Agora CAD

Cotarea pe doua linii in AutoCAD

2020-05-26T10:12:00.000+03:00

Prin cotare pe doua linii ma refer la cotele folosite în general pentru uși/ferestre în planurile de arhitectura. Cota de sus reprezinta lățimea golului și cota de jos reprezinta înălțimea.

Cotarea precum cea din imagine se poate face în diferite feluri. Inițial articolul propunea editarea în Properties->Text->Text override dar în comentarii (multumesc Diana M.) a apărut o soluție mai buna: editarea proprietăților cotei la Properties->Primary units->Dim suffix. Folosind aceasta varianta se poate folosi și comanda Match Properties pentru a modifica alte cote. Pasii sunt urmatorii:

1. Se cotează golul cu o cota obișnuita

2. Se selectează cota și se deschide fereastra Properties (cu cota selectata click dreapta -> click pe Properties)

3. În fereastra Properties se adaugă text în câmpul Dim suffix de la secțiunea Primary units. Textul va fi \X urmat de înălțimea dorita, în cazul din imagine 210.

Ce este important de înțeles este ca "\X" este un indicator de formatare pentru AutoCAD si nu apare scris efectiv în cota. În textul cotei va apărea doar ce este scris după "\X". Aici pot scrie și cifre și litere, de exemplu 210 sau 210cm sau 210+30... și tot asa.

Indicatorii ce pot fi folosiți sunt:

\X - trece sub linia de cota

\P - schimba rândul fără a trece sub/peste linia de cota

<> - este dimensiunea efectivă a cotei (se actualizează dinamic dacă cota se schimba)

Indicatorii pot fi folosiți și în alte câmpuri din proprietățile cotelor (ex.: Text override, Dim prefix)

<> si \X se pot folosi o singură dată în proprietățile unei cote, simbolurile nu funcționează în cazul în care se folosesc "Alternate Units"

Nota: Acest articol a fost publicat in Martie 2009 si actualizat in Mai 2020.

Lansarea comenzilor in AutoCAD

2020-04-06T18:47:00.001+03:00

Aproape toate comenzile din AutoCAD pot fi lansate in mai multe feluri. In acest articol vom folosi cea mai simpla comanda - Line - (linie) pentru a exemplifica câteva moduri uzuale de a folosi comenzile in AutoCAD și câteva mai puțin obișnuite dar care se pot dovedi utile.

Varianta 1 - probabil cea mai simpla

Utilizarea comenzii din zona de instrumente (ribbon) afișata de AutoCAD in partea de sus a ferestrei de lucru:

un simplu Click (cu butonul din stânga al Mouseu-lui) pe iconița comenzii Line (marcata in imagine cu rosu) va lansa comanda Line și veți putea desena linii.

Varianta 2 - probabil cea mai rapida

Utilizarea unei taste sau a unei combinații de taste (shortcut), in acest caz tasta "L" urmata de tasta "Space" (sau "Enter"):

tastând "L" (litera mica sau mare nu are importanta) și apoi tasta "Space" rezultatul va fi de asemenea lansarea comenzii Line și ca dovada programul va cere prin intermediul Command Line (imaginea de mai sus) primul punct al liniei pe care doriți sa o desenați.

In general pentru comenzile de desenare și editare aceste doua variante de apelare sunt cele mai folosite. In funcție de preferințe fiecare utilizator AutoCAD va lansa o comanda fie folosind mouse-ul pentru a alege comada din zona de instrumente (ribbon) fie folosind tastatura pentru a tasta o combinație de taste ce lansează respectiva comada. Evident majoritatea comenzilor uzuale sunt prezente undeva in zona de instrumente și au de asemenea o combinație de taste (shortcut) ce le lansează din tastatură (aceste scurtături din tastatura pentru comenzi se găsesc in fișierul acad.pgp).

Cam asta e tot ce trebuie sa știi, mai ales dacă ești la început, dar asa cum scriam in deschiderea articolului, in AutoCAD exista "mai multe" feluri pentru a face același lucru. Multe din ele au devenit inutile dar dacă ești curios din fire iată mai jos câteva moduri mai putin obișnuite de a lansa comada Line.

Varianta 3 - old school

Utilizarea barelor de instrumente "clasice" (Toolbars):

Avem mai sus bara de instrumente "Draw" ce contine si comanda Line (e prima). Cu un Click pe iconița comenzii Line (marcata in imagine cu rosu) se va lansa comanda Line și veți putea desena linii.

Dar nu este simplu sa găsiți aceste Toolbars in versiunile noi de AutoCAD. Înainte ca meniurile cu instrumente sa arate asa cum arata acum (tip ribbon - prima poza din articol) AutoCAD (precum multe alte programe) folosea pentru instrumente asa numitele Toolbars. Acestea sunt "bare" cu iconițe grupate tematic in "bare de instrumente" - "toolbars" pe care le poți pune cam oriunde pe ecran. Multe programe încă folosesc tipul acesta de interfața și deși AutoCAD a trecut încă de prin 2008 la meniuri tip ribbon vechile toolbars exista încă pitite pe undeva. Iata mai jos drumul spre "bara" dedicata instrumentelor de desenare in care primul instrument este chiar comanda Line (cea din imaginea de mai sus doar ca pusa pe verticala de data aceasta).

Cel mai probabil Meniul de sus de la care începe căutarea prin click pe Tools nu va apărea pe ecran, pentru a-l face vizibil mai e nevoie de un pas: click pe săgețica marcata in imaginea de mai jos și apoi click pe Show Menu Bar (jos de tot) in meniul ce se va deschide.

Asa cum se vede accesarea comenzii line in acest fel in versiunile noi de AutoCAD necesita pregătiri intense. In fapt redescoperim prin măruntaiele programului o interfața pe care nu o mai utilizează... și nu e singura!

Varianta 4 - și mai old school

Din meniul Draw:

Click pe comada Line, prima din meniul Draw (precum in imaginea de mai sus) și ai lansat comanda Line într-un alt fel.

Dacă in versiunea de AutoCAD pe care o ai in fata meniurile de sus nu apar (File, Edit, View, Insert, etc) tastează MENUBAR urmat de Space urmat de 1 urmat din nou de Space și vor apărea. Astfel am folosit o variabila de sistem (MENUBAR) pentru a face ceea ce mai sus, in varianta 3, am făcut folosind un meniu.

Varianta 5 - probabil nu a folosit-o nimeni niciodată

Utilizarea asa numitelor "Tool Palettes":

Știu ca pare incredibil, dar undeva intre Menus, Toolbars și Ribbon, AutoCAD a mai introdus încă un fel de bare cu instrumente numite Tool Palettes - "palete de instrumente" (imaginea de mai sus). Acestea încă exista și ele pe undeva prin program și se aduc pe ecran cu comanda "toolpalettes" urmata de Space (Enter). Se cauta apoi in Tab-urile din dreapta "paleta" numita Draw se da click pe ea și într-un final se da click pe prima iconița care este Line. Inutil dar se poate accesa comanda Line și asa.

Varianta 6 - bonus

Varianta 6 este de fapt o versiune a variantei 2 și implica accesarea Line prin scrierea comenzii direct in Command Line. Ce face aceasta varianta mai interesanta este abilitatea versiunilor noi de AutoCAD de a da sugestii pe măsura ce începi sa scrii in Command Line. Aceasta varianta va deveni utila pe măsură ce avansezi in cunoștințe pentru a putea găsi comenzi și opțiuni diverse, pe baza denumirii, fără sa mai fie nevoie sa cauți prin toată interfața după o iconița.

Iată mai jos meniul de sugestii după ce tastez "li" primele doua litere ale comenzii Line.

Nu are importanta dacă se tastează litere mari sau mici, AutoCAD la va face majuscule singur si apoi va afișa in partea dreapta (vezi imaginea de mai sus) o serie de comenzi al căror nume începe cu literele tastate de tine. Este valabil pentru orice litera sau combinație de litere ai tasta. Apoi te poți duce cu Mouse-ul pe comanda respectiva și... Click pentru a lansa comanda.

In cazul nostru am tastat "li" și după ce au apărut comenzile posibile am dat click pe Line având ca rezultat lansarea comenzii Line.

Deși poate părea redundant sau chiar inutil acest mod de a accesa/cauta comenzi atunci când nu știi exact pe unde sunt se poate dovedi foarte util și chiar mai rapid in anumite situații.

Concluzii: In AutoCAD de cele mai multe ori se poate ajunge in același loc pe mai multe drumuri. Depinde doar de tine sa-ti alegi drumul preferat, fie el mai scurt, mai rapid sau mai comod. In principiu toate sunt corecte.

Multumesc daca ai rezistat pana aici si spor la desenat!

6+1 ponturi de Abecedar

2020-04-05T12:30:00.001+03:00

In AutoCAD poti folosi tasta Space in loc de Enter in timpul lucrului
Shift + Selectie deselecteaza obiecte selectate
Backgroundul (fundalul) se schimba din: Options -> Display -> Colors -> Color (! la "Context" se alege "2D model space" si la "Interface Element" se alege "Uniform background")
F8 activeaza/dezactiveaza ORTO,
F3 activeaza/dezactiveaza OSNAP
Dubu Click pe rotita de la mouse (Scroll wheel) este Zoom Extents (adica "zoom pe toate elementele desenului")
Shift+Space+Select selecteaza pe rand obiecte suprapuse. In versiunile noi se poate activa o fereastra separata in care apar toate obiectele suprapuse in momentul in care se face selectia (cu Click pe un obiect) - aceasta fereastra se activeaza/dezactiveaza cu Ctrl+W.

+

7. F1... este HELP

Nota: Acest articol a fost publicat in Martie 2009 si actualizat in Aprilie 2020.

Standarde de lucru in AutoCAD - partea I (concept)

2012-03-10T00:29:00.000+02:00

Acesta este primul dintr-o serie de articole dedicate standardelor de lucru in AutoCAD. Voi incerca sa lamuresc pe parcursul acestora la ce ma refer prin sintagma "Standard de lucru in AutoCAD" (partea I - concept), ce trebuie sa contina un standard (partea II - continut), cum se concepe si implementeaza un standard de lucru (partea III - redactare si implementare). Ultima parte (Cum sa-ti faci propriul standard de lucru in AutoCAD) contine un ghid pentru utilizatorul obisnuit privind definirea unui standard de lucru "pentru acasa". De ce? Pentru ca, castigi timp! (MULT)

1. Ce inseamna "Standard de lucru" in AutoCAD?

Un standard inseamna in general o colectie de reguli (norme) ce reglementeaza calitatea, caracteristicile, forma etc. unui produs respectiv documentul in care sunt consemnate acestea (DEX). In AutoCAD inseamna acelasi lucrul doar ca "produsul" este reprezentat de desene/ planuri/proiecte si regulile (normele) privesc reprezentarea grafica, utilizarea programului, stocarea si accesarea fisierelor si multe altele.

Concret, un Standard de lucru in AutoCAD (la care ma voi referi de acum incolo ca SLA) cuprinde o parte scrisa in care sunt descrise regulile de reprezenatare si lucru cu programul (voi detalia ulterior) si o serie de fisiere de uz intern ce vor fi folosite in cadrul respectivului standard (ex.: fisiere *.ctb pentru plot, fisiere sablon *.dwt, etc).

