Ieri un consilier al ministrului Ridzi a fost invitat la audieri. Sa retinem calitatea acestuia: invitat. Se presupunea ca el cunoaste date care pot clarifica unele dintre intrebarile pe care onorata comisie le are. A venit individul si a inceput audierea. Nimic nefiresc pana aici.

La un moment dat, parlamentarul PSD, Victor Socaciu, a comentat cu un coleg faptul ca acest consilier ar fi un “tinerel nesimtit si obraznic”. Isonul i-a fost tinut de alt “intelept” social democrat, Robert Negoita. La asemenea remarci, atutudinea consilierului a fost cat se poate de indreptatita: omul a amenintat ca se ridica si pleaca din fata comisiei daca nu i se prezinta scuze. Un nou val de invective a sosit din partea lui Bogdan Olteanu, de aceasta data, fiind sustinut pe deplin de presedinta comisiei, Alina Gorghiu.

In concluzie, fie Alina Gorghiu habar n-are sa gestioneze lucrarile acestei comisii, fie nu-si permite sa fie categorica si sa le inchida gura colegilor ei. Mi se pare ca cel mai intelept ar fi ca Alina sa-si dea demisia din functia de presedinte. Pur si simplu nu poate controla situatia si nici pe temperamentalii ei parteneri de dialog. Lasand-o la o parte pe Gorghiu, ma intreb care sunt abilitatile care l-au “calificat” pe Socaciu drept membru in aceasta comisie. Din cate cunosc, singura calitate a acestui personaj este aceea de a fi sotul Marinei Almasan. La fel, singura calitate pentru care Almasan este “tinuta in brate” in TVR este aceea ca este sotia lui Socaciu. Nepotismul in floare. De ce si-a permis Socaciu ( era sa scriu domnul Almasan ) sa-l faca obraznic pe acel consilier? Pentru ca e tanar, fiindca asta pare a fi singura vina a omului? Prin tranzitivitate: nu esti un dinozaur coclit si uitat de lume, harsait pe holurile Parlamentului, atunci e clar, esti doar un tinerel obraznic!!

In locul Alinei Gorghiu, nu m-as fi repezit sa-l apostrofez pe consilier ci l-as fi dat afara pe domnul Socaciu. Doar doamna Gorghiu a fost jignita de “iesirea” lui Boureanu. Sau poate regulile nu sunt aceleasi pentru toata lumea, indiferent de numele purtat?

Dupa zile intregi de injurii aruncate in toate partile, inutilitatea acestei comisii este mai mult decat dovedita. De aceea cred ca ar trebui dizolvata si lasata anchetarea in seama unora mai calificati!

Cu toate acestea…

Comisia pentru Monica Iacob Ridzi – infiintata cu un presedinte de la PNL, Alina Gorghiu aka „domnisorica”. In componenta are si un membru marcant al PNL, Bogdan Olteanu. Si unul si celalalt publica, nu-i asa, spre cunostinta poporului votant, pe propriile bloguri, viziunile personale asupra modului in care decurge ancheta. Boureanu, un alt membru, este apostrofat de toata lumea ( politicieni, analisti, lume avizata si gura-casca )pentru limbajul utilizat.Apostrofare justificata, de altfel. Circ mediatic dus pana la absurd. Si un ministru care n-are habar pe ce lume traieste, a semnat ca primarul si n-are raspunsuri la nicio intrebare de bun simt referitoare la cheltuirea unor sume ametitoare din bani publici.

News de ultima ora: Monica Ridzi se face ca demisioneaza lasand in urma un dezastru… fara alte comentarii!

De cealalta parte…comisia Nemirschi – cu un presedinte PSD. Cu vicepresedinti PNL. Cu neputinta exprimata fara nicio problema de unul dintre vicepresedinti pe blogul propriu. Ea se lamenteaza si mai spera doar ca presedintele comisiei, de la PSD, nu va fi indulgent ci va fi obiectiv in ceea ce-l priveste pe, ati ghicit, propriul coleg de partid Nicolae Nemirschi.

