moldova in Regatul Belgiei, domnul Mihai Gribincea, a salutat publicul tinand sa sublinieze bunele relatii moldo-luxemburgheze si sa reafirme cursul ferm pro-european al Republicii Moldova. A fost prezent la eveniment si Consulul Onorific al Republicii Moldova, Michal Wittman caruia ii aducem multumiri pentru sprijinul acordat. Evenimentul a fost urmat de o degustatie de vinuri moldovenesti oferite de Ambasada Republicii Moldova in Belgia.

La Paris, evenimentul organizat de asociatia Connexions Moldavie a debutat cu un recital al tinerelor talente originare din Republica Moldova, Corina Cuniuc si Daniela Rogovschi, studente la Academia Internationala de Comedie Muzicala din Paris. O surpriza placuta a fost si prestatia neasteptata a micului pianist Darius Omoz.

In aceasta seara, Geta Burlacu a urcat pe scena intr-un format extins cu Petru Haruta trompeta, Darius Ovidiu Pana pian, Adrian Receanu clarinet si cunoscutul intrumentist roman de jazz, Leonard Bucur, la contrabas. O trupa profesionista intr-o seara superba de luni, 13 ianuarie, de Ajun de An Nou pe vechi, au transformat sala teatrului Le “Passage vers les Etoîles” pentru cateva momente intr-un veritabil local de jazz parizian. Geta si colegii ei de scena s-au dezlantuit creand si improvizand ritmuri si tempouri nebune trecand prin jazz clasic pana la muzica traditionala. La sfarsit au avut parte de admiratia si aplauzele unui public cunoscator care a apreciat la justa valoare prestatia de inalta calitate a artistilor nostri.

In final, ambasadorul Republicii Moldova in Republica Franceza, domnul Oleg Serebrian, a multumit artistilor pentru prestatia superba pe care au avut-o salutand publicul si urandu-le tuturor un sincer La Multi Ani!

Evenimentul a fost urmat de un cocktail cu degustatie de vinuri si produse romanesti oferite de catre magazinul online din Paris, www.boutiqueroumanie.fr cu livrare in toata Franta.

Pentru detalii suplimentare va rugam sa ne contactati pe adresa violeta@connexions-moldavie.eu, telefon +352 621 480 933 LU sau +33.6.72.90.90.12 FR

Foto/video: https://www.facebook.com/media/set/?set=a.10151984611814775&type=1&l=aae5f3cf1b

http://connexions-moldavie.eu sau http://blog.connexion-moldavie.eu

De sarbatori, alaturi de Geta Burlacu

noreply@blogger.com (Unknown) — Fri, 03 Jan 2014 00:40:00 +0000

Cu ocazia sarbatorilor de iarna, asociatia Connexions Moldavie, cu sprijinul Biroului de Relatii cu Diaspora din Chisinau va invita la un concert special al indragitei interprete din Republica Moldova, GETA BURLACU la Luxemburg si Paris.

Informatii si rezervari:

connexions.moldavie@gmail.com

Tel: +33.6.72.90.90.12 FR / +352.621.480.933

In Republica Moldova, LIMBA ROMANA a fost repusa in drepturile-i firesti

noreply@blogger.com (Anonymous) — Thu, 05 Dec 2013 18:39:00 +0000

Foto: Adevarul.ro

Incepand de astazi, in Republica Moldova, LIMBA ROMANA a fost repusa in drepturile-i firesti.

Magistraţii Curţii Constituţionale au recunoscut, practic, că limba română din Declaraţia de Independenţă este limba oficială a Republicii Moldova, după ce au examinat două sesizări depuse de deputatul liberal-reformator Ana Guţu şi de parlamentarii liberali Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega.Curtea Constituţională a decis că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova din preambul face corp comun cu Legea Supremă a ţării, fiind fundamentul juridic şi politic al Constituţiei. În cazul unor neconcordanţe între textul Declaraţiei Independenţei şi textul Constituţiei, Declaraţia de Independenţă prevalează. Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Detalii pe pe adevarul.ro

La solution, c’est l’Europe

noreply@blogger.com (Anonymous) — Wed, 20 Nov 2013 18:16:00 +0000

A quelques jours du sommet de Vilnius, au cours duquel la Moldavie devrait signer un accord d’association avec l’UE, proeuropéens et prorusses fourbissent leurs armes. Mais seule une perspective d’adhésion permettra de débloquer la situation, estime un éditorialiste roumain.

Sorin Bocancea

La manifestation du 3 novembre à Chişinău a été réussie, une chose que les Moldaves roumanophones n'ont pas connu depuis bien longtemps. Et ce, sur fond d'une contre-offensive russe dans les pays de l'ancien bloc communiste, dans laquelle les déclarations de guerre classiques ont été remplacées par des avertissements du type "l'hiver sera très froid" [selon Dimitri Rogozine, le vice-Premier ministre russe, en visite dans la capitale moldave].

Lire l'article complet sur

Sanzienele - 24 iunie 2013 Ziua Universala a Iei!

noreply@blogger.com (Anonymous) — Sun, 23 Jun 2013 21:35:00 +0000

Asociatia Connexions Moldavie din Franta sustine initiativa comunitatii Facebook "La Blouse Roumaine" de a celebra ziua de 24 iunie drept ZIUA UNIVERSALA A IEI ROMANESTI

https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10?fref=ts

In aceasta zi purtam Ia Romaneasca pe strazile Parisului, la birou, in metrou, la scoala, la distractie!

LUNI, 24 iunie, incepand cu ora 19h00 si pana spre miezul noptii 22h30-23h00 (e zi de munca marti :) La un pahar de vorba romaneasca in inima Parisului! Bar GALWAY 13 Quais Grands Augustains 75006 Paris Metro Saint Michel (1 min)

Ambianta Romaneasca alaturi de Connexions Moldavie si Toti Romani. Dress code pentru doamne si domnisoare: Ia romaneasca din toate zonele, stil traditional, artizanal sau stilizat! Daca nu aveti inca o Ie in garderoba pariziana, dar doriti neaparat sa aveti una, o puteti procura direct din Paris, pentru orice comanda efectuata pana luni 24 iunie LIVRAREA este oferita (o puteti recupera pe loc inainte de acest eveniment!)- www.artisanat-roumain.com -

Partenerul Oficial al Zilei Universale a Iei la Paris!

Telefon de contact pentru informatii:
0681684072 Intrare libera, consumatie la discretia personala.

Pentru Connexions Moldavie, Toti Romani si prietenii lor, Happy Hours pana la ora 21h...

Info:

0672909012 Violeta
0698901436 Cristi
________________________________________________

Alte evenimente dedicate Zilei Universale a Iei Romanesti

Duminica 23 iunie, incepand cu ora 17h00 la Paris Atelierul BRANCUSI, vizita ghidata in limba romana, intrare LIBERA!
Dress code pentru doamne si domnisoare: Ia romaneasca din toate zonele, stil traditional, artizanal sau stilizat!
Informatii suplimentare:

Anamaria Vasilescu, tel. 0681684072 Eveniment FB:
_________________________________________________

DUMINICA, 30 iunie 2013 incepand cu ora 11h00 Asociatia connexions Moldavie si Toti Romani din Paris va invita la un pahar de vorba Romaneasca in inima Burgundiei (Bourgogne)

In program: Vizita Brocantei organizata de Primaria comunei Malicorne si asociatia comerciantilor si artizanilor din regiune.
Ia Romaneasca si produse de artizanat romanesti vor fi prezente in cadrul Brocantei din Malicorne!
Cris, patronul restaurantului "LA FERME DE MALICORNE" va asteapta pentru un pranz Romanesc cu Bere, mici si vinuri romanesti si moldovenesti.
Eveniment FB aici:
Informatii suplimentare Cristi: 0386564215 sau 0698901436

Pentru fete-cucuiete va propunem o sesiune de photo-shooting gratuit !

