R: Nu se stie exact, dar 90.000 nu pot.

Dar ca sa urce o panta?

Cati civili parizieni merg la serviciu cu veste antiglont pe ei?

Am purces, asadar, cu o lista kilometrica in mana si o foame gigantica in glanda la cuvenitele cumparaturi.

Toate frumoase, rafturile pline, mai multe sortimente decat in alte magazine Kaufland. Asa ca, pret de mai mult de o ora, am pus in cos mai multe zeci de pachetele, pungulite, sticlute.

Ne-am indreptat catre case, toate erau deschise, am ochit una libera si am inceput sa transferam mormanul de cos pe banda.

Casiera ne astepta zambitoare sa terminam de asezat cumparaturile, in difuzoare se auzeau oferte la preturi incredibile, lume civilizata, lumina multa, totul parea frumos.

Dupa ce am terminat de asezat pe banda cea de-a 346-a punguta/pachetel/sticluta casiera a intrebat gingas:

-Platiti cu cardul?

-Da, zic, nu umblu cu atat cash la mine.

-Pai, s-ar putea sa nu mearga.

-Cum asa?

-Pai am vazut la colega acum cateva minute ca n-a mers. Da’ va scanez un produs si incercam.

N-a mers.

-La celelalte case merge? am intrebat deja iritat.

-Nu stiu, nu cred.

-Si de ce nu mi-ati spus inainte de a pune cumparaturile pe banda?

A zambit.

Asa ca am pus mormanul de pungute/pachetele/sticlute inapoi in cos si am incercat sa ma intorc in magazin, prin coada care se formase la casa.

Oamenii se uitau ciudat la noi, compatimitor. Asta pana le-am spus ca nu merg POS-urile. Atunci i-am compatimit eu.

Am facut apoi cadou cosul plin unui grup de angajate care depanau amintiri in mijlocul magazinului (e deja a 2-a zi de functionare, va dati seama cate s-au adunat…) si le-am comunicat ca nu pot plati cu cardul.

Una a zis ca i s-a parut ei ca nu merge. N-a stiut ce sa spuna cand am intrebat-o de ce n-au pus un afis.

M-am dus apoi la biroul de Informatii clienti unde o domnisoara recita preturile „incredibile” la microfonul statiei de sonorizare. I-am comunicat celeilalte ca nu le merg POS-urile, ca le multumesc pentru timpul pierdut degeaba la ei in magazin si ca ar fi civilizat sa-i anunte si pe ceilalti clienti sa se duca acasa daca vor sa plateasca cu cardul.

Mi-a spus ca n-are de unde sa stie ca nu merg POS-urile ca lor le-au cazut toate sistemele de vreo 10-15 minute

Am rugat-o sa foloseasca statia de sonorizare sau sa anunte macar casierele, si-a cerut scuze si m-a rugat sa mai stau putin! Nu se facusera inca 2 ore pierdute in Kaufland si n-am vrut sa le aniversez cu ei, asa ca am declinat oferta generoasa si am plecat. A trimis un om de la paza dupa noi, dar a facut drum-intors cand mi-a vazut fata.

Morala: Degeaba vii cu retete de afara, cu reguli de asezare a produselor, proceduri, reguli si regulamente daca angajatii isi lasa neuronii in cutia de valori de la intrare si nu le pasa de nimic.

P.S. De data asta au incalcat procedurile si n-au mai intrebat „Totul in regula la cumparaturi?”.

Pentru cand ‘om uita.

Mai intai a adaugat 15 minute atunci cand s-a facut ora 0, iar la expirarea acestui timp suplimentar a inceput sa numere inapoi:

PC Garage pe negativ

Vand orice rasa, orice animal, spuneti ce vreti si facem rost….

Charging pole in Malta

Cu cateva zile inainte, la Otopeni am vazut o turista straina care incerca sa-si incarce telefonul la o priza ascunsa intr-un stalp, folosita probabil la curatenie. A fost depistata rapid si apostrofata sever ca fura curentul tarii.

Cam asta e diferenta…

A, tot in aeroportul din Malta, singurul din tara, pusesera in sala de asteptare un pian cu coada la care turistii erau invitati sa cante. Si oamenii se bucurau de muzica, aplaudau, radeau, se distrau.