Can`t beat them, confuse them!

High And Dry

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Fri, 17 Jun 2011 16:14:00 +0000

Sa facem un exercitiu - au zis toti in cor – sa facem un exercitiu fara cambio dolor.

Ce facem noi cu o umbrela ?

Ce facem cu spitele, ce facem cu manerul ala cochet, cu motul de metal din care se zburleste toata si, mai ales... ce facem cu panza aia mare ce ne pune betele-n roata ?

Sa ne punem ochi in varf de spite, sa nu-i lovim pe altii decat cu priviri. Ba sa inlocuim spitele cu degete subtiri, de pianist sau arlechin, care sa ne dea suvitele de pe fata atunci cand bate cate-o adiere razleata. Iar pentru fetitele fragile, sa punem picioruse de paianjen fine.

- Or sa se sperie, micutele, or sa tipe si-o sa le doara.

- Ba o s-adore, caci paianjenii o sa le teasa dantela de vara.

Sub panza mare o sa facem, in serile ploioase, un circ cu acrobati si ghicitoare-n oase. Iar zilele toride or sa ne tin-afara sub gaturi de girafa mancand din iarba rara. Si-atunci cand plictiseala pocneste ca un dop, invarti frumos umbrela ca pe kaleidoscop si vezi cate imagini alearga inainte, de zici ca de la tine au fugit din minte.

Domnilor, lasati-va palariile la Control! Aici nu e rost decat de umbrele... si acelea tot negre, daca poftiti. Si acelea tot de paie cu panglica chic. Si acelea tot rotunde, cu adaos de mustete, de doriti sa va simtiti ca in filme mute-alese. Ce pacat ca domnii toti, doar cu gandul la racoare, jinduiau la umbrelute de hartie pentru soare.

Va poftim sa-naintati in magazin, sa va-nvartiti... mai exact pana in momentul in care ametiti. Pana va seduc domnisoarele alb-negru din vitrinele goale. Pana rujul lor rosu se vede ca-n benzi desenate batute de ploaie. Pana va simtiti pierduti si fara de speranta... Nu-i loc de griji! Aici, High and Dry inseamna siguranta.

Sa ne facem intelesi intr-o chestiune importanta. Umbrelele acestea produc o pasiune marcanta. De aceea, cand cumparati de la noi sa fiti pregatiti sa va duceti acasa cu zambete de-ndragostiti. Sa fluierati o melodie care va incanta peste poate si sa bucurati de orice zi si noapte - fie senina, fie ploioasa: sub Caledonia te simti acasa.

Si acum sa lasam prostiile si sa facem planuri-de-marketing-destepte-si-complicate, ca biznisul cu umbrele e greu si noi importam din China.

Fuck copy-paste! We got copywrite!

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Mon, 21 Mar 2011 22:14:00 +0000

Am cel mai pantagruelic-gargantuelic-imens-de-urias zambet de jur imprejurul fetei!

Si asta numai si numai datorita unor persoane tare dragi mie si altor zeci de mii de persoane, incluzand personalitatile multiple si piticutii de pe creier care populeaza multe capete rasarite: Oana Filip (despre ea am mai tot scris si de bine, si de foarte bine) si Adriana Gaftoniuc (una din putinele persoane care mi-au impuiat capul cu chestii utile si foarte faine in facultate si in afara ei - cum ar fi concertul Mariei Raducanu).

Ele au pus la cale un training pentru care as face drumul Bucuresti-Iasi pe jos sau pe bicicleta (tinand cont ca nu stiu sa merg pe bicicleta, zic ca e un sacrificiu de luat in seama):

FRAMEWORK COPYWRITING

(DADADA, e cu si despre copywriting si ochii mi s-au transformat in inimioare ca la Sailor Moon!)

E un training in care afli tooooooooot (repet:toooooooooot!!!) ce ti-ai imagina ca ai putea sa afli despre copywriting:

- ce e ala copywrite si daca e adevarat ca se mananca cu mana (raspuns corect: intodeauna. fie ca mana e pe pix sau pe tastatura sau pe creta colorata)
- ce, cine, cum, unde si cand poate face copywrite
- cum sa treci de la copy bun la foarte bun, excelent, senzational si sa ajungi intr-un sfarsit la copywrite dat dracului, cum ne place noua :D
- cum sa scrii dupa un brief scris de o entitate din afara mintii tale uber-creative
- cum sa atragi atentia prin cuvinte simple si bine tintite, fara sa ai nevoie de un megafon si multe sageti fosforescente (sau puseuri de exhibitionism, in functie de preferinte)
- cum sa convingi pe oricine sa cumpere orice (`oricine` poate fi inlocuit, spre exmplu, cu Prince, iar `orice` - cu trening. Se aplica si la `Paris Hilton` si `putina minte`)
- cum sa scrii si tu urari mai frumoase la aniversari, nunti, botezuri, sarbatori siropoase si bar mitzvahs (te scuteste de cautat mesaje pe site-uri kitchioase si te face mai popular:) )
- cum sa eviti formule ca Yow, Dawg! cand ii scrii lui taica-tu sau Hai cu berea aia! cand te adresezi prietenei. Pe scurt, cum sa transmiti mesajul potrivit persoanei potrivite, ambalat frumos intr-un limbaj (bineinteles) potrivit.

Mai mult, ai sansa sa exersezi live tehnici, strategii, metode, smecherii si alte mis-masuri de-ale copywriting-ului si sa primesti feedback de la Oana si Adriana. Crede-ma, stiu ele bine ce fac si vor ca si tu sa faci la fel de bine ca ele!

Si inca ceva! Dupa training o sa poti raspunde cat se poate de sincer si de `la obiect` la intrebarea `De ce esti copy?`. Si o sa ai cel mai pantagruelic-gargantuelic-imens-de-urias zambet de jur imprejurul fetei cand o sa faci asta!

p.s. m-a luat entuziasmul pe sus si era sa uit: Trainingul va avea loc în perioada 16-17 Aprilie 2011 în sediul Development Training Consulting, Str. Elena Doamna, Nr.61A, Etaj 4, Iasi. Taxa de participare este de 300 lei iar formularul de aplicare il gasiti aici.

p.p.s. Numarul maxim de persoane e 12, pentru ca Oanei si Adrianei le place sa ofere fiecaruia atentia binemeritata, asa ca nu stati prea mult pe ganduri!

Citand un clasic in viata: Ma inchin si voie buna!:)

R IU Fit for studying abroad?

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Fri, 25 Feb 2011 22:12:00 +0000

*sarim peste pasajul cu vai-de-cand-n-am-mai-scris-viata-mea-e-atat-de-complicata-ca-nu-incape-intr-un-amarat-de-blog-vai-de-setarile-lui*

Conform unui studiu facut recent de Leo Burnett, peste o treime din tinerii din Romania sunt tineri `de moda veche`. Asa s-au exprimat ei, asa redau si eu. Asta inseamna ca sunt tineri silitori, cuminti, care asculta de parinti, se spala pe dinti, nu au comportament demn de Gandinti, nu ii scot pe ceilalti din minti, nu petrec excesiv de multe nopti fierbinti si alti asemenea zimti (sociali).

Asadar, old school gals and lads din Targul Iesilor, faceti bine de treceti pe 17 martie pe la Hotel Unirea - nu pentru nopti fierbinti sau spalat pe dinti cu pasta branduita Unirea , ci pentru RIUF, aka Romanian International University Fair, unde aveti de ales intre 300+ bachelor studies si 200+ master studies, unde puteti vorbi direct cu reprezentantii universitatilor, puteti cunoaste studenti romani care au fost acceptati in ivy league si sa va incercati sansele la o bursa de studii.

Merita incercat programul Spot Admissions, prin care puteti afla cel mai usor daca sunteti admisi la o universitate sau nu. Mai intai trebuie sa va inscrieti pe site-ul www.riuf.ro, sa descarcati documentele necesare si sa le completati cu ajutorul unui consultant EDMUNDO. Apoi participati la un interviu de 15 minute cu reprezentantii universitatilor la care vreti sa aplicati, pe 17 martie, in cadrul evenimentului, si primiti un raspuns pe loc. Simplu si putin dureros (emotiile dinaintea interviului tot isi baga nasul unde nu trebuie). E ca si cum ai dezlipi un plasture:D

Danemarca ramane tara cu cele mai bune oferte de studii (invatamantul e gratuit fo` life acolo), urmata de Marea Britanie (poti obtine un imprumut de la stat pe care il returnezi in rate dupa ce te angajezi) si Franta (taxe mai mici decat in alte state europene).

Dar decat sa stati sa cititi de pe bloguri ce si cum gasiti anul asta la RIUF, mai bine va duceti pe 17, intre 10:00 si 18:00, la Hotel Unirea, si va lamuriti de unii singuri, ca niste tineri de moda veche tocilari si descurcareti ce sunteti.

P.S. Nu uitati sa dati la reciclat pliantele si mapele de prezentare dupa ce le-ati citit din scoarta-n scoarta, sa stingeti lumina de pe hol, sa hraniti din mana balenele pe cale de disparitie si sa scoateti la plimbare unicornii in fiecare dimineata.

Idei cu suport nud se pregatesc de scoala

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Tue, 10 Aug 2010 12:42:00 +0000

Poza nud cu suport ideatic profund

Iubita domnului Fanica este aspiranta a scolii de creatie si strategie publicitara ADC. Mda, cam dificil, insa s-a inscris in concurs pentru bursa ADC si are o poza de mare arta, care presupune nuditate, idei geniale si un suport strategic de toata frumusetea. Daca nici asta nu e de ajuns, atunci macar pentru Madonna cu tigarea-n coltul gurii tot merita sa aruncati un click pe linkul de sus si, daca va place *si daca nu va place, the hell with it, knock yourselves out on the button* dati un Like la poza *nota benissimo: ca sa puteti da Like la opera de pop-art, trebuie sa dati Like la pagina Scolii ADC, ceea ce nu e mare mozzarella si iti garanteaza si o gramada de poze creativ lucrate, creativ gandite si/sau facute cu ochii inchisi intr-un moment de revelatie artistica* deci asa cum spuneam si maia dineaori, dati un Like la poza si ajutati un copil special sa intre la scoala:D

Multumiri si reverente!

Prostituata Creativa, caut slujba in capitala.

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Sun, 18 Jul 2010 14:07:00 +0000

Pe 8 iulie, adica una din zilele in care incerci sa te ungi cu pasta de dinti, ca sa iti fie cat de cat racoare si in care n-ai chef, pur si simplu n-ai chef sa faci altceva decat nimic, primesc un telefon dup-amiazic (daca ti se pare ca termenul asta are o sansa minima sa fie real, e ceva in neregula cu tine si probabil te-ai tampit si tu din cauza scolii). O voce care de obicei vibreaza un je m`en fiche autentic suna de data asta a prince in sexy motherfucker din cauza emotiei: dude, maine intram in licenta! *mentionez inutil ca e vorba de Filip. Orange ar trebui sa ne faca statui de chirpici pentru 3 ani in care reteaua a avut un puternic Eau de Duuuuudeeeee* Am vorbit inca vreo 5 minute la telefon. Habar n-am ce s-a spus, ce sunete s-au articulat si care au sunat a onomatopee primitive de gen Hraaaahhh, stiu ca au fost multi duzi invocati si cativa dumnezei care nu il placeau prea tare pe seful de catedra, care a avut minunata idee sa ne anunte de pe o zi pe alta ca tre sa sustinem prezentarea vietii noastre.