Dimesiunea si continutul unui SLA sunt doua concepte extrem de flexibile. Acestea depind evident de tipul si dimensiunea organizatiei in care sunt utilizate. Astfel, un liber profesionist va avea nevoie de un fisier sablon (.dwt) ale carui puteri deosebite le voi descrie in partea IV si cateva conventii de reprezentare (care in cele mai multe cazuri nu necesita redactarea separata). In cazul unui birou de proiectare, in cadrul caruia lucreaza o serie de specialisti si eventual operatori, SLA va fi mai complex, de preferinta redactat si va contine normele de reprezentare, elementele specifice de personalizare, instrumentele de productivitate interne (meniu, workspace, lisp, script, VBA) precum si regulile de denumire a fisierelor si directoarelor. Evident va contine si fisierele ACAD necesare punerii in practica (dwt, ctb, lin etc) precum si librarii de obiecte (block-uri).

Ca orice standard si SLA se afla sub presiune constanta atat din partea utilizatorilor cat si din partea celor care il concep. Astfel cu cat este mai stufos cu atat devine mai greu de utilizat si cu cat este mai succint cu atat va naste mai multe intrebari si neclaritati. Asadar un bun manager va trebui sa gaseasca echilibrul intre usurinta in utilizare si cantitatea de informatie absolut necesara bunei practici in cadrul organizatiei. Putem spune ca SLA este de fapt un proces nu o colectie de documente pentru ca de fapt incepe cu stabilirea primei reguli si se dezvolta/adapteaza continuu pe parcursul utilizarii.

2. De ce sa dezvolt si sa implementez un SLA?

Sunt aproape sigur ca oricine a fost implicat in lucrul cu AutoCAD pentru mai mult timp stie deja zeci de raspunsuri. Cel mai probabil s-a confruntat de nenumarate ori cu desene in care a pierdut mai mult timp cu operatiuni de standardizare (distributia obiectelor pe layere, controlul proprietatilor, stilurile de cotare si text etc) decat cu lucrul efectiv si valoarea adaugata respectivului desen.
Ce face de fapt un standard este sa scuteasca tot acest timp, fie ca vorbim despre desene incepute de la zero fie ca vorbim despre continuarea/corectarea/completarea unor proiecte aflate in desfasurare. De fapt e o problema simpla de organizare. Este evident ca voi gasi mai repede o carte intr-o biblioteca ordonata decat intr-un morman de carti aruncate pe jos. Este la fel de evident ca voi gati mai repede un anumit fel de mancare daca am toate ingredientele pregatite si asezate in recipiente decat daca trebuie sa ma apuc sa toc/tai/portionez pe fiecare in parte. Daca acasa nu este intotdeauna posibil in AutoCAD este, trebuie doar sa acord putin timp problemei, timp ce se va amortiza inzecit pe parcurs.

Astfel ajungem la principalele motive pentru care merita sa dezvolt si sa implementez un SLA: EFICIENTA si CALITATEA. Un standard de lucru nu face decat sa scada timpul si sa mareasca calitatea proiectelor... si cine nu are nevoie de asa ceva? Fie ca utilizezi AutoCAD-ul acasa pentru proiecte personale fie ca esti CAD Manager intr-un birou cu 80 de utilizatori, conceperea si implementarea unor elemente standardizate in procesul de lucru nu poate decat sa reprezinte un beneficiu. Evident cantitatea de resurse necesara va fi direct proportionala cu complexitatea si frecventa proiectelor insa atat timp cat exista cat de putina rutina in lucrul tau de zi cu zi standardizarea te va ajuta sa devii mai eficient si mai precis.

3. Beneficii si riscuri ale SLA

Discutia despre beneficii a fost deja purtata mai sus, cuvintele cheie sunt: mai repede si mai bine. Riscurile implementarii unui SLA tin mai degraba de greseli de conceptie si implementare.
Voi trece in revista doar doua pe care le consider importante urmand sa detaliez in parea III a seriei de articole dedicate. Astfel probabil principalul risc este supra-standardizarea. Practic in incercarea de a ordona excesiv ordinea ta devine ineficienta in utilizare. Cu cat un standard de lucru este mai stufos cu atat va fi mai neprietenos si mai greu de invatat si de pus in practica. De fapt aici intervine echilibrul despre care vorbeam mai devreme intre cantitatea de informatie necesara si usurinta in utilizare.

Cel de-al doilea risc despre care voi scrie este dificultatea de adaptare la nou (versiune noua a programului, tipuri noi de proiecte etc.). Este o problema de flexibilitate a standardului, cu cat este mai specific cu atat risca sa devina mai greu de adaptat la schimbare. Evident un standard bun este un standard flexibil conceput astfel incat sa poata fi usor actualizat in cazul upgrade-ului software/harware, schimbarii arhitecturii retelei, marirea sau miscorarea numarului de utiliaztori si pe cat posibil aparitia de tipuri noi de proiecte respectiv suspendarea unui anumit tip de activitati.

In concluzie un SLA bun este un standard ce contine informatie esentiala lucrului intr-o forma usor de inteles, aplicat si adaptat eventualeleor schimbari. Beneficiile folosirii si a unui simplu fisier sablon (template) ce contine layerele, stilurile de cotare, stilurile de text si eventual cartusele de fiecare data cand incepem un desen nou sunt incomparabile cu timpul efectiv petrecut cu intocmirea acestuia!

Acestea fiind zise (in cazul de fata scrise), voi incheia aici prima parte si voi continua in partea II cu continutul unui Standard de lucru in AutoCAD.

Spor la lucru!

AutoCAD-ul si profesia

2009-07-22T14:22:00.001+03:00

Am hotarat sa scriu postarea aceasta dupa ce am observat, ieri, ca pe site-urile de joburi posturile de operator CAD au peste 700 de aplicanti si posturile de inginer/arhitect de zece ori mai putini. Evident cifrele pe care le-am vazut sunt afectate de perioada anului (iulie) si de situatia economica particulara (criza economica, criza locurilor de munca, somaj in crestere etc.) dar chiar si asa discrepanta e prea mare.
Nu ma pot abtine sa ma intreb: oare cei 600 care aplica la operator si nu la inginer/arhitect stiu doar AutoCAD?
si oare e bine?
Raspunsul vine mai jos intr-o postare despre Autocad ca mijloc pentru atingerea unui scop si despre importanta urmaririi profesiei inaintea uneltelor folosite de profesia respectiva.
Ce as sfatui pe cineva care e acum la liceu si e pasionat de calculator si Autocad?
l-as sfatui sa-si aleaga domeniul in care vrea sa lucreze cu Autocad-ul si sa se pregateasca pentru el. Daca stie si Autocad e foarte bine dar nu va fi nici pe departe suficient. Mai mult decat atat, in timp, sa stii Autocad se poate transforma din avantaj in handicap daca ramane DOAR Autocad.
Sa presupunem ca esti la liceu sau l-ai terminat si iti place sa lucrezi in AutoCAD, ai vrea sa-l inveti si mai bine si te gandesti sa dai la o facultate unde sa-l folosesti. Fie ca e Politehnica, Constructii sau Arhitectura crede-ma pe cuvant e muuult mai important sa faci tot ce poti pentru a intra la facultate, a termina cat mai bine si a deveni apoi cat mai bun in meseria respectiva decat sa inveti cat mai bine Autocad. Pentru Autocad o sa ai tot timpul si dupa ce intri, Autocad-ul de baza se poate invata in cateva luni si dupa inca 1-2 ani de lucru, in timpul facultatii, pe proiecte concrete, inveti mai mult decat suficient ca sa-ti duci la bun sfarsit desenele de zi cu zi... mai greu e SA AI PROIECTE SI DUPA CE TERMINI! si asta ar trebui sa fie grija ta principala.
Chiar si ca meserie de sine statatoare operarea Autocad sau CAD Management-ul necesita cunostinte tehnice din domeniul in care lucrezi. Cei mai apreciati operatori si CAD Manageri sunt cei care cunosc cel mai bine domeniul in sine nu doar Autocad-ul tocmai pentru ca daca beneficiezi de training-ul potrivit poti deveni foarte eficient in AutoCAD mult mai repede decat inveti sa... proiectezi autostrazi sa zicem.
Nimic nu te impiedica ca odata terminata scoala sa devii operator CAD sau Manager CAD dar in primul rand trebuie sa fi sigur ca esti cu studiile cat de departe a fost posibil.
E important sa intelegi felul in care deciziile tale de acum iti influenteaza viitorul si e mai bine sa alegi corect acum decat peste zece ani. Daca acum gresesti mai devreme sau mai tarziu va trebui sa alegi din nou si va deveni din ce in ce mai greu.
Revenind la subiect concluzia ar fi urmatoarea:
AutoCAD-ul e ca un bisturiu... oricine il poate tine in mana si poate invata sa-l foloseseasca, cu ceva documentare ,dar asta nu il face doctor si nici nu ii va permite vreodata sa faca operatii, asa ca daca iti place sa lucrezi cu bisturiul doreste-ti in primul rand sa fii doctor, apoi opteaza pentru chirurgie si abia dupa aceea are sens sa devii un maestru al bisturiului. Pana atunci e ok sa te joci cu el dar nu il confunda cu profesia.
Spor la invatat :)