Pentru aceasta va rugam sa confirmati prezenta dumneavoastra pentru detalii privind locatia si ora!
Parteneri: Artisanat Roumain - http://www.artisanat-roumain.com/ Restaurant "LA FERME DE MALICORNE" Parteneri asociativi: Connexions Moldavie - www.connexions-moldavie.eu

Multumiri:

Anamaria Vasilescu-Grigore
Alina Rebrisorean
Cristi Ionescu

Informatii suplimentare: 0672909012 Violeta si Anamaria Vasilescu: 0681684072 info@connexions-moldavie.eu

Evenimentul " Ia Romaneasca-La Blouse Roumaine à l'honneur à Paris" dedicata Zilei Universale a Iei este o initiativa a doamnelor Violeta Gritcan si Anamaria Vasilescu-Grigore si a fost creat initial aici : https://www.facebook.com/events/520151141382712/

Cent Ans de Solitude - O suta de ani de singuratate la Paris

noreply@blogger.com (Anonymous) — Sun, 26 May 2013 21:38:00 +0000

Asociaţia CM vă invită la teatru

Regizorul basarabean Mihai Tarna revine şi în acest an cu un spectacol de excepţie Cent Ans de Solitude (O suta de ani de singuratate) după romanul omonim al scriitorului Gabriel Garcia Marquez, Laureat al premiului Nobel pentru literatura. Spectacolul va avea loc la Théâtre de Nouveautés, 24 boulevard Poissonnière, 75009 Paris (Metro 8, 9 Grands Boulevards) in doua reprezentatii, pe 13 si respectiv 14 iunie 2013 incepand cu ora 19:00.

Publicul român din Paris l-a cunoscut şi apreciat acum doi ani pe Mihai Tarna pentru montarea spectacolui Steaua Fără Nume la teatrul Petit Saint Martin.

Rezervari : 06.72.90.90.12 - Violeta

Lansare de carte - Afghanistan, mon rayon de soleil sauvage

noreply@blogger.com (Anonymous) — Sun, 26 May 2013 21:38:00 +0000

Asociatia Connexions Moldavie va invita la o lansare de carte speciala

Evenimentul vă fi urmat la ora 16h de proiecţia filmului "Tenis cu moldovenii" la care vă rugăm să participati cu suma de 5 euro de persoană în profitul Centrului pentru copii cu boli cronice din familii vulnerabile "Tony Hawks" din Chisinau cu ocazia Zilei Copilului sărbătorită pe 1 iunie.

Vă mulţumim şi vă aşteptăm Duminică 2 iunie începând cu ora 15h pentru Lansarea de carte şi ora 16h pentru proiecţia filmului Tenis cu Moldovenii, la adresa Théâtre "Le Passage vers les Etoiles" 17, Cité Joly 75011 Paris

Detalii la 06.72.90.90.12 - Violeta

Moldovenii din Paris o sustin pe Aliona Moon pe Trocadero

noreply@blogger.com (Anonymous) — Sat, 27 Apr 2013 21:46:00 +0000

Duminica, 28 aprilie 2013, va aveea locla Paris un flashmob pentru sustinerea reprezentantei Republicii Moldova la Eurovision, Aliona Moon. O mie de baloane tricolore vor fi lansate de pe Esplanada de la Trocadero de catre moldovenii din Paris si prietenii lor. Va asteptam intre orele 11.30-14.00.

Mai multe informatii aici:

LA PARIS, ORCHESTRA NATIONALA DE MUZICA POPULARA DIN CHISINAU “LAUTARII” A INCINS ATMOSFERA DIN SALA LE PALACE.

noreply@blogger.com (Anonymous) — Tue, 02 Apr 2013 22:58:00 +0000

Organizatorii acestui eveniment, asociatiile Connexions Moldavie si Toti Romani din Paris au reusit sa-si uneasca fortele pentru ca romanii de pe ambele maluri ale Prutului, stabiliti in Franta sa se reuneasca pentru cateva ore in inima Parisului intr-o atmosfera muzicala de exceptie.

Luni, 1 Aprilie Orchestra “Lautarii” condusa de maestrul Nicolae Botgros, alaturi de interpreti indragiti din Romania si Republica Moldova, au concertat in fata unei sali arhipline in sala Le Palace din Paris. Romani de pe ambele maluri de Prut au asistat in premiera la Paris la un concert de zile mari in cadrul Festivalului Zilele Basarabiei la Paris cu prilejul celei de-a 95-a aniversari a Unirii Basarabiei cu Romania.

Melodia Dorul Basarabiei in interpretarea tinarului interpret Ion Paladi a dat startul unui program variat care a incantat publicul pe parcursul a peste 3 ore pline de emotii.

Cele peste 1000 de persoane prezente in sala au avut o intalnire de neuitat cu interpretii basarabeni Lidia Bejenaru, Nicolae si Sidor Glib, Ioana Capraru si Nicolae Cibotaru. Melodiile din repertoriul lor au readus dorul si lacrimile in ochii celor prezenti. O adevarata surpriza a fost prestatia scenica a celui mai tanar reprezentant din familia Lautarilor, Cristian Botgros care a reusit sa surprinda publicul printr-o prestatie muzicala excelenta alaturi de tatal sau Corneliu Botgros.

Invitata de onoare a acestei seri, cantareata de muzica populara Sofia Vicoveanca a adus din Bucovina, flori de cantec drag pentru romanii parizieni, ridicand in picioare intreaga sala. Cu elan tineresc si voie buna Doamna cantecului popular romanesc a reusit sa incinga atmosfera fiind aplaudata indelung de cei prezenti.

Concertul festiv al Orchestrei Lautarii din Chisinau a incheiat Festivalul Zilele Basarabiei la Paris din acest an.

Speram ca Ziua Basarabiei, marcata in fiecare an pe 27 martie va fi si in continuare un prilej de intalnire si de cunoastere a adevaratelor valori culturale si istorice care ne unesc.

Aducem sincere multumiri publicului receptiv si tuturor celor care ne-au sustinut si incurajat:

Parteneri media:
Gazeta Basarabiei

Parteneri asociativi: Jeunes Moldaves, Clubul Liberal Franta, Constelation Culture, Pro-Neamul France

Parteneri:

Paris Saint-Cloud Hotel
VL AUTOS
OV-VA TOURS
Restaurant La Ferme de Malicorne
Ambiance Deco

Multumiri:

Biroul Relatii cu Diaspora (Chisinau, Dl Victor Lutenco)
TAROM (Paris, Dna Gabriela Oproiu)
Restaurantul BUTOIAS (Chisinau, Dna Valentina Alexa)

Pentru detalii si informatii contactati:

Violeta Gritcan, Presedinte Connexions Moldavie:
Tel. 00(33) 672909012
violeta@connexions-moldavie.eu
www.connexions-moldavie.eu

totiromani@gmail.com
www.totiromani.fr

UN PRODUS BASARABIAFEST©

Zilelele Basarabiei la Paris cu Orchestra Nationala de Muzica Populara "Lautarii"

noreply@blogger.com (Anonymous) — Mon, 25 Mar 2013 23:26:00 +0000

Parteneri

Parteneri media

Parteneri asociativi

Multumiri:

Biroul pentru Relatii cu Diaspora

Director: Victor Lutenco

PLANUL SALII	SALA - VEDERE 3D	BALCON - VEDERE 3D	Video - Extras Concert

Apasati pentru a mari.	Pentru a vizualiza sala in mod panoramic este necesar sa apasati pe imaginile respective.