Stai noaptea cu ochii beliti in calculator, ca sa lucrezi la discurs mai ceva ca echipa de PR a lui Obama, mai citeste o data licenta aia pe care ai arde-o invocand spiritul lui Naomi Klein, inspre uciderea nenorocitelor de corporatii, ia la puricat toata bibliografia, in caz ca, Doamne fereste, cineva da un scuipat pe teancul de carti din care ai muscat mai cu pofta, mai cu scarba, timp de juma de an, ca apoi sa indraznesti sa speri la un somn de recuperare de 2 ore, inainte sa te imbraci ca la interviu la Yale si sa le dai juniorilor de profesori o lectie de branding adevarat. Dar cum somnul e overrated, pentru ca nu aduce folos plantatiei CSRP, telefono numero dos ma ia la tranta pe scara ce coboara din patul suspendat si ma anunta ca trebuie musai, neaparat si fara de intarziere sa ajung cu 2 ore mai devreme, pentru ca cei trei Cronosi din comisie au comprimat 20 de minute in 5 si timpul zboara cand te distrezi atat de bine. Imbracat fusta necalcata, incheiat 3 nasturi din 6 la camasa, sters papucii cu servetel plus fluide bucale proprii, dat dumnezei printre dinti si sarit in autobuz.

Dupa un salt demn de Jason Statham in Transporter (p.s. hubba-hubba), am ajuns din autobuz in fata lui A.D.Xenopol, i-am aruncat dumnealui o privire plina de invidie pentru slujba lui de Strategic Planner for Doing Nothing si am aterizat in fata amfiteatrului groazei, unde am gasit o usa inchisa. Inalta comisie a coborat din Olimp la Casa Universitarilor, pentru ca e mult mai placut sa faci misto de studenti cu burta plina si cu un zambet tamp pe fata. Eu si Filip ne-am urcat pe un calorifer jegos de pe hol, pentru ca verigile slabe ale sistemului academic aka studentii nu merita scaune si nici macar cutii de carton, ca aia de canta `Mamelor din lumea-ntreaga` prin autobuze. Dupa o ora se intorc Vishna, Sishna si Krishna de la marea crapelnita, in care s-a discutat, cel mai probabil, despre Heidegger, Searle, Chivu si Jenna Jameson si, dupa alta ora chinuita, timp in care am studiat cu interes maxim cervixul duduii Eva Brown (nu Braun) prin slitul cu vedere larga spre p.ublic, am fost chemata in sala printr-un gest din cap cu care de obicei se mana caii hais sau cea.

Primul lucru pe care il faci cand intri intr-un mediu ostil: inspectezi inamicii. Stan arata de parca abia a venit de la pescuit, ii mai lipseste o tichie verde cu carlige colorate pe ea si o pereche de cizme de cauciuc. Nimic nou. Farte sta pe scaun cu o fata usor constipata, pusa foarte bine in evidenta de o curea neagra care ii tine pantalonii sus. Sus, adica un pic mai jos de gat, la subsuori, pentru ca evenimentul cere maximul de decenta, iar el respecta cerintele. Domnul Slavastru (pe care nu mi-e rusine sa-l numesc `domn`) asteapta cu o fata zambitoare si o cravata cu un pian foarte a la Dali sa incep cuvantarea. Vorbesc cu o pasiune nimicitoare despre brandingul senzorial si despre oamenii cucu in the head care venereaza brandurile mai ceva ca pe Doamne Doamne, cand Farte isi impreuneaza sprancenele de zici ca stau sa cada. Respir ca gravidele la cursurile Lamaze si ma pregatesc sufleteste pentru o intrebare care sa imi demonstreze ca mai bine faceam scoala de bucatari si stateam departe de institute cu iz de inteligenta. Intrebarea m-a facut sa clipesc de cateva ori pe mute si apoi sa rog cu insistenta repetarea ei, pentru a ma asigura ca nu e pe atat de idioata pe cat a sunat prima oara. Din nefericire, sufar de supraestimarea persoanelor care stau la catedre cu titlul de profesor universitar. Din si mai multa nefericire, omul nelamurit e ca tot omul nelamurit: scurma in rahat pana da de esenta. Esenta nu l-a luminat prea tare pe domnul in cauza, in schimb, proful meu coordonator a schimbat nuante dragalase de rosu pe toata suprafata fetei si a incheiat ciclul stacojiu cu o explozie de explicatii si gesturi ce faceau aerul din jur si podeaua sa vibreze ca un telefon etern ratacit prin geanta. Din partea opusa tipetelor exasperate ale profului coordonator, cu un suport de cunostinte in ceea ce priveste subiectul lucrarii mele de licenta, se itea in mijlocul catedrei fata rosie ca un balon gata sa pocneasca a nedumeritului, cu suport nul de cunostinte pe tema respectiva, dar cu un orgoliu cat un buzunar de clovn, care nu ii permite Zeului plantatiei CSRP sa-si recunoasca lacuna. La fel ca in tocsourile de la Antena 3, amandoi vorbesc repede si impreuna, se apropie unul de altul ca la duel, iar cureaua aia neagra se strange tot mai tare sub sanii nelamuritului ofticos. Sesizand pericolul de a primi lucrarea de licenta inapoi, undeva in moalele capului, si un sut in alte parti moi ale corpului, m-am ridicat cu o privire ingereasca, am multumit pentru atentie domnului cu pianul pe piept si cu zambetul pe fata (zambet incremenit de spectacolul celor doi Lolek si Bolek) si am iesit taras din sala, cu o mila neinchipuita pentru colegul care a primit stafeta.

Intr-o interpretare proprie a cuvintelor marete ce au iesit din gura domnului profesor universitar Farte la sustinerea licentei: `Ce atata publicitate? Publicitatea e oricum tarfa tuturor!`, astazi sunt licentiata in prostitutie academica de mare clasa, absolventa a facultatii de prostitutie cu bani putini sau mai multi (ca sa facem si diferenta intre PR si publicitate, ca tot am invatat-o in minunatii ani de facultate) si aspiranta a unui post de Prostituata Creativa intr-un bordel la fel de creativ din capitala. La cat mai multi clienti, zic!

Happy Plod Day!

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Tue, 01 Jun 2010 08:58:00 +0000

My dear loonies,

Azi va puteti purta natural!

Asa CA COpiii astia de mai jos. Cine se recunoaste in vreuna din imagini, say Cotton Candyyyyy!!!

PROMise I won`t be a `viitor practician` forever????

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Sat, 29 May 2010 07:44:00 +0000

Deci, prin urmare, asadar. Dupa cum e de la sine inteles, cursul festivos a venit si a trecut in vreo 3 ore jumate. 3 ore jumate a dracu de lungi, tinand cont ca fauna organizatoare (in care ma includ cu mandrie de pionier) s-a culcat la ora 2 a.m. si s-a trezit la ora 6 la.fel.de.a.m., pentru a pune la punct `ultimele detalii`. Adica organizeaza, fanica, dis-de-dimineata, o cireada de 153 de studenti, vreo 200 de parinti, frati, verisori de gradul 5 si malaci care isi bateau prietenele absolvente de fata cu toata lumea si, o da!, sa nu uitam de cei 8 profesori care nu stiau unde trebuie sa purceada. *este momentul pentru oftaturi cu ecou din Neanderthalia, precum Hmmmphff*
In mod nesperat de norocos, d-l profesor Farte(sau Firte, e o mare dilema)aka catedra godfather a plecat fix inainte sa proiectam spotul nostru de luare in deradere a facultatii de Comunicare Socialista si Relatii cu Publicul, pe care il puteti vedea aici (nu-mi merge treaba cu linkul, dar faceti bine si dati copy-paste la asta: http://www.youtube.com/watch?v=TUKEo2tDjZE), astfel incat suntem aproape sigure ca vom promova examenele de final si poate chiar si licenta. iei.

Acesta este un moment publicitar, in care laud prezentatorii `evenimentului monden`, Anca si Marius, care nu i-au lasat pe profi sa abereze in discursuri, ci i-au directionat cu abilitate catre `proiecte la cantina.blogging.doamna secretara.viitor practician.bere.licenta cu 10.ora 8 dimineata.ceai de lamaie.` (acestia sunt cativa din termenii pe care profii trebuiau musai sa-i introduca in discursurile lor. mu hahah haha evil) In orice caz, totul a fost bine si frumos, s-a stat la coada la returnat robe si toci, dintre care 2 au disparut in Narnia, s-a stat in fata blitzurilor pana am facut cataracta si NU, NU am facut poze la Leii din fata Universitatii!!!!!!!!! God shall punish us severly and we shall never ever go to heaven!!!

As putea omite sa mentionez ca, teoretic, am castigat pariul, fierband vinul si strangand aburii intr-o folie de aluminiu, hence, apa! dar nu m-ar lasa inima sa nu scriu despre incapatanarea nemaivazuta a lui Filip, care nu s-a lasat tarata pe statuia din Piata Unirii nici mituita cu tort de la Select, nici amenintata, nici santajata emotional. Deci poze sau filmari indecente cu Oana in pampersi de nailon si evantai din carton cu snur, la care tipa politistii patriei sa se dea jos ca plang copiii, nu am.

Trecand peste acest moment ratat (and I blame you and only you, kitik!!!), ajungem la partea aia interesanta, unde toata lumea e beata si danseaza pe Rage Against the Machine, desi in mod obisnuit ar fi fost de gasit in skin sau office (adica next level fitza shit cu fundal de inna hot). Dupa cateva beri si multe strigari la shoturi din partea senzualei animatoare, Amelie, cine sa mai faca diferenta intre Chelsea Dagger, Morena Morena I give you my looove si Videli Noch?!

Pentru ca imaginile fac cat o mie de cuvinte (pe care le-am depasit aberand cu gratie), take a peek at this load of monkeys:

Dadadada! Copacii infloriti!

Peer Pressure. Adolf O`Hara Moisa punand in practica tehnicile de persuasiune:>

Dupa numai jumatate de bere si atitudinea de CSRPista iese la iveala. Sad, isn`t it?!

Tatatattataaaa Filip!

Cu dragoste si abjectie,

Viitorul Practician

You can leave your hat on!

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Sat, 08 May 2010 10:08:00 +0000

Eu si Filip avem o istorie aparte. Ne-am unit mintile pinkandbrainiane*cu tm in dreapta sus* intru scopul nobil de a ne dedica cercetarii in domenii sociale importante, cum ar fi rasul cu sughituri, ironia deschisa care alearga pe campii si distribuirea de porecle creative (la noi in domeniu se cheama proces de naming). Inversand minunata poezie naiva cu tente profund religioase: `Cei patru evanghelisti au fost trei: Luca si Matei`, ne laudam (cuvant la ordinea zilei) ca duo-ul este de fapt trio si include o romantisch fuhrer, care imbina spiritul totalitarist cu filmele de dragoste si cu intretinerea conversatiilor interesante in zilele negre, cand ne aflam prin amfiteatre. Din pacate, Adolf O`Hara aka Moisa, a ratat un `meci` ce se anunta a fi zdravan, asadar o rugam frumos sa fie impartiala si sa tina cu sfintenie scorul:)

Trebuie sa incep cu o treaba la fel de plictisitoare ca mersul la facultate in mai, cand sunt 30 de grade afara si pescarusul de badminton abia asteapta sa fie trantit in vreun copac. Daca are pene, nu se mai cheama fluturas, e pescarus, nu?! In orice caz, la un seminar de `Scriitura in PR si Publicitate` (un titlu putin mai modern decat `Partidul. Ceausescu. Romania`), am avut de scris o autoprezentare scurta pt un concurs de Miss (suntem 90% oi la facultate, asa ca publicul tinta cere chestii cu aroma de estrogen) si eu am scris urmatoarele cuvinte pline de profunzime: Dati-mi apa, voi face vin! (preluate de la Razvan, din engleza, care le-a preluat cine stie de unde dracu si tot asa, mai ceva ca Miorita). Colegii au aplaudat, profu m-a tinut minte, eu am mai facut vreo 3 absente de atunci, deci totu` bine si frumos.