Ce deducem din cele de mai sus? Ca parlamentarii au ramas frati ca intotdeauna. Stati linistiti, nu-si vor face probleme unii altora. Vor spune doar rautati unii la adresa altora, de dragul televizorului, dupa care, cand e sa dea cu votul, voteaza importiva si-i scot pe ambii curati ca lacrima. Ca in cazul lui Nastase. Doar precedentul e creat nu?

Asa ca nu mai sperati in executia publica a Minica Ridzi si nici in linsajul mediatic al lui Nemirschi. Doar sunt controlati de fratii lor… Ce justitie, ce DNA, ce Parchet? Astea sunt pentru muritorii si habarnistii de rand. Ei se judeca intre ei, ca in staborul tiganesc.

Penibil! Penibililor!

Drapelul National al Romaniei

Cine a dat publicitatii discutiile purtate la Turnu Magurele?

O varianta plauzibila ar fi ca acestea sa fi fost sustrase si transmise presei pentru a discredita pleiada de lideri psdisti aflati in cantonament la hotelul lui Dragnea de pe malul Dunarii. Aceasta situatie ar trebui sa ingrijoreze foarte tare pe cei prezenti la discutii pentru ca intentia a fost clara. Cu toate astea este bine cunoscuta disciplina de partid a social democratilor si e destul de greu de crezut ca ei nu si-au luat minime precautii pentru ca dezbaterile sa nu ajunga la opozitie, presa si mai ales la partenerii de guvernare. Prefacandu-se ca nici usturoi n-a mancat si nici gura nu-i miroase, Dan Nica declara ca ar trebui tratate cu prudenta si maturitate aceste , sa le spunem „scapari”. Ramane de vazut daca si liderul democrat liberarilor poate inghiti galusca servita cu atata usurinta.

O alta varianta ar fi aceea in care PSD a dat „cu invoire” publicitatii discutiile interne tocmai pentru a testa reactia media si, in mod evident, a partenerilor de coalitie. In situatia asta, tacerea abia mentinuta a PDListilor este explicabila. Cum sa reactionezi? Similar? Ar discredita partidul si ar confirma temerile celor care care cred ca aceasta „casatorie” de convenienta nu va rezista nici pana la prezidentiale. Ori cel putin pana atunci este musai sa reziste, chiar si cu chiu cu vai. De aceea singura reactie posibila este o pretinsa preocupare pentru treburile tarii, un fel de „astea sunt copilarii, mai bine sa ne vedem de lucrurile importante pe care le avem de facut ca e criza economica”. Ce are de castigat PSD daca intr-adevar discutiile interne au ajuns in mod voit in presa? Nu mare lucru. Doar ca „boborul” ar afla in sfarsit ca intrevederile liderilor PSD sunt ca niste discutii intre prieteni, ca atunci cand suntem suparati ca vecinii, de la blocul de peste strada ne bat mereu la fotbal si juram razbunare.

Are coalitia sanse sa reziste? In mod categoric da iar gogoritele eliberate prin presa nu vor strica avantul si dragostea unora pentru putere.

In vremea asta opozitia e inexistenta. Mai ca ai impresia ca PSD si PDL isi fac opozitie unul altuia.

Later edit: Jurnalistii de la Intact merg pe a doua varianta

Zambind siret, Tariceanu a dat un raspuns care cu siguranta n-a mirat pe nimeni: eterna poveste care pare sa fi devenit discursul favorit al PNL – suflul nou adus in politica, talentul oratoric, candidat nesantajabil etc. Ce interes are oare domnul Tariceanu in a-l sustine pe omul care l-a inlaturat de la conducerea PNL imediat dupa ce adusese acestui partid un scor electoral record? Sa le luam pe rand.

Cel mai probabil Tariceanu fusese instruit anterior de „tatucul” PNL, Dinu Patriciu, sa nu vorbeasca „importiva curentului”. De altfel rationamentul lui Patriciu este bun pentru ca a promovat pentru cursa pentru Cotroceni un om „mai putin patat”,  lucru cu care Tariceanu nu se mai poate lauda dupa ce afacerea „Insula Serpilor” a iesit  la iveala. Destinul politic al lui Tariceanu aduce putin cu cel al lui Adrian Nastase, care a preferat sa stea o perioada in afara luminilor reflectoarelor pentru a reveni in prag de alegeri parlamentare, „mai proaspat, mai uscat”. Aceeasi strategie o aplica si Calin Popescu Tariceanu dar intr-un scenariu putin modificat.