Conferința științifică "Rolul Franței în realizarea și recunoașterea Unirii de la 1918"

noreply@blogger.com (Anonymous) — Mon, 25 Mar 2013 22:48:00 +0000

Asociația Connexions Moldavie
Asociația Doctorilor și Doctoranzilor Basarabeni din Franța
Asociația Toți Români
Asociația Clubul Liberal Franța

au plăcerea de a vă invita la
Conferința științifică "Rolul Franței în realizarea și recunoașterea Unirii de la 1918"
Subiecte abordate:
- misiunea militară franceză de la Iași (1916-1918)
- personalitatea Generalului Henri Berthelot și rolul său în procesul decizional premergător Unirii Basarabiei cu România
- rolul Franței în recunoașterea internațională a Unirii
Invitați de onoare:

Octavian ȚÎCU, doctor în istorie, specialist în problema Basarabiei, Ministru al Tineretului și Sportului al Republicii Moldova

Conferința va avea loc: miercuri 27 martie 2013, începînd cu ora 19:00, Institutul Cultural Paris, 1, rue de l'Exposition 75007.

1 Martie 2013

noreply@blogger.com (Anonymous) — Thu, 28 Feb 2013 22:50:00 +0000

Tabara de de primavara "Altair" 2013 la Paris

noreply@blogger.com (Anonymous) — Thu, 14 Feb 2013 22:52:00 +0000

Asociatia "Connexions Moldavie" sustine proiectul "Altair" in perioada aflarii participantilor la Paris, 2-4 martie 2013.

Mai multe detalii aici:http://goo.gl/jrl16

Concert la Paris cu orchestra "Lautarii" si Maestrul Nicolae Botgros

noreply@blogger.com (Anonymous) — Tue, 01 Jan 2013 22:54:00 +0000

NOU!

Acum aveti posibilitatea sa va alegeti randul si locul pe situl basarabiafest.eu la rubrica Planul Salii!

Pentru Informatii suplimentare, APASATI AICI: www.basarabiafest.eu

De l'Atlantique au Bosphore, l'Union s'élargit en catimini

noreply@blogger.com (Anonymous) — Fri, 13 Aug 2010 17:14:00 +0000

Ils sont moldaves, macédoniens, serbes, ukrainiens ou turcs. Leurs pays n'appartiennent pas à l'UE. Mais 5 millions d'entre eux peuvent obtenir un passeport européen.

Soumise à une pression migratoire qui ne se dément pas et à des opinions publiques hantées par le syndrome de l'invasion, l'Union européenne se serait sans doute bien passée des initiatives de trois de ses nouveaux membres. La Hongrie, la Roumanie et la Bulgarie, mandatées par Bruxelles pour sécuriser les frontières orientales de l'UE, ont quelque peu enfreint leur mission en décidant d'ouvrir les portes de la forteresse européenne. Quelque 5 millions de Moldaves, Macédoniens, Serbes, Ukrainiens et Turcs ont ou auront la possibilité d'acquérir un passeport européen en bonne et due forme. L'histoire et ses injustices leur permettent d'emprunter des chemins de traverse. Un cadeau inespéré dont les dirigeants hongrois, roumains et bulgares espèrent secrètement tirer les dividendes politiques. Quitte à faire grincer des dents dans les capitales de la vieille Europe.

Le texte adopté le 26 mai dernier par le Parlement hongrois, à l'instigation du premier ministre de droite Viktor Orban et avec le soutien de l'extrême droite, résonne comme une revanche. Ou comme une provocation. La Hongrie ne s'est jamais vraiment remise du traumatisme que lui a infligé le traité de Trianon. Signé le 4 juin 1920, il l'amputa des deux tiers de son territoire et de la moitié de sa population. La loi sur la double nationalité concerne 3,5 millions de personnes et entrera en vigueur en janvier prochain. Elle offrira les clés de l'eldorado aux quelque 300.000 Serbes d'origine hongroise établis dans la province autonome de Voïvodine et aux 150.000 Ukrainiens appartenant à la minorité hongroise. Elle contribue aussi à semer la zizanie avec deux autres pays membres de l'UE : 1,4 million de Magyars vivent en Roumanie et 520 000 Hongrois en Slovaquie (soit 10 % de la population). Les autorités slovaques n'ont pas du tout apprécié. En représailles, le Parlement de Bratislava a adopté une loi stipulant que quiconque optera pour la nationalité hongroise perdra du même coup la nationalité slovaque.

Réfugiés en TurquieÀ l'instar de la Hongrie, la Bulgarie a facilité les procédures d'acquisition de la nationalité bulgare pour les quelque 2,5 millions de Bulgares de souche vivant à l'étranger. Ils se trouvent éparpillés en Ukraine, en Moldavie, en Albanie, en Grèce mais surtout en Macédoine et en Turquie. Environ 1,4 million de Macédoniens (soit les trois quarts de la population) pourraient bénéficier d'un passeport européen. Au regard de certains historiens, la Macédoine constitue l'une des marches de la nation bulgare. La langue macédonienne ne serait d'ailleurs rien d'autre qu'un dialecte bulgare. Sofia se soucie aussi des Pomaks, Bulgares islamisés à l'époque de l'occupation ottomane. Cette minorité, estimée à 900.000 personnes avant la chute du communisme, a été victime d'une politique d'assimilation forcée qui a culminé à la fin des années 1980. Quelque 350.000 Pomaks se sont réfugiés en Turquie et ne devraient donc pas avoir à attendre une éventuelle adhésion d'Ankara pour obtenir un passeport européen.

[article complet en Figaro.fr]

Partidul Comunistilor vrea inchiderea sectiilor de peste hotare

noreply@blogger.com (Anonymous) — Thu, 05 Aug 2010 17:11:00 +0000

Juristul Partidului Comuniștilor, Sergiu Sârbu, a depus în această dimineață o cerere la Curtea de Apel. Astfel, comuniștii cer anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale privind constituirea secţiilor de vot suplimentare peste hotarele țării.

„Am depus o cerere de chemare în judecată prin care solicităm anularea hotărârii CEC. Răspunsul trebuie să-l primim în maxim 5 zile”, a declarat, pentru Jurnal.md, Sergiu Sârbu.

Anterior, reprezentanții PCRM au declarat, în repetate rânduri, că prin deschiderea secțiilor de vot suplimentare în străinătate guvernarea urmărește fraudarea referendumului și a alegerilor parlamentare și prezidențiale. Și asta pentru că cei de la guvernare nu ar fi asigurat, din timp, mecanismele necesare de securizare a voturilor.

La rândul lor, autoritățile au ținut să asigure că șansele pentru fraudarea referendumului sunt minime și că în secțiile de vot din străinătate fiecare partid va delega propriul reprezentant, pentru a fi asigurată monitorizarea din partea fiecărui partid politic.

Acum trei săptămâni, CEC a hotărât, la solicitarea Guvernului, ca pentru referendum să fie deschise 79 de secții de vot peste hotarele țării, în felul următor:

Italia - 20 secții de vot;

Federația Rusă - 6 secții de vot;

SUA și Canada - 6 secții de vot;

România - 5 secții de vot;

Germania - 4 secții de vot;

Portugalia - 4 secții de vot;

Marea Britanie și Irlanda - 4 secții de vot;

Grecia - 4 secții de vot;

Franța - 3 secții de vot;

Spania - 3 secții de vot;

Cipru - 1 secție de vot.

Potrivit CEC, fiecare secție de vot va fi formată din 7 persoane, dintre care un președinte, o persoană de la Comisia Electorală Centrală și alți cinci reprezentanți de la fiecare dintre partidele politice parlamentare.

De menționat că la alegerile parlamentare anterioare, peste hotarele țării erau deschise 32 de secții de vot.

Sursa: JURNAL.MD

IN LOC DE EDITORIAL

noreply@blogger.com (Anonymous) — Mon, 19 Jul 2010 17:09:00 +0000

Încă o dată despre obraz şi Decretul Ghimpu

…asadar, marti, Curtea Constitutionala (CC) a declarat anticonstitutional Decretul Ghimpu, înrolându-se astfel în tabara antinationala a politicienilor moldoveni care promoveaza aici, deschis, interesele Rusiei.