Cu vreo doua saptamani in urma, la o ora din noapte in care aberatiile sunt mai dese decat cascaturile prelungi, eu cu Filip purtam o conversatie deosebit de placuta, academica si mai ales plina de SENS, domnule profesor Stan:)), despre licenta. La un moment dat, implicate intr-o polemica foarte logic argumentata cu argumente logice, Filip, intr-o maniera delicata si, dupa cum ii place ei sa spuna, TOLERANTA, imi da urmatoarea replica memorabila (deschid message archive din ym! si dau copy-paste):

`fa din vin apa sucker si-mi cer scuze in chiloti pe statuia din piata unirii`
`si-l tund si pe luca
na
asta bonus`

*Luca este regizorul teatrului studentesc Ludic si, ca orice regizor boem care se respecta, are parul in bataia vantului primavaratic*

Si daca aveati impresia ca nu e destul de compromitator, Filip ridica miza la nivel de comedie cu adolescenti beti-ciunga in noaptea balului de absolvire:

`dude, imi fac chiloti din roba si cu toca imi fac vant
asta in loc de evantai
na`

Dupa acest ultim puseu de imaginatie luata razna, Filip coboara pentru un moment cu picioarele pe pamant: `vai dude, ne-am stricat de cap`
Dar ii trece repede si revine la delirul de mai devreme, debitand o idee pe care mintea mea a facut-o instantaneu afis pentru cursul festiv:

`daaaaaaaar, putem sa bagam chestia asta la cursul festiv, sa facem un dialog de asta atat de spontan incat nu ne mai cheama la licenta si in timp ce noi vorbim coboara Luca doar in chiloti pe o franghie cu un glob de ala lucios ca in anii 80`

Minunat!!!! Eu, Iepurele de Martie si Palarierul Nebun suntem incantati peste poate si zgranganim din doagele lipsa ca sa sarbatorim revelatia! Filip va fi statuia noastra vie preferata si ii vom sorbi discursul ca pe ceai, atunci cand isi va face vant din toca cu 5 numere mai mare, catarata deasupra tuturor, valsand pe soclu in chilotii ei xxl, cu maneci lungi, care se leaga la spate. Si poate ii cantam `You can leave your hat on`, daca o bate soarele in cap mai mult decat a batut-o pana acum.

Deci, prin urmare, asadar:
Cine doreste sa vada acest eveniment de mare anvergura luand loc la noi in urbe, pe 25 mai din acest an voios, poate sa vina cu idei ingenioase de transformare a vinului in apa, astfel incat sa pot castiga pariul cu cea mai supercalifragilisticexpicalidocious miza ever! Astept sugestii, inventii, procese chimice dubioase, retete stravechi ale vrajitoarelor arse pe rug, idei care mai de care mai creative si diavolesti (daca Iisus preschimba apa in vin, atunci cine face din vin apa?)

Divine intervention

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Mon, 12 Apr 2010 14:49:00 +0000

Ce-am citit în Dilemateca de aprilie şi am râs dumnezeieşte:

"Când eram mic, credeam că zăpada e căcatul lui Dumnezeu." La câtă zăpadă a căzut anul ăsta, putem zice că a fost o iarnă de tot divinul.

decat ca corupem limba,decat.

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Tue, 02 Mar 2010 09:22:00 +0000

Cica calailor trebe sa le placa cand se apuca ca cainii sa povesteasca ca curcile se caca cand vor sa zica ca curge malaiu prea tare. Gen. asta bate orice cacofonie.

Clipeste mai des, acum ca e mai putina noapte

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Mon, 01 Mar 2010 14:31:00 +0000

Haide, haiiii, spune-mi ca noaptea nu e atat de rea, spune-mi ca o sa ma lase sa stau treaza sa ma uit la intuneric pana vad crapatura aia in forma de pleoapa de pe tavan! nu, nu inventez, e chiar acolo, imensa, intinsa pe tot tavanul. aaaa, nu e tavan, e o oglinda????

In noaptea cu luna plina, Valentina s-a uitat la ea lung prin tavan, pana spre dimineata, recitand poezii de Elena Farago, in timp ce mintea ei se credea cocotata sus pe umarul lui tanase. Blizzardminded (cu tm)

p.s. http://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Farago

in teatru nu-ti trebuie decat un singur scaun.

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Sun, 28 Feb 2010 23:23:00 +0000

- Ai chef de o piesa de teatru?
- Sigur.
- Incepe tu!
- Sentimentele ce ti le astern in fata ca o perdea de ceata...
- Baudelaire, aici facem teatru, nu trezim instincte poetice. Incearca din nou!
- Si eu te-am crezut! Te-am crezut ca un prost!!! Si doar mi-am zis...
- Pablo, tu es embarasada con tu padre, nu facem telenovele, facem teatru, uiti?
- Atunci hai incoace! Vino sa tacem impreuna.

Twiheavy. O gluma mai buna ca filmul.

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Tue, 23 Feb 2010 14:36:00 +0000

Seara de film. Seara de film foarte bun, despre care toata lumea vorbeste si lauda si susoteste si scoate sunete de gen oooh si aaah si uaaaau si... sunete de cinema, vreau sa zic. Bineinteles ca nu stiu despre ce film e vorba, dar ma entuziasmez, pentru ca maica-mea, mai cinefila decat Lord a.l.ş.(trebuia sa pun diacritica, sa nu pangaresc acronimul), mi-a intrerupt programul meu foarte important de lenevit cu un deget in gura ca sa vad o capodopera a cinematografiei actuale. Cel putin ea asa auzise ca se auzise. Ma strang intr-un scaun cu vreo 10 paturi pe mine, 3 cani de ceai si un munte de biscuiti, in mai putine cuvinte, ma pregatesc pentru un efort intelectual intens, pentru un film complicat, poate despre disciminari de diverse genuri sau despre alte probleme sociale, ca tot au populat ultimele filme premiate cu urale si cu dildos aurite (am o teorie despre forma falusiana a statuetelor majoritatii festivalurilor de film si muzica pentru care freud s-ar legana singur de placere). Ecranul se face negru, incepe muzica aia de tatatataaaaa si dupa toate cacaturile alea de inceput apare mare si plin de mister titlul capodoperei: Twilight. Mi-a ramas o bucata de biscuite in gat cand m-a trasnit despre ce minune de film vorbea mama. Apoi da-i cu discutia mother-daughter.

-Twilight??? Twi-light???
-Cica e foarte bun. Toata lumea zice ca e bun.
-Numeste pe `toata lumea`.
-Shhh!Incepe filmul. Cica e o viziune total diferita fata de filmele cu vampiri de pana acum (mama e fana anne rice. pai cum dracu sa compari twilight cu cartile lu anne rice si mai ales cu Interviu cu un vampir, da movie??).
-Da, e complet diferit...adica suge!!!
-Stii tu... L-ai vazut??
-Mnu.(pentru ca am incercat sa Stay away from the liiiightttt!!!!! de cand am auzit niste fete de pe la facultate de cat de super e filmu asta si cate nivele de profunzime atinge ... robert ceva-cu-p-ala cand apare in toata splendoarea lui de vampir housewife)

Mama zice ceva gen mucles si ne lasa cu ochii beliti mari la una care vorbeste cu gura inchisa si merge ca un miner cu 25 de ani vechime.

O ora jumate. A fost extraordinar! N-am crezut ca voi ajunge sa recunosc asta. Excelent! Am ras, am plans, am facut grimase, m-am implicat. Este un film care te tine acolo! Si iti lucreaza si abdomenul, ba chiar ti-l face patratele rock solid! Este de departe filmul cel mai dubios de straniu de uimitor de maaan-nu-ma-asteptam-la-asta de vreau-sa-mi-bag-un-deget-in-ochi-pana-ajung-la-creier de prost pe care l-am vazut pana acum. Nu se pun filmele de la ora 8 de pe pro tv. Zic de filmele `de cinema`. Luam in calcul doar filmele siropoase, filmele cu vampiri, filmele cu supereroi, filmele cu adolescenti, filmele cu raii-care-se-bat-cu-bunii si filmele cu negri (pentru replica memorabila a `actritei` principale care pare mai moarta ca ala care nu moare niciodata: `You`re an independent woman! You can do it!` daca mai adauga si un `I am not your average girl!` batea la cur toate filmele cu big momma). La sfarsitul filmului, eu si mai-mea aveam un sir lung de lacrimi pe obraji si vorbeam cu sughituri. Cum mama dracului au putut sa gaseasca asa niste interpreti pentru rolurile principale? Dupa aia am concluzionat ca au fost alesi pentru ca nu s-a mai gasit cineva care sa citeasca scenariul fara sa-si inghita limba de ras. Bine, dupa aia am mers prea departe, gandindu-ne ca, dn lipsa de buget, actorii nu au jucat pe bune in film, ci au fost pozele lor puse pe niste corpuri mai ieftine. O teorie plauzibila daca tinem cont ca niciunul din actori nu a avut mai mult de o expresie tot filmul. A mai fost si posibilitatea ca ei sa fi fost injectati cu sedativ pentru cai sau cu un kil jumate de botox inainte de fiecare filmare, ca sa-i impiedice sa arate o oarecare mobilitate a fetei, dar na...botoxu face parale, iar twilight e de doi bani. Cu toate astea, recunosc ca mi-ar placea sa-i cunosc pe cei doi actori... I-as spune lu robert sa-i dea inapoi rujul cu sclipici, blushu, pudra si rimelul inapoi fetei, ca nu e frumos sa i le furi si sa te dai cu ele cand filmezi, pui, indiferent de orientarile tale sexuale. Cum s-o lasi pe actrita principala la fel de urata cum e in relitate? Pai la ce e bune filmele americane? Sa fie actrita frumoasa si sa rada la glumele lui masculul alfa. Pai daca te gandesti un picsor la cuplul adamic, te-ai astepta sa o gasesti pe ea reparand tevi sub chiuveta din bucatarie si pe el stralucind ca o turturea de diamant, in fata oglinzii din budoir.
Sa ma iau si de prietenii ei de la scoala??? Neah, `tu fataaaaaaa` gasim si pe-aici. Ma iau de tat-su lu robert care e o combinatie geniala intre james bond si julie andrews. Un whisky, barman, spit-spot!

Gataaaa, visul meu s-a indeplinit: sunt a 9999999,9999999-a persoana cu vagin care a scris despre Twilight. Asta intareste concluzia mea generala despre viata, arta, frumusete, adevar, conspiratii bine ascunse si secretele universului: femeile sunt proaste! dar, din pacate, la fel de necesare ca brandul tau preferat de heroina. sau cocaina. sau ce dracu a zis robert ala de s-au inmuiat cateva milioane de unghii false.

Tag! You`re in!

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Mon, 15 Feb 2010 09:48:00 +0000

Trebuie ca ati citit si voi cateva bloguri pe care se afla, semeata si interminabila, Leapsa. Leapsa vine sub diverse forme: exista o Leapsa cu propozitii incepute si neterminate, cum ar fi:
- Rad cand...
- Ma trezesc la...
- Ma scobesc in...

Apoi e leapsa mea preferata, aia cu :
- Daca ai fi o planeta, aceasta ar fi...
- Daca ai fi o luna din an...
- Daca ai fi ceva mic si scarbos...