Design Review 2010 – DWF, DWG, PDF etc

2009-07-20T22:40:00.001+03:00

Design Review 2010 este un soft Autodesk gratuit si reprezinta o alternativa oferita celor care au nevoie sa deshida/corecteze/printeze proiecte create in AutoCAD fara a cumpara programul. Alaturi de DWG TrueView 2010, Design Review 2010 este gandit ca un program care sa ajute colaborarea intre cei implicati intr-un proiect (beneficiar, proiectant, executant, consultanti tehnici etc) chiar daca acestia nu detin licente AutoCAD.
Sa vedem pe scurt: cui foloseste? cum arata? si ce face?
Design Review 2010 este de fapt cea mai recenta versiune a vechiului DWF Viewer. Asa cum spune si numele initial este un soft pentru deschis DWF-uri. In afara de deshis se mai pot adauga diferite note si printa respectivele planuri.
DWF (DesignWebFormat) este un fel de concurenta a PDFului. Un format in care se pot publica desenele ACAD si care poate fi deshis si manipulat fara a avea AutoCAD instalat. DWF-urile pot fi 2D si/sau 3D si contin un minim de informatii necesar intelegerii desenului.
Teoretic lucrurile ar functiona cam asa: proiectantul care are licenta AutoCAD face o propunere de proiect pe care o salveaza ca DWF si o trimite clientului sa o vada. Clientul care nu are AutoCAD (si nici copii care sa pirateze) descarca gratuit de la AutoDesk noul DR(DesignReview) 2010 si cu el deschide DWF-ul primit de la proiectant. Folosind instrumentele de adnotare ale programului face cateva modificari si note pe plan dupa care il trimite inapoi. La fel se intampla apoi de fiecare data cand planul respectiv trebuie sa ajunga la cineva care nu are AutoCAD dar care trebuie sa intervina sau sa corecteze diferite elemente ale proiectului. Chiar si cand vine vorba de printare daca cei implicati aleg sa printeze la un centru de copiere fara licenta AutoCAD ei pot face asta folosind noul DR2010.
Buuuun, asta e teoria! Ce se intampla in realitate? Greu de spus, in Romania cred ca cu totul altceva pentru ca se pirateaza la greu si pentru ca PDF-ul e muuult mai popular decat DWF-ul asa ca daca vrei sa-i trimiti cuiva, care nu are AutoCAD, un plan pentru revizuire foarte probabil o sa trimiti un PDF si o sa trimita inapoi PDF-ul mazgalit si apoi scanat.
Dar sa revenim la subiect si anume: Design Review 2010.
Interfata: Ultima versiune DR introduce o combinatie intre interfata tip Ribbon si ToolPalettes alaturandu-se astfel celorlalte produse lansate de Autodesk in ultimii doi ani. E foarte bine venita pentru ca ofera acces usor la aproape toate instrumentele programului, de altfel nu prea multe. Dezavantaje: poate ajunge sa ocupe 2/3 din ecran si la prima vedere pare cam confuza combinatia intre ribbon, toolbars si toolpalets inghesuite toate pe ecran.
Formate: Asa cum am spus formatul pentru care a fost facut este DWF dar incepand cu aceasta versiune DR poate deshide si PDF si DWG (DWG doar cu TrueView instalat si nu deshide chiar DWG ci face o conversie a acestuia in DWF)
Printare: DR ofera cam toate facilitatile de printare uzuale si chiar una in plus avand o optiune de printare a desenului pe mai multe pagini mai mici. Practic daca vreau sa printez un A1 pe opt foi A4 DR face toata aranjarea fara a mai fi nevoie sa fac eu layout-uri separate sau alte artificii.
Adnotare: Odata deschis desenul in DR poti sa mazgalesti peste el cum vrei… sageti, norisori, texte, linii, mesaje si orice iti trece prin cap. Dezavantaje: cred ca e mult mai simplu cu markerul pe hartie. Avantaje: pe hartie nu ai UNDO si DELETE
2D/3D: DR se descurca la fel de bine cu DWF-uri 2D si 3D. Are toate instrumentele de navigare necesare, poate interpreta “saved VIEWS”, poate face sectiuni si are diferite tipuri de vizualizare a modelului (shaded, whireframe etc).
Diverse: DR recunoaste: layere, proprietati ale obiectelor, dimensiuni (are propriile instrumente de masurare inclusiv pentru suprafete), sheet sets, layouts
DR poate deshide PDFuri si le poate combina intr-un singur document.
DR poate deschide DWG si DXF daca e instalat impreuna cu DWG True View. In realitate converteste respectivele fisiere in DWF-uri si deschide rezultatul… dar tot e ceva.
Si cu asta gata. Pentru cineva care a folosit foarte rar formatul DWF cred ca m-am descurcat destul de bine :)
In sectiunea de Download avem un link direct catre pagina AutoDesk de unde se descarca gratuit Design Review 2010.

Buna practica in AutoCAD

2009-07-14T23:38:00.001+03:00

Afara ba sunt 35 de grade si umezeala ca la tropice, ba ploua cu nemiluita cu tunete si fulgere. E aproape imposibil sa treci peste zi fara cofeina si cheful de munca lipseste cu desavarsire. Moment bun sa mai scriu ceva pe blog. Oarecum ironic subiectul este "Buna practica in AutoCAD" (asta doar pentru ca aveam pregatita postarea de mai demult si o sa termin repede ca sa ma intorc la stat degeaba).
Buna practica in lucrul cu AutoCAD e un concept destul de tulbure. In mare cam toti utilizatorii care au trecut de la incepator la mediu sunt convinsi ca sunt deja avansati si buna practica se confunda cu modul lor de lucru. De aici reticenta la standarde (cu exceptia celor auto-impuse) si convingerea ca altfel nu se poate sau nu e bine.
Daca te regasesti in categoria de mai sus postarea aceasta nu este pentru tine pentru ca stiu ca tu deja lucrezi perfect. Daca insa nu esti convins ca lucrezi perfect si in general esti curios sa vezi si cum fac altii iata mai jos cateva directii de "buna practica" pe care le-am invatat/citit/descoperit in anii de lucru:
Nimic nu e obligatoriu ci mai degraba, sub deviza:
Ar fi bine sa...

incepem orice desen nou in mod metric adica cu acadiso.dwt (pentru RO – aici detalii)
folosim cote asociative
modificam stilul de cotare din "Use overall scale of:" (Modifiy Dimension Style - Fit) aceasta scaleaza proportional toate elementele cotei fara a mai fi nevoie sa le modificam noi pe fiecare in parte
folosim un stil de text separat pentru cote cu Height=0 in Text Style pentru ca asa cota va folosi inaltimea de text din proprietatile cotei nu din stilul de text
folosim dim prefix, dim suffix si formulele <>, \P si \X pentru a adauga text inainte dupa sau sub textul initial al cotei (vezi aici detalii)
nu explodam cotele
nu modificam dimensiunea aratata de cote din Properties – TextOverride
folosim SingleLineText - TEXT (DTEXT) pentru texte pe o linie si MultiLineText - MTEXT pentru texte pe mai multe linii
folsim superscript si unicode pentru diferite simboluri in text, numere la putere, fractii, grade etc. (nu combinatii de linii, cercuri, text, numere mici si mari etc.)
folosim doar daca e absolut necesar alt tip de Justify la TEXT decat cel prestabilit (Left)
folosim doar daca e absolut necesar alt Width factor la TEXT decat cel prestabilit (1)
folosim inaltimi de text numere naturale si daca se poate cat mai aproape de standarde
folosim pe cat posibil fonturi native autocad *.shx (macar pana inainte de plotare)
nu explodam texte MTEXT
folosim in 99.9% din cazuri hasuri asociative
nu explodam hasuri mai ales daca sunt pe suprafete mari
cream blockuri pe Layerul 0 din obiecte cu Color-ByBlock si Linetype-ByBlock
folosim pe cat posibil polylinii in loc de linii
desenam pe cat posibil cu Color-ByLayer si Linetype-ByLayer (mai bine mai multe layere decat mai putine)
desenam 1:1 in milimetri sau 1:1 in metri (metri pentru planurile de mari dimensiuni - urbanism, edilitare, drumuri, cadastru etc)
plotam din layout - paper space (uite aici o metoda simpla si rapida)
desenam in layout - paper space elementele ce tin doar de plotare (ex: cartus, chenar)

Recomandari generale:

pastrarea unui stil consistent si unitar de reprezentare in desene (STANDARDIZARE) – arata mai bine, se verifica mai usor, se castiga timp
salvarea DWG-urilor ca versiune mai veche (ex:2004)
daca nu contin elemente aparute in versiunile noi (ex:dynamic blocks) – pentru ca nu se stie unde o sa ajunga si cand ai nevoie sa-l deshizi pe alt calculator

Cam atat mi-am adus aminte acum. Cele de mai sus nu sunt inventia mea ci mi-au fost si mie sugerate/impuse/ recomandate de sefi/clienti, si/sau le-am citit la randul meu in carti/forumuri/bloguri/standarde. Despre o parte din ele am mai scris pe blog si despre o parte voi scrie de acum incolo asa ca daca cele de mai sus ti se par pertinente si nu ai inteles mai nimic din fraza pe care o citesti chiar acum urmareste in continuare agoracad.blogspot.com
Multumesc si toropeala placuta :)

Variabile de sistem in AutoCAD

2009-06-16T18:10:00.001+03:00

Acest articol reprezinta o introducere in subiect si raspunde urmatoarelor intrebari:

Ce sunt variabilele de system in AutoCAD?
Ce fac variabilele de system in AutoCAD?
Cum se folosesc variabilele de system in AutoCAD?

Pentru diferite variabile de sistem explicate urmareste seria de articole "Sapte variabile pe saptamana" care apare in fiecare miercuri (incepand de saptamana viitoare).
Ce sunt variabilele de sistem in AutoCAD?
Variabilele de sistem sunt locul in care AutoCAD pune, ca sa tina minte, diferite valori. Ele se prezinta sub forma unui nume (ex: LTSCALE, DWGNAME, GRIPS) care are atribuite valori (ex: LTSCALE=50, DWGNAME="plan.dwg", GRIPS=1).
In functie de acces variabilele de system sunt de doua feluri:
read-only - adica le putem vedea dar nu le putem schimba (ex:ACADVER care ne arata ce versiune de AutoCAD folosim)
read-write - adica le putem vedea si le putem schimba valoarea (ex:ORTOMODE care controleaza daca modul ORTO e pornit sau oprit). In articol vom vorbi doar despre cele pe care le putem modifica.
Ce fac variabilele de sistem in AutoCAD?
Variabilele de sistem reprezinta, alaturi de ferestrele de dialog si meniuri, principalele moduri de interactiune cu programul. Ele controleaza:
- mediul de lucru
- modul in care actioneaza anumite comenzi
- modul de afisare
- multe multe altele
In AutoCAD, in functie de versiune, sunt cateva sute de variabile de sistem, evident imposibil de memorat/invatat. Ce conteaza este ca ele exista si se pot retine cele de uz curent. Practic ne putem gandi la ele ca la comenzi, evident nu stii toate comenzile din AutoCAD dar le stii/inveti pe cele de care ai nevoie.
De fapt, fara sa stim, umblam cu variabile de sistem de fiecare data cand lucram in AutoCAD doar ca nu le accesam direct ci prin intermediul meniurilor, ferestrelor sau raspunsurilor din linia de comanda.
Ex: - cand alegem din Dimension Style - Primary Units - Precision - 0.00 ca sa avem doua zecimale la cote nu facem altceva decat sa setam variabila de sistem DIMDEC la valoarea 2
- cand introducem distanta de OFFSET la 50 nu facem altceva decat sa setam variabila OFFSETDIST la valoarea 50
In multe cazuri e mai simplu sa obtinem rezultatul dorit folosind ferestrele de dialog sau comenzile in forma in care sunt dar exista situatii in care controlul anumitor parametri folosind direct variabila de sistem e mai usor sau chiar e singura varianta. Pentru aceste cazuri trebuie sa stim:
Cum se folosesc variabilele de sistem in AutoCAD?
Asa cum am aratat mai sus multe din actiunile noastre in AutoCAD au ca rezultat schimbarea valorilor unor variabile fie ca vrem fie ca nu.
Dar cum schimbam valorea unei variabile, direct, fara a folosi o fereastra de dialog sau un meniu?
Cel mai simplu este sa tastam numele variabilei in linia de comanda (command line) urmat Enter apoi noua valoare si iar Enter.
Ex: Daca tastam SAVETIME urmat de Enter, pentru a modifica variabila cu acelasi nume, rezultatul va arata asa:

Enter new value for SAVETIME <10>:

unde SAVETIME e numele variabilei pe care vrem sa o schimbam, iar intre <> avem valoarea curenta (in cazul de fata 10). Tot ce ramane e sa tastez noua valoare si apoi Enter. Variabila din exeplu – SAVETIME - controleaza intervalul de timp la care se face auto-save (salvare automata) iar numarul(valoarea) reprezita minute.
Concluzie:
numele variabilei - Enter
valoarea noua – Enter
si gata am schimbat o variabila de sistem
Bine de stiut:

cu variabilele nu e chiar de joaca, e recomandat sa umblam la ele doar cand stim exact ce facem
in functie de locul in care sunt memorate variabilele de sistem in AutoCAD se impart in:
- variabile stocate permanent in registrii (odata setate raman valabile pentru toate desenele pana la o noua setare)
- variabile stocate permanent in DWG (sunt stocate in fiecare DWG si au in fiecare desen valorile atribuite in desenul respectiv)
- variabile stocate temporar ( variabile pe care, indiferent daca au fost sau nu modificate in timpul sesiuni de lucru, programul le va reseta la inceperea fiecarei sesiuni noi atribuindu-le valorile prestabilite <default>
ex: FILEDIA cu valoarea 1)
in functie de parametrul pe care il controleaza fiecare variabila de sistem AutoCAD poate avea doar anumite valori sau tipuri de valori, pentru a folosi o variabila trebuie sa stim foarte bine cum se numeste, ce valori poate lua, ce inseamna fiecare valoare
variabilele de system AutoCAD se pot schimba si cu comanda SETVAR sau cu comanda din ExpressTools SYSVDLG.
Avantajul la SYSVDLG este ca deschide o fereastra frumoasa de dialog cu toate variabilele si pentru fiecare variabila ne arata valoarea curenta, valoarea initiala si valoarea noua pe care o atribuim precum si explicatii despre ce face respectiva variabla de sistem , unde e salvata, ce tip de date retine si ce efect au valorile atribuite (vezi imaginea mai jos)
in AutoLisp variabilele se manipuleaza cu ajutorul functiilor getvar respectiv setvar

Introducere in programarea AutoLISP

2009-05-22T14:40:00.001+03:00

In prima postare despre AutoLISP (Introducere in AutoLISP) am vorbit despre cum putem folosi programe AutoLISP in AutoCAD fara a sti mai nimic despre programare.
Articolul de astazi vorbeste despre programarea si notiunile de baza AutoLISP. De aceasta data am apelat la cineva mai in masura sa scrie un astfel de articol si anume Robert Green care mi-a permis sa traduc si public pe blog o postare excelenta a sa despre introducerea in programarea AutoLISP.
Articolul original in limba engleza poate fi gasit aici. Pentru a afla mai multe despre Robert Green puteti vizita site-ul sau http://www.cad-manager.com/ sau ii puteti citi articolele publicate in fiecare saptamana la Cadalyst.
To Robert Green: If you somehow read this, thank you again.
Note: Following article is Property of Robert Green and CAD-Manager.com

Notiuni de baza in AutoLisp

AutoLisp este cel mai vechi limbaj de programare in AutoCAD si vei fi uimit de cate instrumente de programare gasesti pe Internet. Cu ceva cunostinte de Autolisp poti integra rutinele deja existente in propriile programe castigand astfel un control superior asupra AutoCAD-ului.
Primul lucru care trebuie stiut este ca AutoLisp are doua fisiere cheie si o functie importanta care excuta diferite actiuni la pornirea AutoCAD-ului. Cele doua fisiere se numesc: ACAD.LSP si ACADDOC.LSP iar functia este S::STARTUP, acestea sunt descrise mai jos:
ACAD.LSP - Acest fisier se incarca la pornirea AutoCAD-ului. Toate programele/rutinele pe care le puneti in acest fisier se vor incarca automat de fiecare data cand se lanseaza programul AutoCAD. Fisierul ACAD.LSP se afla in mod normal in directorul SUPPORT al instalarii AutoCAD.
ACADDOC.LSP - acest fisier se incarca de fiecare data cand se creeaza un desen nou in AutoCAD 2000, 2000i, 2002. Orice programe sau rutine adaugate in acest fisier se vor incarca automat la inceperea fiecarui desen. A se retine ca ACAD.LSP se incarca doar la crearea primului desen si ACADDOC.LSP se va incarca la crearea urmatoarelor desene in sesiunea respectiva de lucru. In AutoCAD R14 nu este nevoie de fisierul ACADDOC.LSP deoarece ACAD R14 nu permitea deschiderea mai multor desene in aceeasi sesiune de lucru. Fisierul ACADDOC.LSP se afla si el, in mod normal, in directorul SUPPORT al instalarii AutoCAD.
functia S::STARTUP - aceasta functie se foloseste de obicei in fisierul ACADDOC.LSP (sau ACAD.LSP pentru R14) si nu face altceva decat sa ruleze comenzi pe care vrei sa le folosesti la inceperea oricarui desen nou. Aceasta functie este ideala pentru setarea variabilelor de sistem cum ar fi DIMSCALE, parametri VIEWRES, layerul curent la inceperea desenului etc. Puterea functiei S::STARTUP sta in faptul ca ruleaza automat si iti da posibilitatea sa controlezi mediul de lucru in care incepi desenele noi.

Exemple

Ce crezi ca se va intampla daca creezi un fisier ACADDOC.LSP, in directoul SUPPORT, si pui in el urmatorul text?

(defun s::startup ()
(alert “Salut!”)
(princ)
)

Ei bine cu DEFUN nu facem altceva decat sa DEfinim o FUNctie (de aici si numele) care se numeste S:STARTUP si despre care stim deja ca va rula de fiecare data cand incepem/deschidem un desen in AUTOCAD. Continutul functiei e reprezentat de o fereastra de notificare (ALERT box) in care va scrie "Salut!" urmata de PRINC care e recomandat sa fie ultima linie a oricarui program AutoLisp.
Salveaza noul fisier ACADDOC.LSP, verifica sintaxa ca sa fii sigur ca nu s-au strecurat greseli si porneste AutoCAD. Intelegi rezultatul si cum a aparut?
Sa avansam putin cu exemplul incercand:

(defun s::startup ()
(setvar “textsize” 0.125)
(setvar “dimtxt” 0.125)
(princ)
)

In acest exemplu setam marimea textului (textsize) si marimea textului de la cote (dimtext) la o valoare prestabilita de 0.125 (sau 1/8" daca preferati) de fiecare data cand deschidem sau incepem un desen. Motivul pentru care am folosit valori zecimale este ca nu intotdeauna desenele vor fi in sistem de coordonate arhitectural sau fractional asa ca valoarea zecimala este cel mai comun mod de a introduce date. <n.t.: articolul se adreseaza preponderent cititorilor din tari cu sistem Imperial (USA, UK, Australia) si de aceea autorul explica introducerea datelor ca numere zecimale. Pe noi nu ne deranjeaza deloc pentru ca oricum folosim sistemul zecimal>
Sa continuam exemplul si sa spunem ca, de fapt, am vrea ca TEXTSIZE (marimea textului) sa fie 0.125 din valoarea DIMSCALE care exista deja in desen. Pentru a face asta ne va trebui o comanda noua numita GETVAR care ne permite sa obtinem valorile deja existente ale variabilelor (in loc sa le dam o noua valoare) si o functie de inmultire (semnul obisnuit *) ambele folosite in aceeasi secventa cod. Cu putina imaginatie va iesi urmatorul program:

(defun s::startup ()
(setvar “textsize” (* 0.125 (getvar “dimscale”)))
(setvar “dimtxt” 0.125)
(princ)
)

De retinut ca secventa de cod care atribuie o noua valoare pentru marimea textului interogheaza valoare curenta a DIMSCALE pe care o inmulteste cu 0.125 si apoi atribuie rezultatul variabilei TEXTSIZE. Ordinea in care executa operatiile aflate intre paranteze este de la interior spre interior. De asemenea de tinut minte ca fiecare paranteza deschisa trebuie apoi inchisa.

Fisiere si functii LSP

Pe masura ce incepi sa-ti scrii propriile programe devine logic sa salvezi codul in fisiere separate care pot fi editate individual. Aceste fisiere au intotdeauna extensia .LSP si se editeaza in Notepad/WordPad sau in editorul VisualLisp. Fisierel LSP pot fi salvate oriunde dar cel mai simplu si sigur e sa le salvezi tot in directorul SUPPORT. Astfel poti fi sigur ca AutoCAD va stii sa le gaseasca cand vei dori sa le folosesti.
In fisierele LSP create poti pastra rutine simple de programare pe care le poti folosi de cate ori ai nevoie. O anumita functie, functia C: , iti permite sa adaugi comenzi celor deja existente in AutoCAD. Adaugand comenzi noi sau functii C:, setului de comenzi deja existent, utilizatorii le vor considera pur si simplu ca o comanda noua pe care o pot folosii. Doar tu vei stii ca de fapt ei folosesc un program facut de tine.
Pe masura ce creezi propriile functii si le salvezi ca fisiere LSP va trebui sa le incarci in AutoCAD pentru a te asigra ca pot fi folosite. Odata verificata integritatea codului functiile pot fi adaugate in ACAD.LSP depre care am vorbit.

Un exemplu concret.

Imi plac scurtaturile comenzilor din taste precum L pentru line sau E pentru erase. Acum ceva timp am vrut sa creez o comanda numita FZ care imi va face de fiecare data fillet cu raza zero (pentru colturi nerotunjite) dar fara sa lase zero ca valoare setata pentru raza de fillet la urmatoarele utilizari ale comenzii. <n.t.: in versiunile mai noi Fillet cu Shift apasat are acum acest efect>
Prin urmare programul scris de mine ar trebui sa faca urmatoarele:

sa tina minte ultima raza de fillet (stocata in variabila de sistem FILLETRAD)
sa seteze noua raza de fillet la zero
sa ruleze comanda FILLET si sa ma lase sa selectez obiectele
sa seteze raza de fillet inapoi la cat era inainte

Am codat aceasta functie in felul urmator:

(defun c:fz () ; line 1
(setq old_radius (getvar “filletrad”)) ; line 2
(setvar “filletrad” 0) ; line 3
(command “.fillet” pause pause) ; line 4
(setvar “filletrad” old_radius) ; line 5
) ; line 6

Explicatia exemplului
In exemplul de mai sus am adaugat comentarii la sfarsitul liniilor de cod pentru a-i da fiecarei linii cate un numar. Veti observa ca fiecare comentariu e precedat de semnul punct si virgula al caurui efect este ca interpretorul AutoLISP ignora tot ce se afla dupa el. Aceasta posibilitate de a comenta iti da posibiltatea sa pastrezi diferite note despre program salvate chiar in cod.
Acum sa vedem ce face fiecare linie din program:

Defineste o functie(comanda) numita FZ folosind instructiunea DEFUN
Stocheaza valoarea curenta a razei de fillet atribuind-o unei variabile numita OLD_RADIUS folosind instructiunile SETQ si GETVAR <n.t.: GETVAR pentru a afla valoarea si SETQ pentru a o atribui>
Seteaza raza de fillet la 0 folosind instructiunea SETVAR
Apeleaza comanda FILLET si apoi are doua PAUSE (pauza) pentru a astepta input de la utilizator sub forma selectiei a doua linii. De retinut ca comezile AutoCAD se scriu intre ghilimele iar instructiunea PAUSE nu.
Seteaza raza de fillet inapoi la valoarea initiala folosind valoarea variabilei OLD_RADIUS si instructiunea SETVAR.
Ultima paranteza inchide instructiunea DEFUN inceputa in linia 1

Sa testam

Acum puteti crea un fisier numit FZ.LSP care contine codul programului de mai sus si sa il salvati in directorul SUPPORT al AutoCAD-ului. Asigurati-va ca nu sunt greseli inainte de a salva fisierul.
Acum deschideti AutoCAD-ul si tastati urmatoarele in CommandLine:

(load “fz.lsp”)

Odata ce programul s-a incarcat veti primi confirmarea in CommandLine sub forma textului C:FZ care este numele functiei.
Puteti testa functia tastand FZ in command line. Inainte de a incerca noua comanda FZ folositi comanda fillet de cateva ori, setand alta raza decat 0, pentru a va asigura ca ultima valoare retinuta de AutoCAD este diferita de zero. Acum ar trebui sa puteti folosi comanda FILLET pentru a face operatiunea cu raza de fillet normala si comanda FZ pentru fillet cu raza zero.
N-a fost asa greu nu?
Daca vrei poti acum adauga instructiunea de incarcare (load "fz.lsp") in functia S::STARTUP (despre care am vorbit mai devreme) si noua comanda FZ se va incarca automat de cate ori e deschis programul AutoCAD. Incarcand comanda din S:STARTUP utilizatorii vor avea o noua comanda fara sa stie de unde vine de fapt.