Ce are de castigat Tariceanu in toata povestea asta? Nimic mai simplu. El e constient de apropierea cursei pentru Cotroceni ( mai sunt doar cateva luni, nu?) drept pentru care isi da seama ca cel mai „Obama” dintre candidatii PNL isi va „rupe foarte curand gatul”, imediat ce va pierde aceasta cursa electorala. Plus ca Antonescu se afla intr-un trend descendent in interiorul PNL avand in vedere recentul scor electoral de la europarlamentare. Si atunci Calin face ce l-ar invata orice strateg cu putina minte si viziune: asteapta ca „prietenul” Crin sa piarda tot ce se mai poate pierde, adica fotoliul de la Cotroceni, pentru a se putea erija ulterior in salvatorul PNL si a promite liberarilor reformarea partidului pe care el l-a lasat la un scor de 19 %.

Trebuie sa admitem ca nici nu se putea altfel. Crin Antonescu va constitui dezamagirea multora, daca nu cumva asta s-a intamplat deja. Este interesant pentru auditoriu sa urmareasca insa caderea furtunoasa a lui Crin si renasterea, din „propria-i cenusa”, a lui Calin Popescu Tariceanu. Putem spune ca acesta din urma este un talentat strateg si nu ezita s-si foloseasca talentul intr-un mod care sa-l aduca foarte repede acolo unde crede ca-i este locul,  in fotoliul de presedinte al PNL.

Luate pe rand, cele de mai sus sunt in masura sa agite politica damboviteana sau sunt doar zvonuri – test pentru a se putea observa reactia opiniei publice.

Inlocuirea lui Emil Boc cu Mircea Geoana ar garanta satisfacerea orgoliului acestuia din urma. Cu un pret piperat insa pentru PSD. In situatia de criza in care se afla Romania, electoratul va da intotdeauna vina pe cineva, pentru orice lucru care merge prost. Si de ce ar invinui electoratul un premier al PDL cand ar putea sa treaca bilele negre in contul PSD? In plus, daca zvonul se confirma, PSD pierde de doua ori pentru ca a promis in schimb sa sustina candidatul PDL la prezidentiale. Asadar, presedintele Basescu isi asigura magistral un al doilea mandat la Cotroceni, cu un efort minim.

Dan Nica a fost coplesit de la bun inceput de portofoliul de la Interne. Se stie ca ministerul de interne are o activitate pe cat de dificila pe atat de delicata. De aceea, in fruntea ministerului de interne ar trebui pus un om care sa poata stapani „cloaca” adunata acolo. Iar Vasile Blaga a dovedit anterior ca poate, deci ar fi cel mai indicat. O noua bila alba pentru PDL si un al treilea ministru al PSD care alege sa urmeze invatatura proverbului: „Fuga-i rusinoasa dar e sanatoasa.”

Portofolilul de vicepremier ar reveni Elenei Udrea. Neimportant. Pana si Dan Nica facea doar figuratie de pe aceasta pozitie. E o pozitie mai mult onorifica si a fost creata ca sa nu aiba PSDistii impresia ca ies in pierdere la negocieri. Deci daca Elena Udrea are deveni vicepremier, si-ar flenduri doar gentile de firma pe la Guvern si n-ar impresiona pe nimeni. E interesant de urmarit daca isi pastreaza si portofoliul de la Turism sau il cedeaza altcuiva si mai ales, in cazul din urma, cui. Aici PDL ar putea inregistra o jumatate de bila neagra electorala pentru ca opozitia a cultivat imaginea de „favorita” a presedintelui in ceea ce o priveste pe Udrea. Nimic ireparabil insa.

Inlocuirea lui Videanu din functia de ministru al economiei se spune ca e facuta din cauza problemelor de imagine pe care le are acesta. Putin probabil. As miza pe faptul ca Videanu s-a plictisit de problemele tarii asa cum, anterior, s-a plictisit si de problemele capitalei si parea pus cu forta in fotoliul de primar. In sine un om de afaceri, Adriean Videanu cred ca ar schimba bucuros pozitia de la Economie cu un post cu mai putina expunere mediatica. Iar electoratul ar acorda o noua bila alba PDL pentru ca si l-a retras pe Videanu.