Si mai sunt si *pluralul la leapsa* cu muzici, si astea de 2 feluri:
Numero 1: Ai o lista cu intrebari din alea `grele`, spre exemplu `Ce sentimente imi caracterizeaza viata?` sau `Am un admirator secret?` Raspunsul la aceste intrebari il alfi deschizand winampul si setandu-l pe shuffle. La fiecare intrebare, dai next si scrii ca raspuns titlul melodiei. Eu am primit raspunsuri profunde la intrebari existentiale de la neni ca Jimmy Hendrix, Eddie Veder, Johnny Cash si Kurt. Numai la intrebarea `Ai un admirator secret?` am primit raspunsul `Track no.9`:|

Numero 2: Arunci un ochi pe dipslay-ul mp3 playerului si scrii cam tot ce se repeta la categoria artists. Eu am primit leapsa asta de la `Filip. Oana Filip.` si trebuie sa ma tin de cuvant si sa respect cerinta, altfel ma scoate din parteneriatul fructuos de la Perj Uscate (Perj Uscate este o agentie de advertising foarte populara in randul personajelor din Un zbor deasupra unui cuib de cuci, fondata de cele 3 muze ale publicitatii, Volcinschi, Filip si Moisa)

O sa va dezamagesc crunt: nu am Lady Gaga, nu am Dj *nume nepronuntabil de german cu iz obscen pe alocuri*, nu am Romeo Fantasmagoriculsupercalifragilisticexpicalidocious. In schimb, urmatorii artisti ma fac sa cant singura in autobuz si sa produc o mini airband in drum spre facultate, speriind subrezii care intotdeauna au de facut cumparaturi in Copou dimineata:

* Zebre - au disparut de pe piata parca prin 2004, dar au lasat mostenire cateva melodii cu lipici pentru fanii sunetelor brute de chitara, rimtului de tobe si vocilor tabagice. Vezi `Gondole`, `Emotia ta`, `Fara tine`, `Mov` si `Fufa`.
* Nirvana - pentru ca nu m-am lecuit nici acum de ei si inca am jumate din discografia lor pe player.
* Flunk - una din cele mai cute voci pe care le-am auzit pana acum. E genul de muzica pe care o asculta toti amatorii de muzica buna, de la roacheri tatuati cu `I love Satan` la fanii Billie Holiday (mentionez ca Billie e de gen feminin si canta mai suav ca o turturea)
* Iggy Pop - nu mai are nevoie de nicio introducere, sunt sigura. Cel mai mult imi place sa ma agit pe `Lust for life` si `Passenger`.
* Sex Pistols - i aaaam an antichrist! i aaam an anarchist!!!!!!:D Aici se cade s-o citez pe my evil twin sister, intr-un moment de maxima emotie: `Spit on me, Sid Vicious!`:)))
* Parov Stelar - de care m-a molipsit my junkie cousin si care imi plac in mod special pentru ca au titluri cu pisici si suna a charleston si a oameni beti^_^

Ma simt obligata sa dau Leapsa mai departe. Eticheta cu `Aia care a oprit leapsa` e singura care imi mai lipseste si prefer sa aman momentul. Deci, the award goes to:
* SeCeGe, care va umple entry-ul de Metallica, dar nu va recunoaste the MOOoD
* Popa, care stiu ca asculta muzici bune si ne va da clasa
* Sanz, care face si dintr-o leapsa de mp3 playere un stand-up comedy
si
* Fratii Tanase (cat de Dostoievski suna:>), care isi trag seva din playlistul Radio Guerrilla si de pe bibliotecile lor de Last FM.

Good luck, suckers!;)

Cucu! Pasarica!

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Fri, 18 Sep 2009 19:11:00 +0000

London. Singurul local disponibil insomniacilor. Ora 00.30, un Tico roşu îşi face apariţia în parcarea din Piaţa Unirii, urmărind să se înghesuie într-un spaţiu minuscul, înre un Hummer, un Mercedes şi un BMW. Şoferul maşinii de refugiaţi - pentru diversitate, mai e numită şi "maşină coreeană" sau "el maşina del mexico" - se strecoară cu o viteză pe care vocea ultrasonică a Valentinei o numeşte "Iisuse Hristoaseeeeeeeeeeee!!!" Abilitatea şoferului Manic-Panic nu lasă niciodată de dorit, de fapt, e singura persoană pe care aş lăsa-o să treacă printre 2 camioane pe care scrie "Hunk if you.re horny", fără să fac 2 hemoragii pe minut. Dar, măcar de dragul teatralităţii, un nas cu fluide scurgându-se estetic pe geamul din dreapta îţi trezeşte mereu senzaţii extreme...Schumy de pe cele şapte coline parchează smooth, opreşte motorul şi scoate cheia, iese din maşină primul, urmat de capul roşcat al lui Jules, care, măcar de data asta, nu mai rămâne prins în portieră. În timpul ăsta, Magda îşi scoate picioruşele afară şi se lasă cu toate cele 40 de kile ale ei pe Răzvan-Suportul-Uman (la cât de des e pedepsit să suporte greutăţi diferite de cea a minţii lui geniale) şi aşteaptă ca el să-i dea un mic impuls în partea inferioară a corpului, ca să poată ajunge cu talpile până pe asfalt (e greu sa fii chiştoc:(). Cu blândeţea unei zile de primăvară, Răzvan îi bagă Magdei două coate cioturoase (data trecută când şi le-a aşezat cu delicateţea unei gheişe pe mine, m-am gândit instantaneu că aşa trebuie să te simţi când dansezi tango cu arborii ăia giganţi din Lord of the Rings) şi îi face vânt până distanţa estompează un pic zbierătul. Iese şi el, o dată cu Mariula, lăsând-o pe Valentina victima a micilor probleme de memorie ale lui Alex, care a uitat sa puna frana de mana. Ca urmare, masina incepe sa alunece usor, dar sigur spre BMW-ul din fata, prinzand-o pe Valentina cu un picior afara si unul inauntru si, mai ales, cu o figura de post tratament intens cu smecta. Dintr-un impuls memorabil, Valentina, cu impresia ca traieste in Smallville, incepe sa traga de portiera cu disperare, topaind intr-un picior, incercand sa salveze masina de refugiati, BMW-ul, planeta. In mod surprinzator, acest lucru nu ii reuseste comform planului (pentru ca, in mod evident, avea unul!!!) si micul Matiz se lanseaza cu zgomot fix in masina din fata. Palida la fata, inca avand pozitia cocorului contemporan, Valentina asteapta urlete si macel din partea soferului neatent. Si....asteapta...si....asteapta...Cum suspansul o omoara, se uita in dreapta ei, unde vede cateva fete schimonosite de ras, date pe silent. Portretul Valentinei topaind intr-un picior, bolborosind chestii inspre masina de care trage ca apucata, desi are de cel putin 10 ori greutatea ei, uda fiind, a fost dat mai departe, pe cale orala, mai ceva ca Miorita. (Haha.Dis funny:|) Trecand peste acest mic moment penibil, am multumit in cor prorpietarului BMW-ului care avea ditai stratul de praf de doo dejte pe masina.

Do the slow motion walk. Now pose. Intrarea in London e savarsita cu mare arta, Valentina in tenisii cu 2 numere mai mari se impiedica de prag si se prinde de codita Mariulei, iar Razvan, in tenisii lui british, se impiedica de aer si se duce peste o masa, consecinta fiind o lovitura de maxilar care ar dobori un cal in zilele lui bune. Cu o usoara greutate in a clipi, Razvan se uita la noi, monstrii astia cu 3, aleatoriu 4 capete si, cu durere in glas spune: Aaaah, mi-am murdarit papucii!!!!

Dupa procesul de curatare a papucilor, care dureaza mai mult decat vanataia in sine, ne asezam la o masa din coltul coltului si asteptam un chelner dragut, atat de dragut incat orientarile sale sexuale par destul de incerte, sa ne ia comanda. Intre timp, Alex si Raz fac dans sincron pe Goran Bregovic, dans care iti induce gandul ca Bregovic vine din Hawaii si concerteaza in fustite minuscule de hoola-hoop. In timp ce stam noi si ne indoim si ne tot indoim de preferintele chelnerului care se tot fataie superb...adica nonsalant, am vrut sa spun...prin fata noastra, isi face aparitia omul care nu ne provoaca absolut nicio mini-indoiala. Intra absolut fabulos pe usa, se uita la reflectia lui in geam, isi trage singur o privire de : no, is frumos, fuce-m-as! iar apoi, ca un gest reflex, trage de tricou de parca si-ar aranja sanii la care viseaza inca de cand se juca cu puta in blushul lui mami. Paraseste intr-un sfarsit intimitatea cu el insusi si se plimba ostentativ prin tooooooooot localul, cu mainile in buzunar tragand de prohab de parca si-ar dori nespus sa infiga tuturor in ochi cureaua lui cu strasuturi si nume mari (adica scrise cu font mare). Din nefericirea tuturor de la masa din coltul coltului, ochii-i inteligenti si vigilenti pe deasupra i se opresc asupra prietenului nostru imbracat a la princeton.

*exercitiu de imaginatie: inchipuiti-va o combinatie intre cel mai fals accent da bocoresti si vocea nazala a lui Fran Fine*

- Floare de tchireeesshh!!*literele in plus sunt un ajutor in directionarea imaginatiei*

*a se nota ca aceasta replica este, din pacate, teribil de amuzanta si memorabila pe deasupra, tinand cont ca, daca l-ai scoate din hainele lui bine aranjate, Razvan ar arata ca proaspat venit de la o expunere indelungata la soare undeva la ecuator*
*si discursul abia incepe*

- Ce faaaatci, pasaricaaaaa?? Pe unde mai umbli, draghaaa, ca nu te mai vad nicaieri.

*Razvan cu fata imobila caracteristica fetelor care isi iau fond de ten ca la sifon: la sticla de 2 l*
- Ma vezi aici.
- Pai te vaaaad, te vaaad...Dar tce mai fatci, cu tcine mai ombli, tce combinatii mai ai?
- Cu prietenii mei. Prezenti. Aici.
- Vai, piseeee, dar te iroseshti fezec, piseeee! Uite, EUUU ma bocor de placerile domestice ale relatiei cu x.
- Iupi.
- Si ce-ai mai facoooot, piseeeeee???
- Facultate, prieteni, bla bla...
- *amuzat ca o scolarita care a facut o prostioara* Vai, dar eu am dat a dooa oara examenul la soferi si sa vezi tce: l-am picat iar! Hihi! Dar destul despre mineee, spune-mi despre tineee! EU sunt aici ca sa te ascolt! *ii pune o mana sugubeata pe picior* Zi-mi cele mai murdare barfe!
- Da...pai...
- O, Doamne, ai un ten perfect lipsit de imperfectiuni! Acom il sun pe Vali *respectiv Punga* sa ii spon ca i-am gasit un baiat nou! *formeaza numarul, asteapta cu mana in soldulet,apoi explodeaza ca o bomba cu parfum dat in exces*: Curvo! Pe onde ombli! Te caut de zileee!!! Tu, nebuno, sa vezi ce...

*cei 6 nefericiti isi iau hainele cu grija unui adolescent beat care tre sa treaca prin camera parintilor, se strecoara afara in pas de Lacul Lebedelor si fuuuuuuuuuug la masina de refugiati unde rad de se clatina si praful de pe BMW-ul din fata si apoi ajung la un compromis binevenit:

- La McDonaaaalds, sa ne fatcem ca niste vaaatci, nebunoooo!!!