Comenzile cu "-"

Anumite comenzi AutoCAD vor avea nevoie de "-" (cratima) in fata lor pentru a fi apelate in AutoLisp pentru ca in mod normal respectivele comenzi functioneaza cu ferestre de dialog. Comanda Layer este un prim exemplu pe care il puteti verifica foarte simplu tastand -LAYER in command line. Acum tastati LAYER simplu si rezultatul va fi cu totul altul, nu?
Deoarece comenzile AutoCAD trec prin interpretorul AutoLISP ca input tastat comanda pentru layere va fi totdeauna apelata cu -LAYER dupa cum urmeaza:

(command “-layer”) in loc de (command “layer”)

Daca nu ma credeti, puteti incerca in command line si vedeti care merge. Alte comenzi des folosite care folosesc "-" ca prefix sunt -STYLE pentru stilurile de text si -PLOT pentru a apela comanda de plotare prin AutoLISP. Aceste comenzi pot fi examinate mai departe prin simpla tastare in command line si apoi notarea succesiunii de input-uri pe care le solicita si optiunile disponibile.
Aproape in toate cazurile in care comenzi AutoCAD sunt folosite in AutoLisp, va trebui sa stiti foarte bine secventa de parametri si optiuni pe care comanda respectiva le solicita respectiv ofera in command line. Daca ai mai folosit comezile respective in versiunea linie de comanda atunci stii ce ai de facut, daca nu atunci vei avea de explorat de acum incolo. Un mod simplu de a documenta comezile este copierea textelor aparute in command line folosind fereastra de text care se apeleaza cu F2 si copy/paste in Notepad.

Erori

Cand uiti sa inchizi paranteze, uiti ghlimelele sau alte parti cheie ale codului din fisierul tau LSP, vei avea probleme. Incearca sa incarci urmatoarele exemple de programe si vezi ce se intampla.

(defun c:fz ()
(setq old_radius (getvar “filletrad))
(setvar “filletrad” 0)
(command “.fillet” pause pause)
(setvar “filletrad” old_radius)
)

Eroarea este aici lipsa unor ghilimele " dupa FILLETRAD in linia a doua. Ar trebui sa vedeti interpretorul AutoLisp intreband de ele.

(defun c:fz ()
(setq old_radius (getvar “filletrad”))
(setvar “filletrad” 0)
(command “.fillet” pause pause)
(setvar “filletrad” old_radius)

Eroarea este aici o paranteza ) lipsa la sfarsitul programului pentru a inchide instructiunea DEFUN. Ar trebui ca interpretorul AutoLisp sa intrebe de ea.

(defun c:fz ()
(setq old_radius (getvar “filletrad”))
(setvar “filletrad” 0)
(command “.filllet” pause pause)
(setvar “filletrad” old_radius)
)

Eroarea aici este un L in plus in cuvantul FILLLET. Veti observa ca functia va rula dar se va opri cand va ajunge la comanda fillet.

Introducerea de date si seturi de selectie

In primele doua parti ale introducerii in programarea AutoLisp am discutat despre cum stocam valori folosind variabile, despre cum manipulam variabilele de sistem si despre cum folosim instructiunea COMMAND pentru a trimite comenzi catre AutoCAD. Acestea sunt elementele de baza pentru a scrie programe simple dar pentru programe mai flexibile va trebui sa puteti sa:

cereti utilizatorilor sa introduca date (numere, texte, puncte)
cereti utilizatorilor sa introduca seturi de date (folosind seturi de selectie)
filtrati baza de date a AutoCAD-ului pentru a obtine doar anumite tipuri de obiecte
lucrati cu anumite puncte din obiecte (capete de linie, centru cercurilor, etc)

Comezile pe care le vom folosi pentru a obtine aceste rezultate sunt:

GETREAL (pentru a obtine(GET) de la utilizator un numar REAL)
GETINT (pentru a obtine de la utilizator un numar INTreg)
GETSTRING (pentru a obtine de la utilizator un anumit text)
GETPOINT (pentru a obtine de la utilizator un punct)
SSGET (pentru a obtinede la utilizator un set de selectie)
SSGET cu optiunea “X” (pentru a filtra baza de date de anumite obiecte)
CAR, CADR and CADDR (pentru a desparti punctele in valori X, Y and Z)

Ca si pana acum voi folosi programe mici pentru a ilustra conceptele si apoi voi creste gradual nivelul de complexitate pentru a intelege si exemple mai avansate.

Obtinerea de valori de la utilizator

Obtinerea de valori de la utilizator este destul de directa in AutoLISP dupa cum se poate vedea in exemplele ce urmeaza:

(setq var1 (getreal “\nIntroduceti un numar REAL: “))
(setq var2 (getint “\nIntroduceti un numar INTREG: “))
(setq var3 (getstring “\nIntroduceti un text “))

Incercati copy/paste cu aceste exemple in AutoCAD command line pentru a rula interactiv instructiunile si veti vedea imediat ce se intampla. De remarcat ca folosind instructiunea GETINIT nu puteti intoduce un numar real sau text. De asemenea se poate observa ca in command line apare un text care il informeaza pe utilizator ce informatie este asteptata de la el.
Nota: Caracterul \n este in cod doar pentru ca textul pentru utilizator sa apaa pe o noua linie in command prompt si nu in continuarea liniei anterioare!
Rezultatul acestor instructiuni este atribuirea valorilor introduse de utilizator variabilelor VAR1 VAR2 sau VAR3, valori care pot fi apoi folosite in alte programe. Iata un exemplu de programe pe care il puteti rula interactiv si care solicita de la utilizator o valoare, o stocheaza intr-o variabila si apoi o foloseste.

(setq dimtxt_height (getreal “\nInaltimea textului de cotare: “))
(setvar “dimtxt” dimtxt_height)

Desi este un exemplu foarte simplu acesta ilustreaza perfect conceptul. Se ia o valoare de la user si se foloseste apoi in program in loc de valori fixe introduse direct in cod (vezi exemplul al doilea de sus daca nu stii ce face intructiunea SETVAR).

Solicitarea si lucrul cu punctele
In timp ce obtinerea de puncte de la utilizator este foarte simpla folosing urmatoarea secventa:

(setq point1 (getreal “\nSelectati locatia punctului: “))

Lucrul cu punctele nu e asa usor deoarece punctul e definit de fapt de trei valori care trebuie separate. Punctele sunt in realitate o lista de coordonate X Y si Z puse la un loc care pot fi descompuse folosind instructiunile CAR, CADR si CADDR dupa cum urmeaza:

(setq point1_x (car point1))
(setq point1_y (cadr point1))
(setq point1_z (caddr point1))

Observati ca o variabila intermediara numita POINT1 a retinut punctul in timp ce variabilele POINT1_X, POINT1_Y si POINT1_Z retin valorile coordonatelo x, y si z.
Aceasta abordare a punctelor cu CAR, CADR, CADDR necesita in egala masura memorarea corecta a secventelor cat si obisnuirea cu sistemul, dar veti vedea ca va veti acomoda cu acest gen de folosire a punctelor mai repede decat credeti.

Lucrul cu seturi

Un alt aspect al programarii in AutoCAD este faptul ca AutoCAD lucreaza cu seturi de obiecte (asa numitele seturi de selectie). Utilizatorii folosesc seturi de selectie cu comenzi ca MOVE, COPY, ROTATE, ERASE, etc. Regula e ca de cate ori o comanda iti cere sa selectezi obiecte(Select objects:) inseamna ca respectiva comanda foloseste un set de selectie.
Pentru a solicita seturi de selectie cu ajutorul programelor va trebui sa folositi comanda SSGET. In forma ei cea mai simpla functioneaza asa:

(setq set1 (ssget))

(setq set2 (ssget “\nSelectati obiectele: “))

singura diferenta fiind textul adresat utilizatorului in varianta a doua.
Setul de selectie rezultat va fi pastrat in variabile (SET1 sau SET2 in exemplele de mai sus) care pot fi apoi folosite impreuna cu o functie tip COMMAND. Iata un program simplu ca exemplu:

(setq erase_set (ssget “\nSelectati obiectele de sters: “))
(command “.erase” erase_set “”)

Acest exemplu ilustreaza cum se obtine de la utilizator un set de selectie care e apoi stocat si procesat cu doar doua linii de cod.
Nota: Ultima pereche de ghilimele "" este echivalentul unui ENTER care trebuie apasat in mod normal pentru a incheia comanda ERASE in AutoCAD.

Mai mult despre seturi
Sa zicem ca ai vrea sa faci un program care sa stearga automat toate textele dintr-un desen. Va trebui sa folosesti comanda SSGET dar nu pentru a obtine obiectele de la utilizator ci pentru a le obtine prin filtrarea obiectelor tip TEXT din desen. Exemplul de cod de mai jos arata destul de incurcat dar va trebui sa ma credeti pe cuvant ca in Autolisp standard nu exista o metoda mai buna:

(setq text_set (ssget “x” (list (cons 0 “TEXT”))))

Parametrul "x" marcheaza folosirea unui filtru
Parametrul "0" este indicatorul tipului de obiect (entity type flag)
Parametrul "TEXT" este tipul de obiecte pe care il selectezi

Un alt exemplu in care vei selecta doar textul aflat pe layerul ADNOTARI va arata asa:

(setq text_set (ssget “x” (list (cons 0 “TEXT”) (cons 8 “ADNOTARI”))))

Recunosc ca sintaxa nu e chiar cea mai prietenoasa dar va veti obisnui cu ea. Acum combinam una din secventele de mai sus cu comanda ERASE si vom avea un program care sterge automat un anumit tip de entitati din desen:

(setq text_set (ssget “x” (list (cons 0 “TEXT”))))
(command “.erase” text_set “”)

Putem merge mai departe si adaugam si obiectele MTEXT pe langa cele TEXT prin simpla folosie a inca unei functii SSGET si modificarea comenzii ERASE dupa cum urmeaza:

(setq text_set (ssget “x” (list (cons 0 “TEXT”))))
(setq mtext_set (ssget “x” (list (cons 0 “MTEXT”))))
(command “.erase” text_set mtext_set “”)

Dupa cum se poate vedea, in acest exemplu, am castigat control serios asupra AutoCAD-ului folosind doar cateva linii de cod. Pentru mai multe informatii despre cum sa filtrati seturi complexe de selectie puteti cauta functia SSGET in sectiunea "Developer's Help" a Help-ului din AutoCAD - veti gasi acolo destule exemple de sintaxa.