Nu-mi amintesc, de exemplu, ca CC sa fi manifestat vreodata sensibilitate fata de prezenta militara ruseasca în RM si sa fi declarat aceasta prezenta ca fiind una ce contravine Constitutiei RM. N-am auzit, de asemenea, ca presedintele CC, Dumitru Pulbere, magistratul cu ceas scump pe mâna, sa fi intervenit pe lânga omologul sau rus ca sa se intereseze daca nu cumva actiunile autoritatilor Federatiei Ruse împotriva producatorilor de vin din RM contravin Constitutiei rusesti.

Din pacate, si anul acesta, agenda dezbaterilor electorale din RM nu se va circumscrie problemelor interne, ci va ramâne în albia confruntarilor geopolitice si ideologice. Întrebarea la care urmeaza sa raspundem în acest context e urmatoarea: are astazi RM o clasa politica, o elita conducatoare capabila sa ridice manusa aruncata de rusi sau sa le arunce rusilor manusa? Pun aceasta întrebare, pornind de la o realitate evidenta, careia nici politicienii nostri, nici presa noastra, nici opinia publica de la noi nu au curajul sa-i spuna pe numele ei adevarat: blocada economica si santaj. Interzicerea vinurilor moldovenesti se numeste blocada economica, iar atacurile împotriva pozitiei ocupate de seful interimar al RM, Mihai Ghimpu, în chestiunile legate de 9 mai 1945 si 28 iunie 1940, se numesc santaj si amestec în treburile interne ale unui stat independent si suveran. Echipa de magistrati (cu ceasuri scumpe pe mâini) a lui Pulbere nu s-a pronuntat asupra faptului daca nu cumva aceste actiuni ale Rusiei contravin Constitutiei RM.

În contextul celor discutate nu pot sa trec peste o alta situatie… delicata, cu „usoare” conotatii politice si geopolitice. Cu ocazia (nefericita) a inundatiilor din lunca Prutului, ne-am amintit de… România. Trebuie sa recunoastem ca, desi vorbim frumos si inspirat pe tema „DEZGHETULUI” în relatiile dintre RM si România, între ele adie o briza rece. Ceva nu se leaga, ceva nu merge, ceva (nu) se întâmpla... În timp ce România face eforturi sustinute în plan extern pentru a promova interesele RM în UE, în timp ce România si-a dezlegat punga pentru a da un grant substantial RM (în situatia când are probleme serioase la ea acasa), unii de la Chisinau… tot în padure se uita, ca în proverbul rusesc. Eu sesizez aici o problema de (lipsa) de bun-simt si de obraz. Pe de o parte, cerem de la Basescu bani si materiale de constructie pentru sinistratii din lunca Prutului, pe de alta - ne curg mucii la poarta palatului lui Putin. Adica, cum, România e o vaca de muls? Cei care au determinat CC sa anuleze Decretul Ghimpu nu s-au gândit la faptul ca acest gest poate atinge sensibilitatea României? Declari neconstitutionala istoria comuna a unui neam - care neam românesc se numeste si se va numi în veci - apoi ceri de la România bani si lemn de constructie pentru casele sinistratilor?

Apropo, nu am auzit ca Rusia sa fi promis moldovenilor sinistrati macar o rubla sau o scândura…Unora le place sa-i aminteasca României ca ar avea niste obligatii fata de noi…Dar Rusia nu are nici o obligatie, nici o datorie fata de RM? Daca comunistii se burica si se cocosesc sa ramâna independenti fata de România, de ce nu cer bani si lemn de constructie de la rusi? Poate e cazul ca acum, când am intrat într-o mare nevoie, rusii sa ne întoarca lemnul pe care l-au taiat pe gratis miile de basarabeni deportati cu care rusii au umplut Siberia dupa 28 iunie 1940…

SURSA: TIMPUL

(doc) VEZI AICI țara și orașul din care vei putea participa la Referendum din afara hotarelor R. Moldova

noreply@blogger.com (Anonymous) — Mon, 19 Jul 2010 17:06:00 +0000

Republica Portugheză, Republica Letonă, Republica Italiană, Confederația Elvețiană, Federația Rusă, Republica Franceză, SUA, Republica Elenă, Republica Federativă Germania, Republica Populară Chineză, Republica Cehă, Republica Azerbaidjan, Republica Austria, România, Republica Belarus, Regatul Belgiei, Republica Poloneză, Regatul Suediei, Finlanda, Norvegia, Republica Estoniană, Republica Bulgară, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Republica Lituania, Republica Ungară, Republica Turcia, Ucraina, Israel și Regatul Staniei. Acestea sunt statele în care Republica Moldova va deschide secții de votare pentru referendumul din 5 septembrie.

În total numărul secțiilor va ajunge la 79. La misiunile diplomatice de peste hotare vor fi 34 secții, în proces de deschidere fiind la Iași și Madrid, iar Guvernul Republicii Moldova, va solicita Comisiei Electorale Centrale să fie deschise suplimentar, încă 45 de secții.

UNIMEDIA vă invită să vedeți mai jos lista integrală a țărilor și orașelor în care cetățenii Republicii Moldova vor putea participa la referendum, aflându-se peste hotarele țării.

Sursa: UNIMEDIA

Ministrul de Externe al RM la Paris

noreply@blogger.com (Anonymous) — Thu, 03 Jun 2010 16:56:00 +0000

Iurie Leancă va efectua o vizită de lucru în Franţa

În zilele de 3-4 iunie curent, dl Iurie Leancă, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, va efectua o vizită de lucru la Paris la invitaţia omologului său francez Bernard Kouchner.

Discuţiile dintre cei doi Miniştri se vor axa pe temele de bază ale cooperării bilaterale moldo-franceze în contextul eforturilor de integrare europeană a ţării noastre, precum şi pe alte subiecte de interes reciproc. Agenda vizitei mai include întrevederi cu înalte oficialităţi din cadrul Preşedinţiei franceze, Senatului şi Adunării Naţionale. Ministrul va rosti o prelegere în cadrul Fundaţiei Robert Schuman despre realităţile şi aspiraţiile Republicii Moldova, se va întâlni cu oameni de afaceri şi cu reprezentanţi ai mediilor academice şi ziaristice.

De asemenea, ca punct tradiţional deja al vizitelor pe care le efectuează peste hotare, Iurie Leancă va avea o întâlnire cu reprezentanţii diasporei moldoveneşti din Franţa.

SURSA MAEIE

E OFICIAL. Oleg Serebrian va fi ambasador în Franța.

noreply@blogger.com (Anonymous) — Thu, 27 May 2010 16:51:00 +0000

Şase dintre cei paisprezece candidaţi la funcţia de ambasador desemnaţi de către autorităţile moldoveneşti au primit deja agrementele ţărilor de acreditare. Aceştia sunt: Iurie Reniţă (România), Oleg Serebrian (Republica Franceză), Ştefan Gorda (Republica Cehă), Anatol Urecheanu (Republica Populară Chineză), Aurel Ciocoi (Republica Federală Germană) şi Valeriu Chiveri (Republica Austria, OSCE, Agenţiile specializate ONU de la Viena, Republica Slovacă – prin cumul), transmite Serviciul de Presă al MAEIE.

Amintim că ieri, 26 mai, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iurie Leancă a declarat pentru presă că până în luna iunie 2010 Republica Moldova va numi în funcție toți ambasadorii.

UNIMEDIA menționează că după ce țările în care Republica Moldova deleghează ambasadori dau răspuns pozitiv, candidaturile sunt discutate în cadrul Comisiei parlamentare pentru politică externă, sunt aprobate de către Guvern și în cele din urmă președintele semnează decretul de numire în funcție.