Nica pare insa plurivalent. Daca la Comunicatii s-a descurat onorabil, pe vreme guvernarii PSD, datorita, in principiu, profesiei pe care o are, la interne a cam dat-o in bara. Nu-i nimic, inaintea lui alti colegi de partid au fugit mancand pamantul. Daca il shimba mai marii politici, el va avea o scuza. Numai ca, revine intrebarea: de ce ar fi mai bun la Ministerul Economiei cand la Ministerul Administratiei si Internelor prestatia sa a fost execrabila?

PSD tinde s-o comita din nou. Pentru a intelege ce vrem sa sugeram ar trebui sa facem putina istorie. Nici macar nu trebuie sa ne intoarcem prea mult in timp, doar pana in vara anului 2008, la momentul alegerilor locale.

Atunci, suparat ca Vanghelie nu l-a lasat sa candideze pentru ca avea propriile aspiratii la fotoliul de primar general, doctorul Sorin Oprescu si-a dat demisia din PSD si a hotarat sa intre in cursa ca independent. Si a castigat-o. Numai ca Oprescu a fost la acea data cam tot atat de independent cat a fost si EBA in campania pentru europarlamentare.

Ne amintim cu totii cum, PSD si-a nominalizat un candidat, asa, de flori de mar, ca sa nu zica cineva ca n-are, sprijinindu-l pe la colturi pe „independentul” Sorin Oprescu. Unii lideri PSD chiar nu s-au obosit sa-si ascunda sustinerea pentru Oprescu in defavoarea propriului candidat al PSD. „Sacrificatul” a fost la acea vreme Cristian Diaconescu, un om capabil si fara vreo alta vina. Un candidat care a reusit sa obtina un scor electoral rezonabil fara a avea sustinerea formatiunii politice din partea careia candida, pentru ca membrii acesteia erau mult prea ocupati sa-l sustina pe „independentul” Sorin Oprescu. Doar ca daca atunci „sacrificatul” era unul dintre liderii partidului, dotat cu mult prea mult bun simt ca sa le reproseze sustinerea vizibila a altui candidat, de data aceasta, „prezidentiabilul sacrificat” ar fi nimeni altul decat seful social democratilor, Mircea Geoana. Oare Geoana nu stie ca Iliescu si Nastase se pregatesc sa scoata „chirurgul” din joben?

In eventualitatea unei noi candidaturi „independente”, aspirantul Oprescu are insa de rezovlat cateva lucruri. Primul ar fi ca n-a facut absolut nimic din ce a promis in campania electorala, lucru care-l plaseaza lejer in galeria politicienilor damboviteni care promit marea cu sarea si nu fac  nimic. Al doilea ar fi ca, fiind independent, ar trebui sa stranga niste semnaturi de la populatie, care sa-i permita candidatura. Si stim cu totii cu atunci cand a candidat la Primaria Capitalei intr semnaturile date au aparut unele despre care presupusii lor autori nu stiau nimic. Spus mai simplu, presa a identificat persoane care nu stiau ca sunt trecute in lista de semnaturi a doctorului Oprescu.

Nu in ultimul rand, Oprescu trebuie sa rezolve relatia deloc prietenoasa pe care o are in ultimul timp cu mass media. Jurnalistii s-au cam prin ca Oprescu doar zice ca face drept pentru care ultimele articole ce-l au in centrul atentiei nu-i sunt deloc favorabile.

Ramane de vazut daca Sorin Oprescu va avea rabdare pana la urmatoarele alegeri prezidentiale din 2014 sau risca sa devina si el un nou „Obama” al Romaniei, al nu stiu catelea, pentru ca deja populatia le-a pierdut numarul.