Acesta a fost articolul lui Robert Green despre primii pasi in AutoLISP. Tradus de Theodor L. pentru agoracad.blogspot
Codare placuta!

DWG TrueView 2010 – bun si gratis

2009-05-20T15:50:00.002+03:00

DWG TrueView 2010 este solutia gratuita de la AutoDesk pentru deschiderea, printarea si conversia intre versiuni a desenelor DWG salvate nativ de AutoCAD si fratii lui specializati (Architecture, Mechanical, Electrical, Map etc).
DWG TrueView 2010 are la origini doua softuri publicate de AutoDesk prin 2005 - DWGTrueConvert si DWGTrueView. Intre timp cele doua s-au unit (cred ca anul trecut) si au format un produs nou care include ambele functiuni majore (vizualizare si conversie).
Dar sa vedem mai exact ce stie sa faca:

deschide orice DWG inclusiv cele create cu ACAD2010
printeaza DWG-uri (inclusiv Layouturi)
exporta PDF si DWF
ofera cateva posibilitati de interactiune cu desenele
coverteste desenele format DWG intre diferitele generatii

Interfata este tip “ribbon” si ofera acces direct la aproape toate instrumentele (care oricum nu sunt foarte multe).

Navigarea, layerele, masurarea si OSNAP-ul functioneaza ca in AutoCAD.
Scopul softului este sa usureze cooperarea intre toate partile implicate intr-un proiect fara a avea neaparat AutoCAD instalat si/sau fara a avea tot timpul ultima versiune.
Avantaje:

este gratuit
este produs de AutoDesk deci posibiliatea erorilor in citirea si conversia DWG-urilor este teoretic mai mica
face conversia intre orice versiuni de DWG (ex: poti sa ai instalat ACAD 2006 si sa deschizi oricand un desen salvat cu ACAD 2008)
vede si poate printa Layout-urile din desen cu setarile salvate (nu mai e nevoie de AutoCAD pentru a printa DWG-uri)
publica PDF si DWF
pot fi facute masutratori precise in desen cu instrumentele Measure si OSNAP activat (distanta, unghi, raza, suprafata, volum)

In sectiunea noastra de Download este un link direct catre pagina Autodesk de unde se poate descarca.

AutoCAD 2010 – mai multe noutati, o alta concluzie

2009-05-12T23:14:00.012+03:00

In prima postare dedicata ACAD 2010 (Ce e nou in AutoCAD 2010?) am descris pe scurt cateva noutati:

desen parametrizat
dialoguri noi de configurare la instalare
butonul Application Menu
modelare 3D imbunatatita
optiuni si comenzi noi 2D

Concluzia era destul de nefericita:
- AutoDesk continua sa complice lucrurile care functioneaza bine asa cum sunt
- AutoCAD consuma din ce in ce mai multe resurse pentru aceleasi operatiuni
- upgrade la AutoCAD 2010 peste 2-3 ani cand versiunile curente vor fi atat de incurcate incat 2010 va parea simpla.
Ei bine, o luna si mai multe ore de lucru mai tarziu, ma vad nevoit retractez, nu complet, dar in mare parte cele spuse :)
In afara de cele deja descrise AutoCAD 2010 are multe alte functii noi sau imbunatatite, si nu prea sunt inutile deloc:

infamul “Ribbon” - nu e chiar atat de rau in AutoCAD2010 (eu urasc interfata din principiu, lucrand aproape exclusiv cu tatstatura consider ca majoritatea toolbar-urilor aruncate pe ecran nu fac decat sa ia din spatiu de lucru) noul Ribbon insa este mai “destept”, mai interactiv si mai bine structurat decat in ACAD 2009 pentru ca acum are 3 randuri de Iconuri permitand expunerea mai multor tooluri pe acelasi spatiu de ecran, este “context-sensitive” (mare mare lucru) pentru ca in functie de ce faci sau selectezi in desen ribbon-ul se adapteaza aratand comenzile dedicate respectivului(ei) obiect/actiune, manipularea pannel-urilor este mai ergonomica si in cele din urma, una din functiile mele preferate, a fost adaugat un tab pentru Expess Tools (pe cat de neglijate pe atat de puternice, poate odata cu noul tab vor fi aduse putin mai mult in atentia userilor)
PDF import/export - colaborarea intre Adobe si AutoDesk in ce priveste implementarea formatului PDF in AutoCAD este acum mai potenta ca niciodata, AutoCAD exporta (publish) nativ in format PDF cu layere si “line merge” si daca acest lucru se putea face si inainte cu Adobe Acrobat Pro acum AutoCAD 2010 importa fisiere PDF ca “Underlay”, adica le atasezi ca pe o poza si lucrezi peste, iar daca PDF-ul a fost exportat cu linii si layere ACAD 2010 ofera SNAP la liniile respective si control separat asupra layerelor din PDF acesta devenind astfel un fel de format hibrid cu care se poate lucra mult mai eficient decat inainte in AutoCAD
dynamic blocks - se bucura si ele de imbunatatiri importante (pe cine nu stie ce sunt “dynamic blocks” il invit sa-mi urmareasca blogul in continuare pentru ca in viitorul apropiat le voi dedica cateva posturi), parametrizarea blocurilor dinamice care exista inca din ACAD 2006 este acum mai bine integrata datorita functiilor parametrice introduse in desenul curent odata cu ACAD 2010, apare posibilitatea de a testa blockul in timpul lucrului in block editor – test block (super util si cine a folosit/construit dynamic blocks stie ca asa e), e introdusa posibiliatea de a transforma anumite elemente din block, folosite pentru parametrizarea blockului, in “construction lines” care nu apar in desen dar apar in block editor si pot fi folosite ca referinte pentru diferite “constains” (din nou super tare), sunt introduse asa numitele “block tables” care usureaza mult introducerea de parametri si ofera mai mult control asupra parametrului Lookup si nu in ultimul rand “contextual ribbon” se dovedeste foarte utila pentru ca evident editarea blockurilor dinamice e dependenta de toolbars, toolpalettes sau orice loc care sa cuprinda cat mai multe iconuri de actiuni si parametri asa ca in ribbon isi gasesc locul cat se poate de bine si apar exact cand ai nevoie de ele
modelarea 3D in AutoCAD 2010 - castiga mult in flexibiliate odata cu “free-form modeling”, noul Ribbon isi etaleaza inca odata versatilitatea in 3D Modeling Workspace (as zice ca 3D-ul in ACAD trece de la gradinita undeva direct la liceu dar evident e inca departe de masterat si in continuare gasesc strategia AutoDesk in ce priveste subiectul confuza si redundanta)
si sa nu uit de micile placeri ale desenului de zi cu zi cum ar fi schimbarea culorii layerelor direct din meniul “drop down” al ribbon-ului, cerculetele care iti arata unde nu e inchis conturul la hasura, editarea din grip-uri a hasurilor neasociative, rotirea desenului odata cu viewportul in PaperSpace (stiu ca am vorbit si in postul trecut), modificarea ferestrei “Select Color” in care in sfarsit vezi clar ce culoare e selectata si multe altele

O lista si mai mare cu modificari, noutati si imbunatatiri aduse in AutoCAD 2010 poate fi gasita aici: http://autodesk.blogs.com/between_the_lines/2009/02/autocad-2010-other-enhancements-aka-the-frosting.html
Dar sa ajung in final si la concluzie:
Merita sau nu?
Ei bine… merita, sau cel putin asa zic eu acum dupa ce am folosit o versiune trial destul de mult cat sa-mi formez o parere.
Odata cu AutoCAD 2010 si toata gama de softuri specializate construite pe platforma ACAD, strategia de comunicare si promovare AutoDesk pare mai solida ca niciodata, poate e criza, poate e produsul, dar e clar ca e mai bine promovat ca oricand mai ales online.
Cumparat prima data este clar o alegere buna, un soft matur si solid.
In ce priveste upgrade-ul decizia este mai complicata datorita situatiei destul de neplacute in care se afla piata. In mod normal AutoCAD 2010 ar trebui sa mareasca productivitatea, comparat cu versiunile anterioare, indiferent de domeniul sau tipul activitatii. De asemenea ar putea fi un moment bun pentru implementarea in lucrul curent a tehnologiilor mai noi dar neexploatate inca suficient (ex: dynamic blocks, fields, tables) iar intr-o piata in scadere, in care clientii sunt din ce in ce mai greu de gasit si pastrat eficienta poate conduce la costuri de productie mai mici - oferte mai bune – clienti mai fericiti.
In concluzie revin asupra postarii anterioare despre ACAD 2010 si spun ca daca vrei sa faci un upgrade atunci acum ar putea fi momentul. Versiunea curenta e suficient de solida si interfata suficient de prietenoasa cat sa permita o exploatare superioara si implementarea de noi tehnologii pentru ca in final plusul in eficienta sa justifice din plin cheltuiala.
Atat despre AutoCAD 2010 pentru astazi.
In curand voi publica traducerea unui articol deosebit despre introducerea in programarea AutoLisp, scris de un nume consacrat in domeniul CAD Managemet-ului, pentru care am reusit in sfarsit sa obtin acordul de traducere si republicare
agoracad.blogspot Rocks! :)

AutoCAD Easter Egg

2009-04-16T22:47:00.011+03:00

Pastele se apropie asa ca Sarbatori Fercite!

O sa raman in tema si o sa vorbesc putin despre asa numitele "Easter Eggs" (Oua de Paste) din AutoCAD.
Ce sunt "Easter Eggs"?
Un fel de "oua cu surprize" ascunse in soft si pregatite de programatorii de la AutoDesk cand se plictisesc de munca.
Cum se "folosesc"?
Pai de obicei exista o combinatie de taste si actiuni care are ca rezultat aparitia unui filmulet sau a unei poze amuzante cu echipa de programatori.

Iata cateva:
ACAD R14 - Easter Egg
Help-About - apasa Ctrl+Shift si Click pe poza

ACAD 2000 - Easter Egg
Format - Dimmension Style - apasa Ctrl+Shift si Click in fereastra de Preview

ACAD 2004 - Easter Egg
Format - Color - selecteaza tabul ACI - apasa Ctrl si Click pe culoarea 152

ACAD 2005 - Easter Egg
Layer Manager - apasa Ctrl+Shift si Click pe Invert Filter

ACAD 2006 si ACAD 2007 - Easter Egg
Nu au avut.