Sursa: UNIMEDIA

Moldova se califica in finala EUROVISION

noreply@blogger.com (Anonymous) — Wed, 26 May 2010 16:50:00 +0000

SunStroke Project, s-au calificat în finala Eurovision 2010. Aceștia au reușit să cucerească publicul european după ce au urcat primii pe scenă în semifinala desfășurată ieri seara la Oslo.

Alături de țara noastră, în finala concursului muzical s-au mai calificat Bosnia și Herțegovina, Rusia, Grecia, Portugalia, Belarus, Serbia, Belgia, Albania și Islanda.

Pentru compatrioții moldoveni de peste hotare, SunStroke Project & Olia Tira au un singur mesaj: „Vote for Moldova, because my heart is yours”. (n. red. „Votează pentru Moldova, deoarece inima mea îţi aparţine”).

Aceasta este cea de a 55-a ediţie a concursului Eurovision. În marea finală de sâmbătă, 29 mai, Spania va evolua pe locul 2, Norvegia pe locul 3, Marea Britanie pe locul 12, Franţa pe 18 iar Germania pe 22.

UNIMEDIA aminteşte că Moldova participă la "Eurovision" al şaselea an consecutiv. Cel mai mare succes Moldova l-a obţinut în 2005, când formaţia Zdob şi Zdub a ocupat locul şase. Anul trecut, reprezentanta Moldovei la concursul european, Nelly Ciobanu, a obţinut locul 14 în clasamentul final.

Vezi mai jos evoluția reprezentanților R. Moldova la Eurovision în semifinală.

Sursa: UNIMEDIA

IN LOC DE EDITORIAL

noreply@blogger.com (Anonymous) — Tue, 25 May 2010 16:45:00 +0000

Moldovenii și limba lor moldovenească

Nu este secret că, practic, toţi nemoldovenii de la noi participă foarte energic la dezbaterile privind denumirea şi substanţa limbii noastre, precum şi conştiinţa noastră etnică sau etno-culturală.

La prima vedere, acest fapt pare foarte ciudat. Ce interes am avea noi, moldovenii de la est de Prut, să intervenim în discuţiile de acest gen din cadrul comunităţii ruseşti, ucrainene, găgăuze sau bulgare (evreii, ca de obicei, fac caz aparte) din Moldova noastră? Este o problemă care ţine strict de competenţa morală şi de mentalitatea comunităţilor respective. Chiar m-aş simţi cu totul stingherit în situaţia ipotetică de a mă implica într-o asemenea dezbatere dintr-o altă comunitate etno-culturală.

Pe cînd în ceea ce priveşte băştinaşii Moldovei – moldovenii – mai că fiecare „minoritar” consideră de datoria lui nu numai să se bage în discuţie, dar şi, obligatoriu, să ne probozească de „lipsă de patriotism” în cazul în care constatăm evidenţa – românitatea limbii şi a conştiinţei noastre etnice (nu şi neapărat statale), - să ne „convingă” de „neromânitatea” culturii noastre, să peroreze îndelung în presa de limbă rusă şi „moldovenească” pe tema găunoasă a „neromânităţii” moldovenilor.

În ultimul timp am fost martor chiar şi la discuţiile purtate de unii musulmani post-sovietici (azeri, ceceni şi tătari) privind „neromânismul” limbii şi al identităţii noastre.

În treacăt fie spus, minoritarii „noştri” au cîteva caracteristici comune care le lipsesc cu desăvîrşire băştinaşilor şi anume:

(1) ei (cu rare excepţii) nu cunosc limba noastră – cea a băştinaşilor încă majoritari - şi, chiar mai mult, refuză să o cunoască, iar dacă o cunosc, de cele mai dese ori, refuză să o vorbească, cel mai „decent” pretext fiind „sfiala” lor de a greşi pronunţia (de parcă moldovenii ar vorbi, în majoritatea lor, fără accent în limba rusă);

(2) în cea mai mare parte, ei nu-şi cunosc şi nu doresc să-şi cunoască limbile materne (excepţie făcînd noii imigranţi musulmani) – ucraineana, bulgara, găgăuza sau ebraica (resp. idiş);

(3) unica lor limbă de comunicare în cadrul comunităţilor (situaţia este cvazi identică chiar şi în cazul majorităţii găgăuzilor şi bulgarilor) lor este rusa, prin urmare, ei toţi pot fi uşor identificaţi drept „rusofoni” în sensul de „neromânofoni” sau „antiromânofoni”;

(4) la oraşe – toate oraşele, excepţie făcînd Unghenii, Orheiul, Teleneştii, Ştefan-Vodă, Hînceşti, poate, încă vreo două foarte periferice (din cele peste 40 de localităţi de tip orăşeneşti din Moldova de Est) – unităţile economice, în special cele comerciale, sînt deţinute de către persoane care refuză să vorbească cu noi limba noastră;

(5) rusofonii (în sensul de mai sus) ocupă poziţii de frunte în fiecare ramură fără excepţie a economiei naţionale moldoveneşti, la fel ca şi în lumea interlopă: practic toate grupările crimei organizate din Moldova sînt conduse de persoane care nu vor să ne vorbească limba, limba rusă fiind limba în care se pun la cale acţiunile lor; ştim cu toţii că economia de la noi este, practic, prelungirea lumii interlope, o lume rusofonă care controlează economia “naţională”; iată în ce anume se află explicaţia că practic toţi cei mînaţi peste hotare de neagra sărăcie sînt moldoveni, dar nu minoritari;

(6) rusofonii lipsesc practic din asemenea sfere de activitate ca arta, cultura, ştiinţa, clerul ortodox, administraţia publică, probabil, datorită salariilor şi veniturilor derizorii din aceste sfere;

(7) rusofonii, în special, în oraşe, lipsesc, practic, cu desăvîrşire din Biserica Ortodoxă a Moldovei (Patriarhia Moscovei), în schimb sînt prezenţi din abundenţă, pe poziţii majoritare, în secte, cercuri ezoterice, organizaţii ateiste;

(8) În ultimul timp, în special începînd cu 2002, ei domină categoric procesul politic decizional din Moldova.

Toate aceste caracteristici ne sînt străine nouă.

Oare de ce nemoldovenii din Moldova sînt atît de interesaţi ca noi să ne considerăm neromâni şi limba să ne fie neromânească ? Chiar dacă m-aş considera „moldovean neromân” (admit aceasta doar ca un procedeu de investigaţie logică), mi-ar da de bănuit faptul însuşi al acestui interes de-a dreptul morbid al majorităţii rusofonilor din ţara mea ca eu să mă consider categoric neromân.

Se ştie că orice comunitate care nu-şi cunoaşte trecutul, realizările înaintaşilor săi, eforturile părinţilor şi strămoşilor săi de a dăinui pe pămîntul concret, nu-şi poate cunoaşte rostul colectiv sau individual pe acest pămînt, este uşor manipulată, membrii ei sînt lesne împinşi la periferia ierarhiei sociale, comunitatea dispare în una-două generaţii, la început, ca factor cultural, apoi ca factor social, politic, demografic, altfel zis, dispare la nivel de colectivitate şi degradează social la nivel de individ.

Cultura moldovenilor ca rod al istoriei lor, trecutul lor politic, social, economic, limba lor, orice aspect al existenţei lor actuale nu poate fi „decupat” din istoria întregului spaţiu românesc, din istoria tuturor românilor ca un tot cultural. Oricît de mare meşter ai fi, nu poţi să decupezi o bucată de mînecă dintr-o ie fără ca această bucată să conţină firele de in şi fragmente de broderie proprii întregii ii.