`Ce fa` , gogoase???`

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Tue, 28 Jul 2009 14:21:00 +0000

Inainte de toate, simt nevoia unei prezentari: Mar (cu diacritica) a fost colega mea tot anul asta si se poate caracteriza prin urmatoarele grupuri de cuvinte: my evil twin, hitler`s lover wannabe (blonda cu ochi albastri si cu Mein Kampf sub perna), cu mici obsesii cum ar fi vata de zahar, cartile, lolcat, sid vicious (for the tones of good looks and filth) si muzica jazz. A fost ziua ei chiar acum vreo doua zile, asa ca here: dedicated to you, ca tot te-ai tinut de mine sa scriu despre gogoseria noastra>:D<

Mar are pofte. Pofte din alea de vrei sa-ti prajesti o mana ca sa nu mai repete, ca ala de la silent strike, aceleasi sunete de 5 ori pe secunda. De data asta, s-a trezit dis-de-dimineata, pe la 12.59, si a urlat inca dinainte sa se repeada la calculator sa-si satisfaca lolcatobsesia: VREAU GOGOSI!!! Bine, hai sa luam gogosi. Nu, vreau gogosi din alea facute in casa. O, fuck! De unde naiba sa-i aduc gogosi facute-n casa?? Sclavii is plecati cu dorul (desi pe unul din ei il banuiesc ca ar fi plecat cu Doru:>), deci nimeni in preajma care sa sara brav cu dejtele in aloat. Deodata, surprinzator si fara de anunt, un gand din ala de-3-ore-dormite-az-noapte iese ca viermele din (alegeti voi: mar, mort, posterior...): `Facem noi!` Pana sa imi dau seama de gravitatea afirmatiei si sa imi trantesc o scatoalca peste cele doua buze profetice, Mar ridica o spranceana blonda care e menita sa-mi aminteasca ecuatia Valentina + Mar + bucatarie = Nazi Jamie Oliver practising at Birkenau. Urmeaza 2 priviri luuuuuungi una catre cealalta, o inclinare a capului demna de serialul Baywatch in momentele de tensiune, in cazul de fata cu 2 seturi de tate cu 70% off, apoi ritualul dezbracare-pijamalute-penibile-cu-florishele-imbracare-haine-la-fel-de-penibile-si-fara-florishele pe fast forward. Search `reteta gogosi simpla usor de preparat easy timp scurt de preparare pentru incepatori`pe google si apoi fuga la magazinul `de jos`, pentru ingrediente, ocazie de care am profitat cu incantare ca sa-mi probez noile sandale marimea 34, luate de la raionul `Copii`, in timp ce Winnie the Pooh dansa pe un ecran lateral. Drumul pana la magazin si inapoi poate fi usor descris prin 2 cuvinte urlate in mod repetitiv:

`Satan`s shoeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeees!!!!!!!!!!`

Cu picioarele semi-vinete de atatea barete care se chinuiau din rasputeri sa faca parte din anatomia mea forever and ever, ajung in camera cu Mar ajutandu-ma sa car greoaiele 2 pliculete de drojdie, un kil de faina si 3 oua. Urmeaza ritualul dezbracare-haine-la-fel-de-penibile-si-fara-florishele-imbracare-pijamalute-penibile-cu-florishele, apoi ne punem pe treaba: Mar face baloane de sapun prin camera, iar eu ma mai uit o data pe reteta de gogosi. Zahar vanilat! Ah, f ^%&()_)HVY&^(*_) -i!!!!!!!!!!! Ritualul dezbracare-pijamalute-penibile-cu-florishele-imbracare-haine-la-fel-de-penibile-si-fara-florishele are loc iar, cu usoare spume intre dinti, incaltat iar sandalele satanei, pentru ca sunt o masochista mica si pentru ca tenisii sunt abia spalati si mirositori a iarba verde, dat fuga la magazin, luat zahar vanilat si intors oloaga acasa. Zeeeennnnnnnn!!! Acum ca toate ingredientele sunt la locul lor pe masa, Mar are geniala inspiratie de a se uita la data de expirare a laptelui. Nu mai e nevoie sa scriu ca expirase cu vreo 4 zile inainte si nici reactia pe care au suferit-o baloanele ratacite prin camera. In orice caz, am hotarat sa punem iaurt degresat in loc de lapte, pentru ca e mai `exotic` si n-are niciun gust, ceea ce ne asigura ca, daca gogosile vor fi absolut dezastruase, macar vor avea gust de nimic si nu de lapte Fulga-cu-probleme-de-digestie. Prima etapa s-a consumat in liniste si pace, si, in curand, aluatul fu pus sus pe un raft, sa se umfle si sa ne faca mandre. In timpul asta, foamea rasare si incepe sa cante chestii siropoase, asadar ne hotaram sa mergem la cantina. Iar ritualul de dezbracare-imbracare, numai ca, de data asta, eu raman in papucii de casa, pentru ca picioarele mele numai acolo ar mai putea incapea, dupa episodul cu sandalele.
Ajungem la cantina, unde Sylvester Stallone de agronomie, cu maio` lipit cu poxipol de mujchi, pantalonasi scurti si shlappen ne face iar cu ochiul (cel putin asa zice Mar, eu am observat doar bucata de pilaf alunecandu-i usor si senzual din barba). Ne asezam la coada, unde tipul din fata noastra se ocupa intens cu aranjarea si scarpinarea membrului ganditor cu o dedicatie rar intalnita. O data mancarea procurata si masa cea mai izolata aleasa, gandurile revin la gogosi. Nu ne-a scapat scenariul in care aluatul lasat la crescut are `the gremlin seed` in el si cand vom deschide usa camerei, ne va ataca si va scapa pe hol, sufocand toti cocalarii nevinovati de pe palier, vai de cefele lor in straturi (mu-haha-haha.) Tot aberand pe sublectul asta, din nevoia de a ne lua atentia de la tipul care nu-inceta-sa-se-scarpineeeeee-sweet-jesuuuuus!!!!, am avut revelatia ca nu avem PE CE anume sa intindem aluatul, in conditiile in care masa din bucatarie a luat contact direct cu atatea funduri si mucozitati ca e mai safe sa-l intinzi cu pompa de bicicleta direct pe perete. In timp ce eu imi infig furculita intre dinti pentru o mai buna concentrare asupra problemei, Mar incepe sa faca din maini diverse masuratori dubioase, se incrunta, iar incepe sa dea din maini tacticos, de parca e hotarata sa verifice teoria cu numarul pi de pretutindeni in natura, chiar si la nenea ala de se simte bine cu el insusi la cantina. Dupa inca o serie de pantomima, Mar rupe curiozitatea care ma manca mai ceva ca pe ala de care scriam ceva mai devreme si intreaba cu o vaga indoiala:
-Auzi...crezi ca tava asta mi-ar incapea sub tricou??
Cum sa va explic...Mar este o fiinta de 1.60 si o aparenta de russian ballet dancer, o chestie micuta si lovely, care ar arata ca Arnold Schwarzenegger trimis din viitor iu-hev-tu-get-auda-hiir-dei-ar-traaig-tu-chiil-iu cu o tava de metal patrata indesata sub tricoul ei marimea xs. Dupa disputarea dilemei, trecem la actiuni mai realiste: incercam sa o bagam in geanta mea lalaie, facand pe sub masa gesturi si sunete care ii atrag atentia si celui care pana mai atunci avea treaba cu sub-masa lui. Pe langa reusita de a-mi descoase geanta in 3 locuri, nimic memorabil. Incrancenarea noastra se invarte, insa, in jurul acestui teribil furt pe care il vor mentiona toate ziarele nationale: vom impinge tava cu piciorul pe sub fiecare masa, in mod discret, pana la iesire. Desigur, un plan ce nu ar putea da gres!!! Punem tava pe podea, o pasam de la una la alta cu un harsait care ar fi putut sa bata orice melodie dan basu (no offence, i`m into it:D), cand, cu un tipat nitel isteric, Mar imi trage una peste scafarlie si atinge pragul ultrasonic cand zice: Uaaai, ai o tava adusa de acasa la tine pe etajera!!!!!!!!!!!! Imi vin in minte imagini vintage cu o tava verde cu marginile tocite, demult uitata undeva sub castroane, farfurii si ibrice. Ne grabim sa ajungem in camera, unde aluatul ne intampina de pe o etajera mai jos de unde l-am lasat, facandu-se ditai fatso de la caldura. Mai aruncam un ochi pe reteta: deci, se lasa la crescut...hhh hhh hhh *sunete de umplutura*, se pune pe un suport stabil si se framanta. O-ou. Jucam an-tan-te si paper scissors rock 2in1, de unde reiese cu evil laughter din partea opusa mie ca trebuie sa-mi trag manecile si sa ma apuc de sapat. Dupa 10 secunde de framantat furios, ibricul cu apa aflat la o distanta initiala considerabila de castronul cu aluat sboaaaraaa puiule sboaaraaa pe tot biroul Mariutei, pe tastatura si picura vanjos pe jos, evitand unitatea centrala si jumatate de priza.
Intr-un sfarsit, dupa ce mainile mele erau goo-free, ne-am dus in bucatarie, unde am petrecut restul dup-amiezei (aka 3 ore!!!), avand ambitia de a face gogosi din TOT aluatul crescut, care, pe masura ce il `imputinam`, pe atat crestea la loc (sisif is like black colour. never out of trend). La ora 7, aveam 3 caserole si o farfurie pliiiiiiiiiiiiine cu gogosi de toate marimile si formele, cu gaura, fara gaura, lungi ca o chelie, rotunde ca o butelie si alte rime ada milea, pentru ca noi sa punem bazele primei Cruci Rosii pe baza de gogosi din lume!!!

P.S. Au iesit al dracu` de bune, ca cei doi sclavi plus Oana Noastra (cea de-a treia ocupanta a dezastrului 102 camin C2) au mancat mai toate gogosile in aceeasi seara:D long live begginer`s luck

SuperhEmo

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Mon, 13 Jul 2009 19:49:00 +0000

Conform ultimei statistici facute de rateyoursuperhero.com, SuperhEmo a reusit sa-i declaseze in mod usturator pe eroii tuturor vremurilor. Superman a cazut pe locul 16, cauzandu-i o depresie profunda, din care a reusit sa supravietuiasca dupa o lunga sedere in Tibet, unde a meditat asupra propriei decaderi si unde si-a schimbat faimosii chiloti pentru prima oara in viata, trecand de la rosu la portocaliu, conform traditiei tibetane. Spiderman, cel care ocupa pana mai ieri primul loc in topul supereroilor, a fost gasit in apartamentul sau din Mahattan, dupa o incercare nereusita de a se sinucide prin sufocare cu propria panza. Lumea benzilor de desene animate se confrunta cu cea mai mare criza de pana acum, criza alimentata de proteste, revolte, deschiderea unor A.A. si cabinete de tratare a instabilitatii nervoase prin spirale yoga speciale pentru pacientii cu puteri iesite din comun. Intervievat la sfarsitul uneia din sedintele Alcoolicilor Anonimi Purtatori de Masti si Costume, medicul ne-a dezvaluit ca cel mai grav caz este acela al d-lui Batman, care a ajuns la o cisterna de motorina pe zi, concurand indeaproape cu d-soara Wonder Woman, care, avand acum o situatie materiala precara, `consuma` aproximativ un bax de Prenadez pe zi, comandat de pe piata neagra din Romania. Chestionata in timpul unei plimbari in gradina ospiciului, aceasta a declarat cu tristete ca SuperhEmo este si el un porc misogin si ca discriminarea sexuala nu ar trebui sa aiba loc in secolul XXI. In plus, este absolut sigura ca vestitul Green Lantern a fost, acum cateva zeci de ani, femeie, insa a trebuit sa-si schimbe sexul pentru a putea intra in lumea plina de fast a supereroilor.
Acest SuperhEmo, care a dat peste cap vietile atator consacrati eroi, nu este altceva decat un baietel obscur de 16 ani, provenit dintr-o familie dificila, care numara doi tati, trei surori si un porcusor de Guineea, fumator de Pall Mall lights si de bere cu nivel scazut de alcool, posesor al unei garderobe in totalitate negre si a catorva zeci de curele cu tinte, capul unui grup de SkinnyJeans iubitori de oja neagra si mov-pruna, baiatul dubios ascunde puteri absolut miraculoase, cum ar fi privirea x-ray si posibilitatea de a tasni un jet de 10 litri de lacrimi pe minut, puteri ascunse in mod cameleonic de parul negru care ii acopera cam jumatate de fata. Asemenea celebrului Spiderman, care isi arunca panza asupra rivalilor de la nivelul incheieturilor mainii, SuperhEmo arunca plase de sange inchegat din acelasi loc strategic. O alta ingenioasa abilitate a eroului este aceea de a se camufla perfect intr-o lupta cu numerosi inamici, paloarea extrema a tenului sau, ochii conturati si unghiile vinete dandu-i aspectul foarte credibil al unui cadavru proaspat. Insa atu-ul sau, puterea sa cea mai de efect, consta in bocetul sau ultrasonic, cu care poate paraliza orice victima, indiferent de varsta, dimensiuni sau profil psihologic. Ca majoritatea supereroilor, SuperhEmo are o arma a dreptatii, formata din numeroasele sale insigne cu Attitude Problem, I hate everyone, My Chemical Romance, Tokio Hotel si binecunoscuta Fuck off!!, arma inspirata de cercul fatal al eroinei lui favorite, Xena, printesa razboinica, pe care viseaza s-o ia de nevasta si sa-i fie sclav pana la sfarsitul vietii.
The ind. (pentru necunoscatori: Cow&Chicken, ep. The Ugliest Winnie)

Acest articol de mare arta a fost publicat initial pe blogul http://www.zecejumate.blogspot.com/, like....THE COOLEST BLOG EVER!!!, unde am avut placerea sa apar ca membru creator, cu litere mov:X Check it out, it`s supernatural!