ACAD 2008 - Easter Egg
1. din command line apeleaza SUNPROPERTIES pentru a deschide Sun Properties Palette
2. click pe icon-ul de lupa de la Sky Properties
3. in fereastra Adjust Sun&SkyBackground la Sun Angle Calculator schimba data in 3/23/2007 si ora in 00.00 (12.00AM)
4. cu Ctrl apasat apasa de doua ori pe tasta cu sageata in jos

ACAD 2009 si ACAD 2010 Easter Egg
??? (probabil nu sunt)

Nota: Toate instructiunile de la "Easter Eggs" sunt de pe diferite site-uri, bloguri, forumuri etc. asa ca toate meritele si chinuiala de a gasi surprizele programatorilor apartin celor care le-au publicat prima data

Inca odata Sarbatori de Paste Fericite!
si usor cu papa :)

Introducere in AutoLISP

2009-04-13T14:34:00.021+03:00

Nota: Acest articol discuta notiuni generale si folosirea rutinelor AutoLISP fara a avea cunostinte de programare. Pentru programare vezi postul Introducere in programarea AutoLISP.
Nu cred ca utilizatorul de AutoCAD, fie el si avansat, trebuie neaparat sa stie AutoLISP. Cred, insa, ca trebuie sa stie suficient cat sa foloseasca ceea ce au facut deja ceilalti in AutoLisp.

Acesta este subiectul de astazi:

putina istorie
ce este un program AutoLISP
cum folosesc programele AutoLisp in AutoCAD
unde gasesc programe AutoLISP

1. Putina istorie.

LISP este un limbaj de programare aparut prin anii '60. Numele vine de la List Processing pentru ca informatia este structurata in asa numite liste. Incepand cu 1986 AutoDesk preia si incepe dezvolte o parte a limbajului sub numele de AutoLisp. Respectivul subset, orientat spre functii geometrice si manipularea de entitati grafice, este introdus in AutoCAD oferind posibilitatea de customizare si programare peste softul initial.
Limbajul este imbunatatit cu fiecare versiune pana in 1995 cand AutoDesk decide sa renunte la dezvoltarea lui in favoarea noilor trenduri VBA .NET si ActiveX. Singura imbunatatire majora este adusa in '99 cand AutoDesk incorporeaza in AutoCAD o versiune avansata a AutoLisp-ului, cu tot cu mediu de lucru, numita Visual Lisp. VisualLisp, este un superset al AutoLisp-ului care include un editor, un debugger, un compilator si multe functii avansate noi.
Desi "abandonat" apoi de producator AutoLisp(mai nou VisualLisp) devine si ramane pana in zilele noastre cel mai popular limbaj de programare al AutoCAD-ului.

2. Ce este un program AutoLisp

Un program AutoLisp este de fapt un sir de comenzi si functii care rulate in AutoCAD fac diferite task-uri in locul sau in numele utilizatorului.
Practic cu AutoLisp poti face aprope orice faci in mod normal in AutoCAD, si chiar mai mult, doar ca in loc sa actionezi tu, rulezi un progranm care face asta pentru tine.
Putem spune ca automatizam siruri de operatiuni folosind programe care actioneaza in locul nostru.
Programele AutoLisp, numite si rutine, se servesc sub forma de fisiere text cu extensia .lsp. Pentru a edita un astfel de fisier poate fi folosit orice editor de text care nu formateaza (ex: Notepad) sau poate fi folosit editorul incorporat in AutoCAD numit Visual Lisp Editor care ofera pe langa simpla editare si alte avantaje care insa nu fac subiectul postului de astazi.

3. Cum folosesc programele AutoLisp in AutoCAD

Asa cum am spus, programele AutoLisp, definesc o comanda sau un set de comenzi. Pentru a le folosi avem nevoie de un fisier lisp (blabla.lsp) si AutoCAD. Incarcam fisierul in AutoCAD si il rulam tastand numele (blabla) in linia de comanda.
"Incarcarea" in AutoCAD se face din Tools-AutoLisp-Load Application sau din tastatura cu comanda APPLOAD.

Se va deschide fereastra Load/Unload Applications unde se va naviga pana la fisierul .lsp dorit, se va selecta si se va da click pe Load. Incarcat astfel programelul nostru va ramane activ pana la inchiderea desenului care era deschis in momentul incarcarii, daca vrem sa-l avem incarcat de fiecare data cand deschidem un desen il tragem cu drag-and-drop in "valiza" din dreapta jos. De fapt nu facem decat sa-l adaugam in asa numitul "Startup Suite", adica un grup de aplicatii(programe) pe care AutoCAD le incarca de fiecare data cand deschidem un desen.
Dupa ce am "incarcat" programul inchidem fereastra si nu mai ramane decat sa apelam programul tastand numele urmat de Enter.

Programele AutoLisp pot ajunge la noi sub forma de text (pe o pagina de net, intr-o carte, etc) sau sub forma de fisier .lsp.
Daca e text deschidem un document nou in Notepad, scriem textul respectiv, cautam la inceput ceva care arata cam asa:

DEFUN C:blabla

(unde blabla va fi evident alt text si reprezinta numele comenzii definite de repectivul program) si salvam documentul cu numele blabla si extensia .lsp pentru a-l transforma intr-un program AutoLisp gata de folosit.

Acum ca am tot vorbit sa dam si un exemplu:

(defun C:GATA ()
(command "-purge" "a" "" "n")
(command "-purge" "a" "" "n")
(command "-purge" "a" "" "n")
(command "-layer" "s" "0" "")
(command "zoom" "e")
(command "qsave")
(command "close")
(princ)
)

Cam asa arata un programel AutoLisp primitiv.
Cel de mai sus defineste o comanda care se numeste GATA , gandita pentru incheierea unui desen, care face trei "PURGE - all" consecutive, face layerul 0 curent, face zoom extents, salveaza desenul si apoi il inchide.

Ca sa-l folosesc - copy/paste intr-un document nou Notepad, salvez documentul ca gata.lsp (AutoLisp nu tine cont de litere mari sau mici) si incarc lispul in AutoCAD din Tools-AutoLisp-Load Application. Odata incarcat, daca tastez in AutoCAD "gata"(fara ghilimele) urmat de Enter. AutoCAD va face toate operatiunile si va inchide desenul. Ma va scuti de o rutina de incheiere a unui desen care consta in deschiderea a cateva ferestre si multe clickuri. Acesta este un exemplu primitiv care nu face altceva decat sa ruleze un sir simplu de comenzi si sa introduca raspunsuri in locul nostru, dar exista si programe mult mai complexe cu rezultate pe masura.
Iata cateva "lispuri" mai mult sau mai putin complicate:

KILLDOTS.lsp - sterge toate entitatile cu lungime 0 si textele care au doar spatii goale (introdus ca optiune la PURGE in AutoCAD 2010)

fixblock.lsp - transforma toate blockurile din desen in blockuri definite pe layerul 0 cu Linetype - ByBlock si Color - ByBlock

ZMATCH.lsp - schimba elevatia (inaltimea) unui obiect dupa un alt obiect selectat sau dupa o cota introdusa la tastatura

xerase.lsp - sterge toate entitatile aflate in interiorul unei polylinii inchise...
si tot asa sunt multe multe multe lispuri gratuite care fac tot ce-ti trece prin cap.

Practic pentru orice operatiune care presupune mai multi pasi si pe care o repeti suficient de des cat sa merite sa o automatizezi cineva a facut deja un lisp. Tot ce trebuie sa faci e sa-l gasesti si sa-l folosesti.

4. Unde gasesc programe AutoLISP:

Google!
http://www.cben.net/ (sectiunea Lisp Routines)
http://www.manusoft.com/Software/Freebies/Index.stm
http://www.dotsoft.com/freestuff.htm
http://agoracad.blogspot.com/ - curand :)

P.S. Programarea si aplicatiile AutoLisp sunt un subiect fara sfarsit. Un program bine facut este destul de complex si chiar si asa intotdeauna exista o varianta si mai buna de a-l face. Scopul postului nu este sa explice cum se face un program ci cum se foloseste. Am incercat sa fac o oarecare lumina in subiect dar bineinteles nu am descoperit decat varful icebergului, mai departe nu tine decat de exercitiu si de dorinta fiecaruia de afla mai mult.

Un film despre "Command Line"

2009-04-10T14:06:00.004+03:00

Actul 1 (si singurul)

AutoCAD este deschis. User-ul se uita la monitor. Command Line(CL) ateapta.
Command:

Brusc, User-ul se repede catre icon-ul Polyline si da Click apeland comanda POLYLINE.
CL reactioneaza imediat! Ii spune User-ului ca a apelat comanda si ii cere primul punct al Polyliniei.
Command: _pline
Specify start point:

User-ul da Click pe ecran pentru a incepe Polylinia.
In replica CL il anunta care este latimea curenta a polyliniei si ii cere urmatorul punct. Apoi ii si spune intre paranteze patrate ce optiuni mai are pentru comanda in desfasurare.
Current line-width is 0.0000
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]:

User-ul da al doilea click pe ecran tragand astfel primul segment de polylinie.
CL ii cere urmatorul punct si adauga la optiuni varianta Close
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:

Aici devine putin monoton, User-ul mai da cateva clickuri... CL ii cere de fiecare data urmatorul punct si il anunta ca mai are si alte optiuni.
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:

Deodata User-ul decide sa intre in modul Arc si tasteaza A urmat de Enter.
CL ii cere punctul de sfarsit al arcului si anunta ca un nou set de optiuni a devenit disponibil.
Specify endpoint of arc or
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]:

User-ul vede noile optiuni si se razgandeste. Nu mai vrea arc. Tasteaza L urmat de Enter pentru a reveni in modul Line si isi arunca scurt ochii peste CL care revine la replica de la linie
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:

User-ul se hotaraste sa incheie comanda inchizand polylinia, tasteaza C de la Close, urmat de Enter. Polylinia se inchide, comanda se incheie.
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: c
Command:

User-ul sta, CL asteapta.
User-ul stie acum ca CL e acolo pentru el ori de cate ori va avea nevoie.

The END.

Asa arata dialogul dintre User si AutoCAD in timpul lucrului. Responsabila de partea de dialog a AutoCAD-ului este asa numita Linie de Comanda (Command Line) - cele cateva randuri de text care se tot schimba in partea de jos a ecranului.

In AutoCAD "Command Line" nu este nici pe departe instrumentul super-tehnic al userului avansat. Ba din contra, daca stii putina engleza, poate fi cel mai bun prieten.
Programul ne spune in fiecare moment ce face si ce asteapta de la noi. Mai mult decat atat ne spune de fiecare data ce optiuni avem in functie de context. Aceste optiuni/variante de comanda apar intre paranteze patrate. Literele mari de la inceputul fiecarei optiuni reprezinta modul de apelare, adica tastezi literele respective urmate de Enter si ai activat respectiva optiune.

Ex: varianta Arc a comenzii POLYLINIE se va apela cu A urmat de Enter atunci cand respectiva optiune este disponibila intre paranteze patrate in "Command Line".