Substanţa însăşi a bucăţii decupate trădează nu numai originea ei – locul din care ea a fost decupată, rolul pe care bucata dată îl joacă în mînecă, iar mîneca în ie, - dar şi identitatea de substanţă cu orice altă bucată, bucăţică din orice alt loc al iei, chiar dacă în alte locuri broderia poate fi mai densă sau mai rară. La fel, orice fel de adaosuri la bucata decupată vor vădi artificialitatea lor, incompatibilitatea lor cu materia bucăţii decupate. Adaosurile vor petici bucata, scoţînd la iveală ştirbirea ontologică a bucăţii respective, transformînd bucata într-o rufă peticită, de rîsul lumii, de care s-ar înscîrboşa şi triburile lipsite de istorie scrisă şi de limbi literare – „poporul moldovenesc neromân” sau „limba moldovenească neromână”.

Conştiinţa panromânească a moldovenilor din Republica Moldova nu reprezintă nicidecum un atentat la statalitatea lor distinctă de cea a românilor din România, cum pretind minoritarii şi mercenarii lor gen V. Stati şi compania – V. Dandara, S. Nazaria, P. Boicu, M. Veveriţă etc. Ţara Moldovei şi Ţara Românească au existat secole alături, fără să se contopească ca state, nu şi ca cultură. Astăzi, procesele de integrare pan-europeană nu contribuie la unificarea suveranităţii acestor două state – România şi Republica Moldova, – asigurîndu-le existenţa fiecăruia în parte, ca state. Integrarea europeană, ca un proces al globalizării, contribuie, în primul rînd, la mistuirea, pînă la dispariţie, a suveranităţii tuturor statelor europene. Ele sînt constrînse să-şi cedeze independenţa în folosul centrelor de dictatură globalitară ai căror confraţi de duh sînt tocmai minoritarii „noştri”.

Caracterul ontologic românesc, altfel zis, românitatea obiectivă a băştinaşilor Republicii Moldova, indiferent de percepţiile subiective la nivel de indivizi, este un lucru atît de evident, încît negarea ei vădeşte ori o patologie mintală gravă ori un interes extrem de important, greu sau imposibil de realizat pe alte căi decît prin lipsirea băştinaşilor ţării de cultura lor şi de memoria lor istorică la nivel de popor.

Sînt cu totul departe de a suspecta abateri oricît de mici de la normalitatea intelectuală la minoritarii „noştri”. Rămîne, deci, pregnanţa unui interes vital, dacă ei se încrîncenează nu numai să intervină brutal, aş spune, chiar mojiceşte, în problemele noastre de „ajustare” identitară, ci şi să se cramponeze cu atîta înverşunare de falsuri izbitoare cum ar fi „neromânitatea” limbii şi a culturii moldovenilor.

Care este acest interes ? De ce ei doresc cu atîta ardoare ca noi să nu ne cunoaştem trecutul, cultura, limba, părinţii şi strămoşii ? De ce ne doresc să fim lipsiţi de memorie istorică, de demnitate morală, culturală, de mîndrie pentru părinţii şi strămoşii noştri ? De ce ne vor extirpaţi din trupul culturii noastre, din spiritualitatea noastră, din noi înşine ? De ce vor să ne lipsească de însăşi fiinţa noastră ? De ce vor să ne reducă doar la dimensiunea noastră economică, la „forţă de muncă” ? Doar un individ lipsit de coordonata culturală, de cea spirituală, este redus la cea pur materială – maşină de muncit şi de cheltuit salarii pe întreţinerea şi desfătarea trupului.

În 1989 numai 43% dintre şefii de secţie de la uzine, ministere, comitete raionale de partid, soviete orăşeneşti şi raionale, pînă la miniştri şi la membru al Biroului Comitetului central al PCM, erau „de origine moldovenească” mulţi care, în ciuda acestei origini, nici nu cunoşteau limba “moldovenească”. Înlăturarea chingilor totalitarismului (care, în virtutea politicii naţional-leniniste, se aflau în mîna „minoritarilor”) a lăsat cîmp liber pentru concurenţa socială. În situaţia în care, în pofida asupririi etnice din perioada sovietică, ştiinţa fundamentală şi cea aplicativă, cultura şi arta, clerul ortodox, iar după alegerile din 1990, şi administraţia publică erau dominate de băştinaşi, concurenţa socială era, practic, cîştigată de ei. Firescul unei asemenea dominaţii a băştinaşilor în toate ţările istorice din lume, Rusia, Ucraina, nefăcînd excepţie, nu a putut fi acceptată de majoritatea minoritarilor noştri rusofoni.

Unica lor şansă de a-şi menţine supremaţia socială era să-i manipuleze pe băştinaşi, înstrăinîndu-i de statul lor – Moldova, manipulîndu-i la nivel de colectivitate, lipsindu-i de orice motivaţie creativă a activismului social (motivaţie care derivă doar din conştiinţa propriei valori a individului, fapt inseparabil de conştiinţa lui culturală şi istorică), reducîndu-i la statutul de pribegi prin străinii, de marginalizaţi în propria lor ţară, de salariaţi ai minoritarilor.

Acest scop nu putea fi obţinut decît prin promovarea unui „moldovenism” cît mai primitiv, cît mai „neromânesc”, chiar antiromânesc, căci numai prin înstrăinarea unui popor de el însuşi îl poţi domina oricît.

A fost recensămîntul. Oare moldovenii care s-au declarat moldoveni, deci neromâni, sînt conştienţi de faptul că prin aceasta ei şi-au sacrificat feciorii şi fiicele la muncă rău plătită, la dispreţ din partea nemoldovenilor, la robie socială şi culturală ? Că ei, prin nerecunoaşterea românităţii lor fireşti, din străvechime, vădite le răpesc copiilor lor viitorul, reducîndu-i la unelte economice în slujba minoritarilor ? Iar dacă, totuşi, moldovenii, în masa lor, se vor declara “moldoveni”, adică “neromâni”, acest fapt le va dezlega şi mai mult mîinile minoritarilor în înlăturarea noastră culturală şi socială tot mai intensă din Moldova. Tot mai mulţi moldoveni vor lua cale pribegiei prin străini, tot mai mulţi moldoveni vor fi împinşi în sărăcie.

Benedict Moldoveanu

SURSA http://www.basarabia91.net

La Moldavie revient du froid

noreply@blogger.com (Anonymous) — Tue, 18 May 2010 16:40:00 +0000

Ecrit par: Vlad Filat

CHISINAU – Les révolutions de couleurs, un temps considéré comme des développements prometteurs dans l’espace post-soviétique, semblent être passées de mode. Un peu partout dans le monde s’élèvent des voix déçues par la promotion de la démocratie. La tendance semble être à la consolidation des régimes autoritaires.

Il y a environ un an, la Moldavie, pays mal connu, semblait le confirmer. Le 7 avril 2009, la Moldavie a fait les gros titres de la presse lorsque des manifestations pacifistes dénonçant des élections injustes furent récupérées par un petit nombre de provocateurs qui prirent d’assaut le bâtiment du parlement et le palais présidentiel.

La presse avait qualifié l’événement de révolution Twitter, ce qui bien sur est une exagération. Pourtant, un an plus tard, et malgré les actes de ces provocateurs, un nouveau gouvernement démocratique est aux responsabilités. Le bâtiment du parlement n’est pas encore reconstruit, mais le gouvernement s’efforce de reconstruire la Moldavie en démocratie avec des aspirations légitimes à rejoindre l’Union Européenne.

Les manifestations d’avril 2009 furent déclenchées par le parti Communiste qui, suite à une campagne électorale agressive et des abus généralisés, revendiquait la victoire de son troisième mandat. Le gouvernement communiste de l’époque s’est acharné sur les manifestants, faisant au moins un mort, tandis que de nombreuses allégations de tortures contribuèrent à traumatiser et à diviser plus encore la société moldave. Beaucoup en Moldavie et en Europe avaient cru en l’émergence d’un nouvel état autoritaire aux abords de l’Europe.