1. Crin Antonescunu nu citeste bloguri fiindca n-are timp. Basescu a castigat voturi in mediul online si a scapat in acelasi fel de suspendare.
2. Crin Antonescu este coplesit de scorul electoral obtinut si nu mai are nicio idee incotro s-o apuce
3. Isi subestimeaza adversarul direct si, mai mult il ironizeaza. Asta nu va face nimic altceva decat sa-i aduca un plus de capital politic lui Calin Popescu Tariceanu
4. Nu numai ca face gafe majore dar nici nu-i „urecheaza” pe altii pentru gafele lor ( vezi Norica Nicolai si ideile ei despre nationalizare)
5. Discursul sau seamana din ce in ce mai mult cu cel al unui extremist, lucru deloc agreat de liberali si simpatizantii liberali.
6. Este ironic cu presa si intoarce spatele celor cativa sustinatori din randul jurnalistilor
7. Este printre putinii liderii politici care nu comunica in mediul online
8. Vine cu scuze penibile ( gen fraudarea alegerilor europarlamentare ) pentru a justifica procentul incredibil al PNL
9. Nu propune masuri doar critica
10. Nu are taria de a-si asuma un esec lamentabil

La PSD lucrurile par a fi ceva mai linistite si singurele declaratii sunt legate de „victoria netagaduita” a social democratilor. Este insa doar linistea dinaintea furtunii pentru ca Mircea Geoana se gaseste tot sub procentul pe care il are partidul pe care il conduce. Daca PSD a inregistrat un scor rezonabil, facand abstractie de procentul infim din cetatenii cu drept de vot care s-au prezentat la urne, aceasta se datoreaza exclusiv faptului ca electoratul din mediul rural a fost, ca de obicei, mai harnic decat cel din mediul rural. Se stie, de altfel, ca votantii PSD se regasesc cu preponderenta in mediu rural. Marea sansa a lui Geaona in cursa pentru presedentie ar putea fi trendul descendent pe care se afla atat PNL cat si al candidatului acestora pentru cursa prezidentiala, Crin Antonescu.

La PDL marea suparare pare sa se concentreze asupra filialelor care au sacrificat scorul partidului in favoarea procentelor candidatei independente Elena Basescu. Cezar Preda a avertizat ca aceste filiale vor suporta consecintele. Cu toate acestea, liberal democratii isi proclama si ei victoria la europarlamentare deoarece procentul partidului adunat la procentul obtinut de EBA este superior procentului obtinut de principalul „contracandidat” la voturile romanilor, PSD.

PNL are probleme si mai mari. Nu numai ca au obtinut un scor electoral mult sub asteptari, sub 15% dar oportunitatea de a o aseza pe  Norica Nicolai in fruntea listei candidatilor PNL este din ce in ce mai contestata de  membri si simpatizantii liberalilor. Foarte multe opinii sunt defavorabile modului in care a fost organizata si condusa campania liberala pentru scrutinul europarlamentar. In timpul in care toate aceste opinii negative isi fac simtita prezenta in media si online, Calin Popescu Tariceanu zambeste multumit si asteapta sa isi reocupe locul meritat, in fruntea liberalilor. Este doar o chestiune de timp pana cand „iluzia” Crin Antonescu – presedinte se va spulbera in neant.

Proaspetii europarlamentari ai PRM, Corneliu Vadim Tudor si Gigi Becali au obtinut pentru aceasta formatiune politica 3 mandate de europarlamentar dar se confrunta cu incapatanarea judecatorilor de a-i permite lui Becali sa paraseasca tara. Vadim chiar incearca sa se detaseze de Gigi printr-o strategie bine aleasa, afirmand ca-i va permite acestuia sa-si aleaga singur grupul politic din care sa faca parte in PE. In fond, Corneliu Vadim Tudor si-a atins obiectivul, a fost ales pe o functie si acum i se deschid portile televiziunilor , care in ultimul timp il ignorasera.

Singura teribil de multumita pare sa fie EBA – Elena Basescu – care dupa ce a obtinut, nu fara ajutor din partea PDL, un mandat de europarlamentar, s-a intors cuminte in sanul partidului care a crescut-o.

Scena politica romaneasca devine din ce in ce mai interesanta avand in vedere ca acum va trebui desemnat comisarul european iar Romania ar trebui sa beneficieze de ceva mai mult decat de ridicolul portofoliu al multilingvismului.