Obositoarea meserie de sclav

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Wed, 24 Jun 2009 09:39:00 +0000

Vara, caaaaaaaaald, oameni imbracati sumar-sumar, plimbari pa Copo`, cum ar zice bajetii aia de asculta de o luna `Am pe telefonu meu o poza cu chipu tau` de i se lumineaza fata portarului de la camin cand o aude. Valentina, logic, cu ochii dupa fuste. La propriu. Tanase vorbeste acolo in legea lui, Valentina, cu gatu sucit la 180 de grade, se uita la o mica hippioata cu o fusta adorabila de copil scapat in canal. Tanase se opreste, face fata aia de `iar se uita dupa feheheheheteeeeee:((` si analizeaza tinta mea vizuala din balerini pana in bucle.

Valentina, cu glas arzator de dorinta: Doamne, ce-mi place fusta aia!!!
Tanase, cu glas arzator de dorinta: Vrei sa ti-o aduc???

Can`t wait to crash my good-bye party!!!!

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Sat, 13 Jun 2009 13:21:00 +0000

Discutie de cuplu, intr-o seara tarziu, pe vreme de dat gres in incercarea de a face plozi, in patul in care lucrurile normale se intampla o data la un an lumina, cand se schimba si asternutul:

El: - Eu daca tot o mierlesc, o s-o fac fara sa anunt, uite-asa...adica, na...daca mor, sa mor deodata, fara sa stiu, fara sa ma gandesc dinainte ca mor. Nu vad ce rost ar avea sa ma duc la spital acuma, sa imi zica doctorul ca in cativa ani ma duc. Te-ar ajuta cu ceva sa-ti spun acum ca intr-o luna o mierlesc? `Valentina, vezi ca o sa mor. A, nu, vroiam doar sa te anunt.` Ce ai putea tu sa faci? Doar sa ma pui pe aragaz sa ma parlesti putin ca bani de incinerare nu cred ca se gasesc. Sau sa te grabesti sa golesti frigiderul, sa ai un`sa ma pui la racoare, putin, asa, pana imi gasesti un loc mai confortabil, asa...
Ea: - Inceteaza, la dracu, nu poti schimba subiectul??
(pauza de pufnituri abia perceptibile din partea amandurora)
Ea: - Cum e afara?
El: Rece ca mortu.

A doua zi, Valentina trece pe langa o masina alba cu ceva mov si adorabil inspcriptionat pe ea. Se apropie cam la juma de metru, pentru ca, deh, e mioapa sclerotica si nu vede post it-ul cu `Nu uita sa-ti pui ochelarii` de pe laptop si citeste: `articole funerare si lumanari, accesorii inmormantari, ceramica si fier forjat, flori si pamant pentru flori`. Is it a tea party? Is it a funeral? Who could tell? In orice caz, Valentina se indeparteaza cu un puternic sentiment de implinire ca ii poate oferi morbidului ei prieten informatii pretioase despre cum sa organizeze cea ma tare petrecere-inmormantare ever cu accesorii chic si petunii violet in boluri de ceramica fancy, cu pamant numa potrivit! Deja isi inchipuie discutia cu vanzatorul:
- Deci o inmormantare, o balustrada si o gradina. Aici sau la pachet?

Valentina + Scissors = Edgy Love

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Wed, 18 Feb 2009 21:03:00 +0000

Depresia e crunta in urbea Roman. Mergi pe strada, vezi flegme. Te uiti pe geam, vezi flegme. Deschizi geamul, vezi flegme si auzi manele. Nu, nu e bine. Inchizi geamul si vezi doar flegmele. Parca te simti un pic mai bine. Dar ceva cleios si lipicios tot se tine de suflet. Nu stiu ce e, dar cand m-am trezit a patra zi cu aceeasi mirobolanta stare de taiat vene si facut impletituri romantice in par cu ele(thank you, amsterdams, pentru inspiratia momentului), am simtit ca e nevoie de o metoda extrema, care implica obiecte ascutite, foarfeci, taieturi cu efecte surprinzatoare, posibil dureroase, in orice caz, irevocabile pe termen mediu spre lung, savarsite cu sange rece...am pus-o pe maica-mea sa ma tunda! Mama incerca sa doarma. Dupa un diazepam jumate, nothing is real. Everything is just a copy of a copy of a copy of a copy...(Not a pretty image: mama in Fight Club, cu muschi si sange pe la gura, but, anyways) Dupa o perioada de poke-poke in frunte, mama deschide un ochi. O vad facand eforturi considerabile sa stabilizeze imaginea si sa elimine fundalul roz-fucsia din jur. Dupa ce repet ca o masina stricata: mama, vreau sa ma tunzi (am citit ca tre sa repeti in mod subtil acelasi mesaj in mai multe feluri ca sa il inoculezi in mintea receptorului, dar mama era pe diazepam, asa ca m-am gandit ca un singur fel ajunge) timp de cateva minute in sir, mama holba doi ochi de data asta, usor patrunsi de o privire cu care in mod normal te-ai uita la fiica ta in timp ce sa da cu capul de pereti si canta soundtrack-ul din Rocky. Insa, la insistentele mele, a cedat si, pregatindu-si ditai foarfecele de taiat unghii la mistreti, se pune pe crasht-crasht, harsh-harsh, mai ia de aici, stai ca acolo e mai lung, acuma in partea asta e mai scurt, mai luam de acolo, uite o suvita, pe asta o las asa, ca e dragut cu una mai lunga, breton? fara breton. mai tai firu asta si asta si asta si asta si asta si asta si ma duc cu oarecare curiozitate in fata oglinzii. Oglinda-in colturi, ca imaginea din ea. Asta nu e vina directa a mamei, totusi, e doar forma capului meu. De cand eram mica am sperat ca, daca iau paduchi, sa nu ma rada in cap, ca sa nu strige lumea dupa mine: Hei, credeam ca in Predator au folosit animatii! In orice caz, maldarul de par din chiuveta de care am dat cu ochii a avut asa efect terapeutic, ca toate flegmele mi s-au parut adorabile pana la hugable si mi-a trecut toata starea de `rili diprest`. De fiecare data cand ma simt ca ceea ce vad cand ma uit pe geam in urbea natala, ma tund. De obicei, singura. Colectia mea de bretoane a la Valen-pe-spasmofilie-acuta a scuturat de ras de nenumarate ori vecinii si o data de plans fostul prieten. Oricum, mama a fost cea mai incantata de rezultat si imi zice ca arat ca o mica frantuzoaica, ceea ce pun inca pe seama diazepamului, insa mie imi convine oricum: nu mai trebuie sa ma duc tocma in Paris ca sa ma simt impacata cu karma, avand un iubit si cel putin un amant, de preferinta cel mai bun prieten al lui(sau fratele, caz in care am un sprijin solid in my preciousss Mariula). Tata, in schimb, s-a uitat lung si profund, a incercat un mic zambet de apreciere *failed* asa ca revenit la sentimente mai sincere si a zis: Maica-ta te-a tuns?...Poate cand ma duc eu sa ma tund vii si tu cu mine, sa-ti mai faca ceva.
Acum, la aceasta tarzie ora din noapte, ma simt ca tipu ala freaky din Courage the Cowardly Dog, care a scapat de la locos si simte o placere grozava in a vedea chestii ciuntite. Am exact ranjetul ala pe fata, iar in mintea mea se aude: Naughteee!!!

Dam legatura corespondentului nostru de la Camera de Desocare. Valentina?

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Fri, 05 Dec 2008 18:46:00 +0000