Mais les forces démocratiques ont mis un terme aux tentatives du parti Communiste de passer en force pour reprendre le pouvoir. Les Communistes n’avaient besoin du vote que d’un seul député pour parvenir à perpétrer leur domination sur la politique moldave pour un mandat supplémentaire en élisant leur président au parlement. Ils ne sont pas parvenus à obtenir cette voix et des élections anticipées ont donc été organisées. En septembre dernier, elles ont porté au pouvoir une coalition réunissant quatre partis, « l’Alliance pour l’intégration européenne ».

L’Alliance travaille dur pour consolider la démocratie moldave, l’autorité de la loi et les réformes économiques, ainsi que pour faire avancer le projet d’intégration à l’Union Européenne. Mais l’héritage est lourd à assumer. La crise économique mondiale a durement frappé le pays, mais le précédent gouvernement, enlisé dans un clientélisme irresponsable, n’a même pas essayé de la combattre. Les promesses populistes imprudentes n’ont laissé qu’un déficit de 16% du PIB.

Heureusement, nous avons évité la catastrophe économique grâce au soutien du Fonds Monétaire International, tout en réduisant de moitié ce déficit. Fin mars, la Moldavie s’est aussi vu promettre 1,9 milliard d’euros par l’Union Européenne, les Etats-Unis, le FMI, la Banque Mondiale, entre autres donneurs, pour soutenir une politique de réformes sous la bannière « Repenser la Moldavie ».

Les médias sont bien plus libres. Après huit ans de monopole, deux nouvelles chaînes de télévision ont été lancées depuis un mois et demi. Des enquêtes sur certains membres de la police et les juges responsables des abus contre les droits de l’homme perpétrés en avril dernier ont été ouvertes. Le gouvernement ouvre pour mettre en place rapidement les mesures nécessaires qui mettront fin aux monopoles économiques et pour rompre les liens entre pouvoir politique et pouvoir économique qui caractérisaient le gouvernement précédent. Les démarches administratives et les lourdeurs bureaucratiques qui effraient les investisseurs étrangers vont être simplifiées afin de favoriser un environnement propice aux affaires et attirer les investisseurs.

Les relations avec l’Union Européenne connaissent un nouvel élan. Nous travaillons à un nouvel Accord d’Association qui ancrerait la Moldavie dans l’espace européen. Nous devons aussi signer un accord de libre-échange avec l’UE d’une portée considérable. Un tel accord se justifie parfaitement car plus de 50% des échanges commerciaux de la Moldavie s’effectuent déjà avec l’UE, tandis que près de 70% des Moldaves et presque tous les partis politiques soutiennent le projet d’intégration européenne.

Mais ce que souhaitent profondément les citoyens Moldaves, cependant, est la suppression des visas pour entrer dans l’UE. Nous nous appliquons déjà à mettre en place toutes les conditions techniques préalables nécessaires. Nous adopterons les passeports biométriques dès le 1er janvier 2011. Nos services des douanes travaillent activement avec une mission de l’UE pour moderniser nos infrastructures frontalières, et nous progressons rapidement dans la délimitation de notre seule frontière avec un état de l’est, l’Ukraine. La Moldavie va progressivement devenir un voisin sûr pour l’UE et un bon partenaire dans la gestion des flux migratoires.

Nous avons aussi relancé les discussions pour parvenir à un accord concernant l’unité territoriale autonome de Transnistrie, où la seule base viable pour parvenir à une solution est de rendre la Moldavie politiquement et économiquement plus attirante pour les résidents de cette région. De ce point de vue, chaque pas vers l’UE est aussi un pas vers une résolution de ce soi-disant conflit larvé – peut-être l’unique conflit sécessionniste européen qui peut être résolu par la seule puissance douce de l’UE.

La renaissance de la Moldavie après huit années de régime autoritaire est le résultat d’élections et de procédures parlementaires. La Moldavie est donc le seul état post-soviétique (en dehors des pays Baltiques) a avoir connu un cycle ininterrompu de passations de pouvoir par voie électorale depuis 1991. Sur cette mer de pessimisme dans laquelle se noie la démocratie aux abords de l’UE, certains vents soufflent encore dans la bonne direction.

www.project-syndicate.org

Traduit de l’anglais par Frédérique Destribats

Expo à Paris

noreply@blogger.com (Anonymous) — Tue, 18 May 2010 16:36:00 +0000

Laprésente

Vendredi 21 mai – Vernissage à 19h

Entrée libre

Corjeuti sur Seine

Photographies de Marie Augustin

Corjeuti est un petit bourg au nord-ouest de la Moldavie, le pays le plus pauvre d’Europe, coincé entre l’Ukraine et la Roumanie, aux portes de l’Union européenne.

La grande majorité des habitants de Corjeuti quitte la Moldavie avec un visa de tourisme valable seulement quelques jours et payé jusqu’à 5000 euros à des intermédiaires. Arrivés en France, ils se retrouvent rapidement sans papiers, mais ils ont l’assurance de trouver un emploi.

À la faveur de réseaux de solidarité, la plupart des hommes deviennent ouvriers du bâtiment, les femmes sont employées de maison. Nombreux sont ceux qui travaillent « au noir », sans document d’identité. D’autres font fabriquer des faux pour quelques centaines d’euros. Les années passées en France sont sacrifiées au travail et vouées à préparer un retour plus prospère au pays. En attendant le retour définitif, la vie est faite de débrouille, menus trafics et profil bas, avec l’espoir de ne pas être découvert par la police. Au village demeurent les enfants et les vieux. Certains Moldaves de Corjeuti restent cinq à sept ans sans revoir leurs enfants et leurs proches, ce n’est pas l’envie qui manque mais un simple aller-retour au pays est trop risqué et trop coûteux. Une visite à l’école de Corjeuti suffit à mesurer l’ampleur du phénomène. Dans chaque classe, on rencontre des enfants qui vivent plusieurs années sans leurs parents partis travailler à l’étranger. Il est difficile d’établir le nombre exact d’habitants du village établis dans la banlieue parisienne. Leur nombre est aujourd’hui estimé à 3000, mais il n’a cessé de grandir depuis le début des années quatre-vingt dix malgré un durcissement du contrôle aux frontières de l’UE.

Zoé Lamazou

Exposition visible jusqu'au 22 juin inclus.

Galerie ouverte du lundi au vendredi de 10h à 13h et de 14h à 19h.

La galerie étant régulièrement utilisée pour diverses activités, il est conseillé de nous contacter avant votre venue au 01 40 24 00 55

Centre culturel pour l'Europe de l'Est et l'Asie centrale

(Librairie / Galerie / Studio - Bibliothèque Christiane Montécot - Editions l'Espace d'un instant - Théâtre de Syldavie)

3, passage Hennel (accès par le 105, avenue Daumesnil) - 75012 Paris - tel + 33 1 40 24 00 55

http://www.sildav.org

Victoria „învingătorilor învinşi”

noreply@blogger.com (Anonymous) — Wed, 05 May 2010 16:33:00 +0000

Discuţiile controversate privind participarea sau neparticiparea RM la parada de 9 mai de la Moscova au readus în atenţie un subiect sensibil: noi, basarabenii, ce fel de învingători am fost şi suntem, dacă victoria asupra fascismului ne-a adus jumătate de veac de ocupaţie sovietică, deznaţionalizare, deportări, foamete? Întrebarea i-a măcinat, decenii la rând, şi pe mulţi dintre veteranii noştri, care însă n-au îndrăznit s-o rostească decât în gând sau în şoaptă... Vorbim de foştii ostaşi ai Armatei Române sau cei care au apucat să lupte în ambele tabere, cum s-a întâmplat cu Vasile Danu din satul Logăneşti, raionul Hânceşti.

Un om simplu cu pieptul plin de medalii

Vasile Danu are pieptul plin de medalii, majoritatea sovietice, dar nu se consideră un erou: „Sunt un om simplu, un ostaş care şi-a făcut onest datoria, îndeplinind ordinele superiorilor”. Totuşi, este mândru că a contribuit şi el la înfrângerea Germaniei naziste. Însă victoria i-a lăsat un gust amar pentru toată viaţa. Războiul pentru el a început în aprilie 1944, când a fost înrolat în Armata Română. „Aveam 20 de ani şi m-a chemat la datorie Statul Român. Soţia mea, de numai 15 ani, cu care mă căsătorisem de câteva luni, a rămas acasă cu părinţii. Împreună cu vreo 30 de tineri din sat, am plecat la instruire pentru o jumătate de an, în Detaşamentul 11 Dorobanţi, din Galaţi. N-am apucat să lupt de partea nemţilor. Când urma să ne trimită pe front, la 23 august, România a făcut armistiţiu cu ruşii şi a întors armele împotriva Germaniei. De la Bucureşti, am mers cu frontul până în Transilvania, care era ocupată de nemţi. Când am ajuns la apa Mureşului, la 29 septembrie, a venit ordin ca basarabenii să fie trimişi acasă. Ne-am bucurat că ne întoarcem la vatră, la familie, fără să ştim ce ne aşteaptă”, îşi aminteşte Vasile Danu.

Bucuria revenirii versus teroarea „eliberării”

Îi aştepta teroarea. „La Galaţi, ne-au prins ruşii şi ne-au luat prizonieri. Ne-au dus în port la Dunăre şi ne-au ţinut acolo vreo trei zile. Urma să ne trimită în lagăr. Am reuşit să fug şi am venit acasă”, povesteşte bătrânul, iar ochii i se umplu de lacrimi. „Cei care au ajuns în lagăr, 33 de oameni, nu s-au mai întors acasă şi nimeni nu ştie unde-s. Am avut noroc că am fugit, altfel mă duceau şi pe mine în Siberia şi nu ştiu dacă mă mai întorceam”, spune Vasile Danu, acum în vârstă de aproape 87 de ani.

Bucuria revenirii la baştină a fost însă de scurtă durată. În Basarabia se reinstaurase regimul sovietic, aşa că, la trei zile, a fost mobilizat deja în Armata Sovietică. Dar a apucat să afle de la ai săi prin ce le-a fost dat să treacă în lipsa lui. În casa tatălui său, un comerciant înstărit, partizanii ruşi îşi instalaseră ştabul. „Sărmana soţia mea era un copil încă şi a trecut prin toate astea! Partizanii au făcut închisoare la noi în beci. L-au ţinut acolo pe primarul nostru, pe care l-au spânzurat în centrul satului. Iar pe o femeie din Drăguşeni şi pe patru ucraineni i-au împuşcat chiar în spatele grădinii noastre. Ce puteau face ai mei? Dacă ziceau ceva, îi ucideau şi pe ei...”.

În Armata Sovietică, Vasile Danu a luptat împotriva naziştilor pe Frontul doi bielorus, în regimentul 456. A fost pe linia întâi a frontului, trecând prin Bielorusia, Ţările Baltice, Polonia. „În armată, eram de diferite naţionalităţi, dar ne înţelegeam ca fraţii. Altminteri n-am fi rezistat şi n-am fi învins. Cum s-ar spune, eram toţi o naţiune - soldaţi. Am ajuns cu frontul până la Oder, la graniţa cu Germania. Acolo, s-au dat lupte mari şi grele. M-a păzit Dumnezeu şi de data asta şi am scăpat teafăr. Mulţi camarazi - şase chiar din Logăneşti - au căzut însă pe câmpul de luptă. Alţi 12 consăteni au fost răniţi”, îşi deapănă amintirile Vasile Danu. Victoria din 9 mai l-a prins în Germania, unde a rămas să slujească încă doi ani, la hotar...

Fiul pe front, părinţii - în Siberia

În timp ce Vasile Danu şi fratele său erau pe front, părinţii lor, ca alte mii de familii din Basarabia, trăiau drama deportărilor. Deşi s-au scurs atâtea decenii de atunci, bătrânul veteran nu-şi poate stăpâni lacrimile când îşi aminteşte cum i-au fost trimişi părinţii săi în Siberia, în 1944. „După ce m-au mobilizat în Armata Sovietică, pe părinţi i-au ridicat şi i-au deportat, pentru că erau „culaci”. De pe front, am scris demersuri la autorităţile sovietice şi eu, şi fratele. Cred că ne-a auzit şi Dumnezeu rugile - după vreo doi ani de închisoare, tata a fost eliberat. A revenit acasă cu mama paralizată de un picior şi o mână. În 1946 m-am întors şi eu. A fost tare greu. Încă în 1944, puterea sovietică ne-a luat toată averea la colhoz - un magazin, vreo 20 ha de pământ, vite, oi, cal... Eram totuşi tineri şi am început încetişor să ne refacem viaţa, dar a venit altă năpastă - foametea...”, povesteşte el.

Deşi a muncit conştiincios toată viaţa, a fost un cetăţean corect şi nu s-a împotrivit autorităţilor, Vasile Danu a păstrat în suflet revolta şi obida faţă de puterea sovietică. De aceea, a refuzat categoric să intre în Partidul Comunist. „Am lucrat 25 de ani în gospodăria silvică Hânceşti. Îmi ziceau să intru în partid, dar n-am vrut. Eu sunt soldat de felul meu şi sunt obişnuit să respect legea. Dar dacă legea lor, a comuniştilor, e strâmbă, cum era să o îndeplinesc? M-am scăpat de câteva ori cu vorba şi m-au ameninţat că voi rămâne fără lucru, dar am scăpat şi de data asta. Totuşi, nu mai era vremea lui Stalin”, spune bătrânul, schiţând un zâmbet ironic.

„Am peste 60 de nepoţi, strănepoţi, stră-strănepoţi...”

Abia acum câţiva ani, Vasile Danu şi-a luat legitimaţia de veteran al Armatei Române şi a primit şi două decoraţii româneşti. „Am scris la Bucureşti, la Ministerul Apărării, şi m-au găsit în documentele lor. Era important pentru mine să-mi fie recunoscute meritele şi ca fost ostaş român. Mi-am făcut datoria faţă de Ţară şi distincţiile primite îmi sunt tare scumpe. Mă bucur că acum li se face dreptate şi celor care au luptat în Armata Română. Este istoria noastră, nu ne putem lepăda de ea”, mi-a spus bătrânul - pe care l-am întâlnit miercuri la Guvern, acolo unde fusese invitat de premierul Vlad Filat, alături de alţi veterani ai celui de-al Doilea Război Mondial - mulţumit că a ajuns să trăiască şi asemenea timpuri.

„Timpul nu iartă pe nimeni. Iată, de câţiva ani, merg doar în cârjă, am şi alte probleme de sănătate. Pensia e de câteva sute de lei, mai iau vreo trei sute alocaţie de veteran, 50 pentru medalii, 49 compensaţia, în total ajung la vreo mie. Nu m-aş descurca, fără ajutorul copiilor”, îmi spune la despărţire veteranul... Chiar dacă i-a fost dat să treacă prin multe greutăţi şi drame, Vasile Danu se consideră un om fericit şi împlinit: „Am trăit cu nevasta în dragoste şi înţelegere 63 de ani, am făcut o familie frumoasă, cu patru feciori şi patru fiice. Soţia a decedat acum patru ani. Şi un fecior e mort, restul sunt sănătoşi, oameni gospodari şi cumsecade. Am şi peste 60 de nepoţi, strănepoţi, stră-strănepoţi. Asta e bucuria adevărată şi sensul vieţii. Iar politica... E ca valul: vine, trece: Azi e într-un fel, mâine în alt fel...”.

SURSA: Timpul.md

Un articol de: Alina Ţurcanu