Valentina rade. Rade cu sughituri si spasme de juma de ora. Se tine de burta si se tavaleste pe usa. Pe pat, toate personalitatile lui Jules stau adunate ca intr-o statuie de grup si se holbeaza la ea.
Jules: De ce razi???????????
Valentina: Pentru ca doaaaaaaareeeeeeeeee!!!
Razvan: Cum te doare daca razi?????
Valentina se opreste brusc din miscarile browniene, isi increteste fruntea in cea mai adanca cuta posibila, ii arunca lui Razvan cea mai grava privire si zice pe un ton cat se poate de serios: Razvan...Eu rad la inmormantari!
Alex isi stramba ochelarii de la rasul panicat care se aude din cand in cand de langa baie: Asta moare aici!!! O sa moaraaa!!! Uita-te la ea! E moooovv!!!
Celalalt Alex sta cu usa deschisa si repeta ca un pick-up stricat: Gata, la spital! Kid, fara gluma, te imbraci si mergem!
Cu boalfele pocnind de ras, Valentina se conformeaza grupului care tipa ca in cosmarurile cu iz de teatru de comedie *la spital! la spital! la spital!*. Daca multimea cere... Urmeaza manevre complicate de tipul deschide-dulapul-cu-o-mana-ai-grija-sa-nu-cada-tot-maldarul-de-boarfe-peste-tine-ia-haine-curate-inchide-la-loc-cu-aceeasi-mana si se imbraca paralitic, in timp ce continua sa muga si sa tipe, cu serii ocazionale de ras. Valentina pleaca pe usa cu Mariula de o mana si un Alex de cealalta. La etajul 1, sare Razvan in peisaj, imbracat cu palton, incaltat cu bocanci, asezandu-si elegant fularul. Tinand cont ca in urma cu 1 minut, era in pantalonasi de pijama in carouri la Valentina in camera, e un record demn de scris pe blogul asta care, de multe ori, ar putea face Guineess Book sa paleasca de rusine. Afara, mai ceva ca intr-un roman de Bulgakov, asteapta Alex si Jules, transportati diavoleste la 200 de metri de camin. Valentina face glume cu matze scoase pana la parcarea pt taxiuri, de unde Magnifica Victima si Cortegiul se impart in 2 taxiuri. Mariula ii face onoarea soferului de a se aseza langa el si ii arunca un `La Spitalul de Urgente. Si mergeti inainte, va rog, ca sa va urmareasca si taxiul de acolo.` Taximetristul se uita la taxiul din care fac semne din sprancene Alex si Razvan, o fixeaza pe Mariula, ii tage o ocheada celuilalt Alex si se opreste cu coada ochiului la suferinda, care, cu fata de culoarea supei de prune, dezmembreaza cu pasiune degetul mic al nefericitului de langa ea. Valentina considera ca e fix momentul sa inceapa sa faca glume cu `Inspira. Expira. (inspre Alex)Sper ca e baiat! Inspira. Expira. (inspre taximetrist)Ceilalti vin sa-l intampine pe al mic! Inspira. Expira.`
Ajung intr-un sfarsit la Spitalul de Urgente, unde intra Valentina asa cum a vazut ea in episoadele E.R., asteptand sa o cocoate sapte medici pe o targa si sa auda cuvinte formate in totalitate din initiale dubioase. Din pacate, birocratia taie si-n pietre de la rinichi, asa ca a asteptat cuminte sa-i fie luat in primire buletinul, sa fie intrebata ce o doare, unde si cam cat si apoi sa i se spuna: Nuuu, Spiridon is the place for you! Asa ca pornesc cei 6 muschetari spre Spiridon si intra fulminant la UPU (nu, nu e UPUUUUUUUUUUU!!!!ups-a-daisy!!, e Unitatea de Primire Urgente), unde buletinul ii este iar pechezitionat si luat la date marunte, in timp ce un doctor foarte obosit o intreaba ce o doare, unde si cam cat, da din cap ingrijorat si zice: Acum ia loc si asteapta! Valentina e la doua maini in jurul ei distanta de a i se urca doctorului in spate ca o ciuperca si a incepe o frumoasa relatie de simbioza bazata pe morfina. In loc de asta, asteapta. Nu peste mult timp, intra un grup intreg de persoane de varsta a doua spre a treia, cantand imnuri suferinde pe multiple voci, dupa ce cazusera dintr-o caruta cu papusoi si trecuse caruta, razbunatoare, peste ei. Targi, perfuzii, coaste rupte, fracturi. In toata nebunia momentului, un asistent caruia ii mai lipsea o scobitoare-n gura vine tarand o targa dupa el. Pe targa, un ceva verde intepenit, cu un tub in gura. Asistentul lasa targa sa se legene singura de nani-nani, se posteaza in fata biroului de primire si, cu un gest scurt din cap, zice: Avem o coma pe-aici. In momentul urmator, targa cu E.T. autohton e data la o parte de alte 2, insotite de clonele ranitilor in urma razboiului cu papusoiul, si astia cazuti din alta caruta, tot cu papusoi, tot calcati ulterior de vehicul. Docorita de la ecografie face cruci mici si pomeneste ceva de dumnezei si cai. Asistentii se grabesc sa transporte pacientii dintr-un loc in altul, doctorii se chinuie sa descopere ce e rupt si ce a mai ramas la locul lui, in timp ce televizorul dat pe kiss tv urla a Arsenium cu maiiahii maiahaaa si cu doua perechi de tzatze care rasar zvacaind peste capul djelat al artistului. Film balcanic undeva intre BAFTA si Zmeura de Aur.Valentina e strigata si dusa, pe neasteptate, la Camera de Desocare (nume care a mai adus o rafala de ras nevrotic)si i se tranteste, in partea inferioara a corpului, o injectie cu ceea ce doctorita numeste tramadol, aka o chestie asemanatoare morfinei, si i se spune sa se astepte la efecte de gen greata si usoara ameteala. In timp ce este transportata la sectia Ecografie, Valentina simte pupilele jucand yo-yo si apoi latindu-se all shiny ca un stroboscop. Incepe sa creada ca Orange Clockwork nu era doar un film de fictiune cand vede holul perfect simetric clatindu-se periculos, ba chiar se crede in Odiseea Spatiala cand si-a dat seama ca i-au cedat picioarele inca din holul trecut si ca acum are de urcat o serie de...10...nu, stai, foooocuuussss....inchide un ochi....5 scari! Nu stie exact cum, dar se trezeste intinsa pe masa de ecografie, unde doctorita ii pune intrebari de bun simt. Valentina ii raspunde intr-un mod care depaseste de-a dreptul bunul simt, trecand de pragul de soapta si ramanand undeva in mintea ei tramadolata. Doctorita intreaba, Valentina raspunde sincer si complex in gand si toata lumea da impresia unei conversatii profunde si pline de inteles. Doctorita o intoarce pe toate partile, da dezaprobator din cap, mai intreaba vreo doua chestii, Valentina raspunde in neanderthaliana vulgara, apoi un asistent extreeeem de prietenos incepe s-o stearga lent pe drogata semi-goala de gelul de ecografie, s-o incheie la pantaloni, s-o imbrace cu paltonul si s-o care pana afara, unde un Alex o ia in primire si o muta la biroul de la UPU, in timp ce Brainwashed ii transmite in cuvinte ce, in mod ciudat, se termina mereu in îîîîîîîî, sa-i spuna lui Razvan s-o sune pe Adina, care sa-i spuna Corinei, care sa o anunte pe mama, care sa-i zica lui tata ca e ok si vioaie nevoie-mare. Ajunsa la UPU din noi, e anuntata delicat ca tre sa se mute la alt spital. Flubber legs e tarata pana la sectia de urologie de la al treilea spital, unde portarul intreaba curios: Unde mergeti?, cu raspunsul sec al Mariulei: Disneyland. De aici incepe partea neinteresanta din cabinet, cu a mia ecografie si o alta conversatie filosofica de tipul doctorul-intreaba-junkie-maraie, dar si partea interesanta de pe hol, unde Alex (nu ala, celalalt) ii face un lapdance senzual Mariulei, incercand sa faca razvan`s mating habits impreshion, in timp ce Razvan se plimba cu mainile britanic impreunate la spate, citind afise despre prostate, insuficiente renale si chetrishele la rinichi.
La 2, Valentina a fost trecuta pragul camerei de camin, dezbracata, lasata in dus, unde a evitat la mustata cateva coliziuni cu gresia, suportul de sapun, teava de prosoape si sticluta de parfum a Georgianei. Cu ultimele puteri ale cortegiului, a fost bagata in pat, primind ca mutumire replica: `Acu is mai tare ca James Bond, cu arme incorporate! Daca ochesc bine, va sparg capu`!`
La momentul scrierii, Valentina are deja la activ vreo 5 litri de apa, se simte ca piscina de la Hotel Moldova si inca asteapta sa dea nastere unei adorabile baby-chiatra, pe care o va chema Fututipizdamatiidebolovan si pe care o va pastra in cutiuta de bijuterii a Mariulei.
The end.

Zbor deasupra unui cuib de curci

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Wed, 12 Nov 2008 11:37:00 +0000

Pe Jules o doare foarte tare capul. Valentina o intreaba daca e de la tot vinul pe care l-a inghitit in timp record.
Jules: - Tu ai avut vreodata vanatai de la vin?...
Intrebarea in sine ar putea sugera, in mod ironic, raspunsul, insa tonul visator din vocea ei o face pe Valentina sa se gandeasca, pentru un minut sau doua, daca a avut sau nu, vreodata, vanatai de la vin. Scutura vehement din cap, da din umeri, isi baga un deget in gura pentru a se concentra mai bine,incepe sa-si mai roada o unghie, apoi mai scutura o data, oarecum nesigura. De unde sa-si dea ea seama, din maldarul de vanatai care i se aduna pe corp zi de zi, care e de la vin si care nu.
Valentina: - Habar n-am...
Jules: - Mhh, nu stiu sa fi avut niciodata...
Valentina pricepe in sfarsit sensul intrebarii si se gandeste daca e momentul sa intrebe de la ce sunt vanataile sau e mai bine sa schimbe, in mod subtil, subiectul, catre o conversatie mai semnificativa.
Valentina: - Ce bate vantul afara...trebuie sa fie foarte frig, vreau sa zic, la vreo 6 grade, pe-acolo...
Jules: - Nu, nu, asta sigur nu-i de la vin. Stiu sigur. Mi-am prins capul in portiera.
Stiti sigur scena din Ace Ventura, cand Jim Carrey danseaza in tutu in curtea unui sanatoriu. Privirea Valentinei catre Jules tocmai ce-a-nceput sa urle: Ce cauta scena asta in patul meu?????!!!!
Jules: -Whaaaaattt??? Am inchis usa putin mai repede decat ar fi trebuit...
Valentina: - Exact! Puuutin inainte sa-ti amintesti sa-ti bagi si capul in masina, nu?
Jules: - Pai, cam asa ceva...Nu mi-am dat seama ca ceva lipseste, am inchis usa si mi-am trantit-o din greseala peste maxilar. Uite, vezi? Vezi ce vanataie am???
Valentina, uitandu-se concetrat si analitic: - Mdaaa, asta sigur nu e de la vin.
Fosnet. Scartait. Picior itit din maldarul de asternuturi. Cap dat de perete. Alex s-a intors pe partea cealalta si, din patul de sus, isi scoate capul, sa se faca vazut si auzit.
Alex: - Stiti ce la ce ar trebui sa ne uitam??? *incearca sa nu pufneasca in ras* La Sailor Moon!!!!
Razvan: - Ai dreptate! Sorin, proful meu de engleza, are toate seriile si il pot ruga sa mi le dea.
Mariula: - Mie imi placea Sailor Jupiter.
Razvan: - Cea mai curva din toate, normal!
Valentina, cu icnete de ras: - Hello! Profu lui de engleza are toate seriile Sailor Moon!
Alex: - Sailor Mercur, aia cu parul scurt, aia era trend!!!!
Razvan: - Ei, cacat!! Blonda aia era buna tare!!!
Alex: - Blonda??? Soooo totally booooringgg!!!
Valentina, razand nervos: - Profu...are Sailor Moon!!
Mariula: - Ai dreptate. Mie imi plac curvele...
Alex: - Pfai, ce gusturi aveti la fete!!! Doamne!
Valentina: Dudes, ori ne culcam, ori renuntam la discutiile animatofile!
Liniste. Foieli. Certuri pentru plapuma. Multimea a ales. Culcarea!
Mariula: - Imi iese ceva mare pe fata.
Valentina: - Al treilea ochi?
Mariula: - Nu, nu, pare a fi...
Valentina: - A magic horn!!!!!!!!!
Mariula: - Nu, nu e nicun horn!!
Valentina: - May I touch it?
Mariula: Nu e magic horn!!!!!
Valentina: - Can I make a wish?
Mariula: - Stop making fun of my horn!! Ma culc...
Valentina: - Daca clipeste, sa-mi spui!
Mariula: - Vai, nuuuu! O sa vrea sa se uite la Sailor Moon cu noi!!!
Razvan: Daca nu-i place aia blonda, atata rau!!
Alex: - Bai, voi dormiti sau acu va ganditi sa f****i unicorni??
Liniste. Foieli. Liniste.
Jules sparge linistea cu o voce feerica: - God, look at the moon! Cat de clara e!!!!!....Tre sa fie-un frig de te caci pe tine...
Jumate de ora. Tic Tac. Sforait intens.Zgomot continuu de cearsafuri mototolite de un compresor in viteza.
Alex: Razvan, pot sa te rog sa nu te mai foiesti ca o vaca in Staulul Domnului???
3 rasete ponegresc Staulul Domnului timp de 15 minute satanice.

Next morning, 4 fetze aducand a instrumentul national al Scotiei se uita cu ura la nenorocita gresie matinala din bucatarie. Razvan isi face intrarea de Do-Utter-A-Word-In-My-Direction-And-You-Die-In-Pain-That-Only-Hell-Has-To-Offer si se repede la frigider, de unde face marea si de neiertat greseala de a scoate o cutie de lapte Dorna.
Alex, smulgandu-i cutia cu o adorabila posesoare de uger imprimata pe ea: And we give this award to thee, Razvan, for being the true Vaca Domnului, the highest in the Holy Vaci hierarchy!! I shall give you this honour and baptise you ...Euphrosina!!! Bless you, Holy Cow of Doamne Doamne!
Suspans. Muget prelung.

Sweet + Sweat = Love

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Wed, 03 Sep 2008 13:01:00 +0000

Valentinei tocmai i-au crapat vreo 2 coaste jumate. M o tine bland si protector in brate, nu cumva sa pateasca ceva la plamani, dupa ce a scos-o afara la 2 noaptea, intr-un tricou ud. Valentina are o banuiala surda ca perforarea plamanilor cu coastele alea rupte e in afara listei de boli pe care a intocmit-o el pe baza articolelor citite in Formula AS. Isi sprijina berea de crestetul capului ei, asta ca s-o asigure, in felul lui unic si absolut adorabil, ca ea este punctul lui de sprijin si ca ar fi ideala daca ar avea capu` umpic mai plat, asa, ca sa nu mai faca efortul de a tine gatul sticlei in mana. Mana cealalta trece usor peste bratul ei, iar M se aude soptind tandru:
`Ti-e frig, in mortii ma-tii...`

Zana Zen

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Fri, 15 Aug 2008 13:57:00 +0000

Meci Steaua - Dinamo. Pe masa din fata noastra se afla, la concurenta, muuulte sticle goale de bere la doojdemii si muuulte muste lipite de masa cu un strat gros de ceva lipicios al dracu`. De abia mai tarziu am aflat ca e de la carpa cu care chelnerul sterge din cand in cand mesele, tejgheaua, ghetele, mucii. V-am mai zis ca berea e la doojdemii?!! Sticla de un litru jumate de vin rosu inca sta intr-un echilibru precar in mana lu Tzu. Mana dreapta, mai exact, desi ea sustine cu argumente foarte plauzibile, desi e inca dificil sa-ti dai seama in ce limba exact, ca e mana stanga... Tzu a dat frau liber vorbelor! Se uita in ochii fiecaruia si, cu expresii care se schimba ca intr-un set de benzi desenate, ne tine discursuri ample, cu un deget ridicat in sus a morala, discursuri care te fac sa-ti para rau ca nu ai la indemana o pancarta cu portretul ei si inscriptia: Arhitectura. Arama. Romania. Toti o ascultam cu atentie, simtindu-ne evident rusinati de criticile care ni se aduc. Tacerea lasata peste capetele noastre vinovate este sparta, la un moment dat, de vocea usor exasperata a Sanzianei:
` Mah, ce dracu` zice asta aici, ca eu nu pricep nimiiiic!!!`
Destindere totala!
`Moa, ma chinui de juma de ora sa inteleg o propozitie cap-coada!`
`Credeam ca numa eu nu pricep dialectu`!`
`Pffff, creca si-a creat o limba proprie in care ne injura ca sa nu intelegem o iota!!!`
Intre timp, Tzu si-a dat seama ca degetul ei pana nu demult tzapan si darz sta mult mai comod in sticla de vin si, ca pentru a sarbatori revelatia, a revenit la limba noastra materna! Nimic nu ne-ar fi facut mai mare placere, daca nu s-ar fi apucat sa strige cat o tine gura, cu o voce pe care o poti auzi numai la un taietor de lemne de treijdeani: Hai, Rapiduuuuuuuuuuuu!!! Hai, Rapiduuuuuuuuuu!!! In aproximativ 3 secunde, cam cat i-a luat lui Alex sa-i lipeasca un dos de palma lu Tzu peste gura, doua galerii de barbati cu frunti mici si pumni mari s-au intors spre noi cu sprancenele 2in1 aplecandu-se intr-un unghi grav. Rapiditatea cu care Alex a lipit banii de masa cu mustele coexistente bate orice record olimpic!! Incepe cursa cu stafeta! Tzu este tarata, contrar vointei ei de a sta la `un pah`rel cu aia de fug incoa`, de Irina, dupa care e pasata cu bolta Valentinei, care asteapta cu ochi de chihuahua, mica si latenta, sa ii cedeze genunchii. Spre surprinderea tuturor, inclusiv a filosofilor iesiti sa ne converteasca la sistemul lor, Tzu se stabilizeaza si incepe sa fuga inainte, avertizandu-ne prietenos: `Fugitiii, aia vor sa va bata!!` Ajungem, intr-un sfarsit, toti 6-7-8, la bancute, unde ne trantim intr-o gafaiala generala, care peste cine apuca, numai Tzu se asaza tacticos pe jos, intr-o pozitie absolut imposibila, care ar incerca sa semene cu Lotus, daca picioarele nu s-ar incaleca intr-un mod atat de plastic, si incepe sa sperie aerul din jur cu un sunet care pare ca vine de peste tot: Zennnnnnnnnnnnn!!! ammmm zennnnnnnnnnnnn!! Apoi deschide ochii ei de Buttercup, mari cat un platou de tort, si incepe pomelnicul:
`Pfai, Irina, esti zennnn!!! Ua! *o trage de brat de parca i-ar fi furat portofelul* Iesti zennnnn!!! Da` nuuuuu!! Sanziana... ia... si tu iesti zen!! Maria...zennnn!!*trece peste Valentina cu un usor aer scarbit, de parca ar intoxica aerul zen cu prezenta ei, cand revelatia face ca ochii sa i se lipeasca de Alex* Aleeeexxxxx!!! Tuuuuuu....tu esti CEL MAI ZEN!!!! Deci deci deci nu egzista MAI ZEN!!!!!!! Sa va zic acuma povestea zen! *In timp ce Tzu isi reaseaza picioarele la loc pentru Circus Globus, Sanziana deja isi stramba o codita de ras* Era intr-un loc foarte din asta...zen...doi pescari...care se ocupau cu de-astea zen... ei vorbeau asa, prin mintile lor, nu deschideau gura asa ca sa vorbeasca, cum face Sanziana *si deschide gura cat sa-i incapa un pumn jumate in ea*. Ei telepat...se telepati...vorbeau asa prin telepatie!! si s-au dus pescarii ei odata la pescuit, ca erau pescari, asa ca secegeu`, si s-au gandit ei ca hai de ce sa nu vorbim cu pesti. Dadada, a zis cellalt! Sa vorbim cu pestii! Si si-au bagat capu` in apa si au zis ei in gand: Cum e acolo fara aer??? ... La care pestii, pestii zic ei: Care apa????...
Irina, Sanziana, Alex, Maria, Valentina mediteaza profund. Fiecare intelege ca undeva e o scapare, dar inca nu se prinde nimeni in care din 2... Valica si-a rupt pleura de ras. Sta de cateva secunde si zice: tare asta!! tare, mah!! si ne zgaltaie in semn de `astia nu s-ar prinde la gluma asta nici daca i-ar lovi dupa cap`. In timp ce Valica ne da explicatia cuvenita la bancu asta super-mester, Tzu casca de i se bulbuca falcile si ochii si incepe sa se care in relanti acasa, urmata de Valica si Irina, care au grija de ea, sa nu scandeze nimic fotbalistic, religios, politic, rasial sau bancuri cu `Da` ma-ta ce-are` pana la intrarea in bloc. Sanziana si Valentina stau fata in fata si se holbeaza in gol una la alta. Stau asa cateva minute in sir, pana cand Sanzi deschide gura si lanseaza pe un ton grav:
`Cum e acolo fara aer?`
`Care apa??????????` ii raspunde Valentina printre sughituri si bufnesc amandoua intr-un ras isteric, in timp ce se intorc cu spatele si pleaca acasa.

Arse (a se citi ca-n Marea Britanie)

noreply@blogger.com (FanicaIsMyLover) — Mon, 21 Jul 2008 19:19:00 +0000

Sanziana sta in picioare in fata Valentinei si isi agita frenetic un brat strigand incontinuu Iu-huuuuuuuuuu!!! de cateva momente bune. Ma hotarasc sa o opresc - daca e nevoie de putina violenta, voi recurge si la metode coercitive - nu pentru ca m-ar scoate efectiv din minti sunetele stridente pe care le scoate, ah, nu, ci pentru ca mi-e frica sa nu atraga atentia inutil vreunui vapor sau vreunui avion din apropierea locului de pescuit de la Felesti si sa provoace un accident teribil de grav, o stire nationala, pe care o vor citi cele patru prezentatoare de la Protv: Andreea Esca, cele 2 tzatze si gusha.
Valentina: Ce dracu strigi acolo?!
Sanziana pe ton explicativ: Iu-hu. *inca flutura o mana in stil Olive Oil*
Valentina: *isi freaca o palma peste fruntea parlita* Argh! DE ce dracu strigi acolo?! PENTRU ce dracu strigi acolo? LA ce dracu tipi acolo?
Sanziana continua sa Iu-hu.
Valentina in spirit de gluma obosita: Ce, te filmeaza careva sau ce??????
Sanziana: Da.
Valentina razand: O, daaaaaa!! Te-au confundat paparazzi cu Elena Udrea!! Vezi daca stai cu tzatzele-n vant si dai din maini ca o blonda??
Sanziana: Ei, cacat, paparazzi, is niste tarani pe podu` ala si se uita cu zoomu` de la camera!
Valentina incearca sa proceseze informatia. Emisfera dreapta, care se ocupa de partile artistice and shit, s-a apucat deja sa aplaude si sa suiere pentru creativitatea Sanzianei, insa partea stanga, aia responsabila cu ratiunea si logica, a imprimat o cuta mare pe fruntea parlita si un sonor O, oou! pe gura plina de lotiune de soare verde pentru copii. Asadar Valentina isi ridica greoi membrele de pe prosop si se uita in zare cu o mana sprijinita de sprancene - care deja miros a par de porc la rotisor. Trei coca-coca cu tricourile ridicate pana deasupra burtilor bronzate a la latino lover, cu bicepsii - lucrati intens la bunica acasa, carand galeti - descoperiti si - that i was not expecting - in chiloti albi de bumbacel, se uitau cu zoom-ul de la o camera Made in Italea direct in ochii caprui si frumosi ai Sanzianei, pe care ii apreciau melancolic si visator. Valentina ia telefonul si, prin semne care ar putea da o impresie gresita de usor handicap, le transmite in mod politicos mesajul: In pizda ma-tii, sun la politie si ai sa curu cat un buzunar de clovn dupa 3 zile de puscarie!! si o trage pe Sanzi undeva in spatele unor boscheti, cu - as vrea sa spun pretextul - motivul ca vezica ei a dat cod rosu in toate zonele hartii. Valentina trece de Pe locuri! si Fiti gata!, cand Sanziana o opreste cu o palma bine ochita in fruntea parlita si zbiara un Linisteeeeeeeee!!! de Valentina se ingrijoreaza iarasi pentru avioanele si vapoarele din apropierea Felestiului. Sanzi sta acum cu mana intinsa tapana si cu o expresie de om cu o nevoie imperioasa de o clisma, incercand sa prinda ceva, banuiesc ca sunetele facute de alinierea planetelor. Dupa un minut jumate, Valentina are impresia ca greierul de sub fundul ei va incepe sa cante balada lui Porumbescu ca sa mai destinda incordarea aia profunda.
In cele din urma, vezica Valentinei da flux cuvintelor: Sanziana, ma omoara suspansul!!!
Sanziana: Shhh, mai astepta umpic!
Valentina: Mai asteptam ce??? Autobuzul??
Sanziana: Taci, ai sa vezi!!
Valentina: Crucea Rosie??
Sanziana: Nu aud daca vine!!
Valentina: A doua pogorare a Mantuitorului??
Sanziana: Da, da, da, sigur am dreptate!! Duamne!!
*moment de liniste interminabil*
...
*tipat prelung, care atinge pragul ultrasonic*
Valentina se ridica brusc si se asaza la fel de brusc, amintindu-si de situatia deloc penibila in care se afla, si ultimul lucru pe care il vede e o coada subtire si lunga care dispare in iarba.
Sanziana, incercand sa se urce pe un musuroi de furnici: Hai sa plecam, aici is sobolani!!!!!! Hai, gata!!!
Valentina, exasperata, de undeva de jos: Si noi ce asteptam?
Sanziana: Veverita!!!!
...
Momentul in care a vazut placuta cu (Pa-pa! scris cu spray de grafitti)Felesti a cauzat caderea unei lacrimi de fericire pe obrazul parlit al Valentinei.