Tot in "Command Line":
- introducem comenzi de la tastatura
- vedem de ce nu merg diferite comenzi
- primim diferite informatii despre obiectele selectate
- primim diferite mesaje de eroare si explicatii
si in general aflam tot felul de lucruri utile in timpul lucrului.

In AutoCAD Linia de Comanda este unul din instrumentele esentiale in procesul de invatare si ofera user-ului un grad ridicat de interactivitate cu programul.

Prin "Command Line" AutoCAD comunica tot timpul cu tine.
Trebuie doar sa stii sa-l asculti!

Bine de stiut:
- numarul de linii afisate "Command Line" poate fi schimbat tragand de marginea ferestrei in sus sau in jos
- fereastra poate fi afisata oriunde pe ecran cu "drag and drop", click dreapta pe bara de titlu a ferestrei ofera acces la mai multe optiuni de afisare printre care auto-hide si transparency
- pentru o vizualizare mai buna "Command Line" poate fi mutata in partea de sus a desenului cu drag and drop
- daca "Command Line" a disparut de pe ecran redeschiderea softului sau Ctrl+9 ar trebui sa o aduca inapoi
- F2 deschide "AutoCAD Text Window unde apare tot ce a trecut prin "Command Line" in sesiunea respectiva de lucru asa ca daca ti-a scapat ceva poti deschide fereastra pentru a revedea ce feed-back a dat programul intr-un anumit moment

In final le multumesc actorilor implicati si ne vedem la Oscaruri.

Ce e nou in AutoCAD 2010?

2009-04-07T09:25:00.030+03:00

Adunate din "review-uri", bloguri, documentatie oficiala si din asa numitul "New Feature Workshop" iata cateva din noutatile cu care se lauda AutoCAD 2010.

- configurarea mediului de lucru inca de la instalare
Se ofera posibiliattea de a configura interfata in timpul instalarii programului. Optiunile sunt in functie de specialitate (arhitectura, inginerie, etc), tipul desenelor (2D/3D) si de standardul folosit (Imperia/Metric).
Desi pare util probabil nimeni nu va pastra interfata propusa de soft dar alegerea standardului Metric sau Imperial in momentul instalarii este FOARTE bine venita (se instaleaza complet doar ca la prima deschidere este gata pentru desenul in standardul ales la instalare).

- butonul Application Menu
Aflat in coltul din stanga sus al ferestrei (ca la Office 07), permite accesul rapid la functiile care se gaseseau in Meniul "File" (new, open, save, save as, export, print, publish etc) si la alte setari generale de configurare (Options). Nu am deschis prea des versiunea 2009 asa ca sper ca nu era si acolo... sau ca macar s-a schimbat ceva major in 2010 :)

- desen parametrizat
Probabil una dintre cele mai importante noutati aduse de 2010. Este practic un set intreg de comenzi care permite conditionarea elementelor din desen cu anumite "constrangeri" parametrice (aproape ca nici eu nu inteleg ce am scris).
Pe scurt cand modifici o linie aceasta poate atrage modificarea altor elemente din desen. Daca am stabilit ca linia respectiva trebuie sa fie paralela cu alte obiecte din desen acestea se vor modifica odata cu linia pentru a ramane paralele cu aceasta. "Constrangerile" pot fi geometrice (paralel, perpendicular, tangent etc) sau dimensionale (lungimi, ungiuri, raze...etc)

- modelare 3D imbunatatita
Noi optiuni si comezi de modelare 3D.
Nu o sa intru in amanunte pentru ca nu cred ca AutoCAD va deveni vreodata un soft potent de modelare si randare 3D. Toata munca investita in partea de 3D a AutoCAD-ului mi se pare mai de graba o lipsa de strategie pe termen lung a AutoDesk-ului care de ani buni tot cumpara si vinde solutii 3D in incercarea de a-si mari cota de piata fara a se decide ce dezvolta si la ce renunta.

- optiuni si comenzi noi de lucru 2D

hasurile au "grips" si pot fi editate chiar daca nu sunt asociative
problemele de contur la hasurare sunt acum marcate cu cercuri ca sa stii unde nu se inchide conturul (foarte tare)
"directia" (ordinea vertecsilor) intr-o polilinie poate fi acum schimbata (util de exemplu in cazul exportului catre softuri GIS unde directia polyliniilor conteaza sau in cazul tipurilor de linie cu text integrat sau pentru comenzie MEASURE si DIVIDE in modul Block)
o noua comada de masurare care reuneste masurarea pentru distante, unghiuri, raza, suprafata si volum (masurarea distantei nu mai e doar intre doua puncte, se pot introduce oricate puncte si programul calculeaza distanta totala, in timpul definirii unei suprafate pentru masurarea ariei respectiva suprafata este acum colorata pentru o mai buna vizualizare)
comanda PURGE are adaugate etitati cu lungime 0 si obiecte tip TEXT fara cotinut
obiectele tip spline pot fi convertite in polyline (cu un parametru de precizie care determina cat de exact va fi facuta conversia)
o noua variabila de sistem care controleaza viewporturile din Layout Space, pana acum daca se rotea un Viewport continutul ramanea in pozitia initiala, acum se poate seta sa se roteasca odata cu Viewport-ul

As mai adauga interfata tip "Ribbon" si un format DWG imbunatatit. Interfata, desi introdusa odata cu AutoCAD 2009, s-a impus intre timp si probabil va deveni standard asa ca daca incepi sa lucrezi in AutoCAD cu ACAD 2009 sau 2010 ar fi bine sa te obisnuiesti cu Ribbon-ul pentru ca "it's here to stay".

In concluzie upgrade-ul la 2010 ramane la fel de "recomandat" ca si cel la 2009. Daca iti plac interfetele spectaculoase, nu ai lucrat prea mult in versiunile anterioare si ai un calculator cu care sa te lauzi cunoscutilor (ACAD 2010 consuma resurse fara mila) atunci poate e bine sa upgradezi. De asemenea daca din orice motiv nu stii ca exista 3ds Max, Cinema 4D, Maya si muuulte alte solutii dedicate 3D atunci iarasi probabil iti vei dori AutoCAD 2010. In rest poate prin 2012 as recomanda trecerea la ACAD 2010 pentru ca pana atunci o sa apara inca 3 variante si mai complicate.
Singurul motiv de upgrade ar fi, poate, noile "constrangeri" parametrice, dar din pacate cine a avut nevoie de ele foloseste deja alte softuri in care desenarea a fost parametrizata de mult.

Cam atat despre AutoCAD 2010, in rest numai de bine!

Plotare rapida din Layout

2009-04-04T17:15:00.031+03:00

Layout-ul in AutoCAD este solutia recomandata pentru plotare. Din pacate este pe cat de util pe atat de confuz. Probabil ca ii voi dedica un post lung si detaliat intr-o zi.

Astazi o sa explic cum se poate plota din Layout fara a sti mai nimic despre el. Este prima varianta de plotare cu Layout-uri pe care am folosit-o si in majoritatea cazurilor nu am mai avut nevoie de nimic altceva.

Voi discuta despre:

concepte (pe scurt)

configurarea unui Layout pentru plotare

aducerea desenului in Layout

scalare si plotare

Concepte:
Layout-ul in AutoCAD este o foaie virtuala de hartie. Exact ce vedem "pe foaie" va iesi la plotter. Pentru a folosi aceasta "foaie" trebuie sa o definim si sa punem desenul pe ea. Definirea se face din Page Setup Manager. Desenul se aduce folosind asa numitul Viewport. In AutoCAD desenam in mod curent in Model Space, Layout-urile se numesc Paper Space, Viewport-ul este o fereastra prin care vedem din Paper Space in Model Space.

Sa trecem la treaba:

Voi presupune ca desenul pe care vrem sa-l plotam este deschis si este desenat in milimetri. Daca nu este desenat in milimetri vor aparea niste calcule mai tarziu. Nu e o tragedie dar complica treaba inutil, vezi "Unitati de masura in AutoCAD - partea II" cand ai timp.

1. Trecem in modul Layout.
In partea de jos a ecranului exista tab-urile "Model" "Layout 1" si "Layout 2" (sau ceva asemanator). Click pe "Layout 1" pentru a-l face activ. Daca apare o fereastra o inchidem. Daca apare ceva pe "foaia de hartie" selectam tot si stergem (!important).

2. Deschidem Page Setup Manager.
Click dreapta pe" Layout 1" si apoi Click pe Page Setup Manager

3. Alegem setarile pentru foaia de hartie pe care vrem sa plotam.
In Page Setup Manager ne asiguram ca e selectat "Layout 1" si Click pe Modify.

Se va deschide fereastra Page Setup - Layout 1. Aceasta este o fereastra tipica de plotare in care selectam optiunile dorite ca si cum am plota din desen.

Alegem imprimanta, dimensiunea foii de hartie, stilul de plotare (daca avem vreunul) si orientarea paginii (Portrait/Landscape). In rest nu umblam la nimic. Click OK, Cick Close. Daca totul a mers bine ar trebui sa avem in fata o foaie goala de hartie care are pe margine un chenar cu linie punctata. Chenarul este suprafata maxima de plotare si depinde de marginile de ploatre ale imprimantei.

4. Avem foaia gata. Sa aducem desenul!
Tastam: MVIEW in linia de comanda urmat de Enter, apoi tastam F si din nou Enter. Daca am facut bine o sa apara un chenar cu linie continua peste chenarul cu linie punctata si in el o sa se afle desenul nostru cat incape de mare.
Ce am facut?
Am creat un Viewport cat toata suprafata de printare a foii cu optiunea Fit a comenzii MVIEW, sau cum am zis mai devreme – am creat o fereastra prin care ne uitam din Paper Space in Model Space.

5. Punem desenul la scara
Deschidem Toolbar-ul "Viewports" (Click dreapta pe un oricare alt Toolbar si bifeaza Viewports).

Selectam pe ecran Viewport-ul nostru cu Click pe conturul lui (chenarul de pe marginea foii). Alegem din bara Viewports scara la care vrem sa plotam* si planul nostru se va scala singur.

6. Aranjam desenul in pagina
In momentul acesta avem foaia de hartie si desenul pus la scara. Tot trebuie sa mai facem este sa-l aranjam putin in pagina. Asa cum este acum nu putem sa selectam nimic cu exceptia Viewport-ului dar rezolvam imediat:
Ne asiguram ca vedem toata pagina (Zoom Extents: dublu-Click pe rotita de la mouse). Apoi dublu-Click in interiorul Viewport-ului (undeva pe foaie). Daca a mers, marginile Viewport-ului vor deveni mai groase putin. Inseamna ca am intrat pe fereastra si acum putem lucra direct in desen.
Cu atentie, fara sa schimbam zoom-ul, miscam desenul cu Pan (apasa rotita de la mouse sau tasteaza P urmat de Enter si misca desenul) pana ajunge in pozitia dorita. Cand am asezat frumos desenul in pagina iesim din Viewport cu dublu-Click undeva in afara foii.
!Atentie: Orice modificare a zoom-ului va atrage schimbarea scarii de plotare, daca se intampla accidental iesim repede din Viewport (dublu-Click in afara lui) selectam Viewport-ul si ii setam din nou scara din bara Viewports.

7. Plotare
In momentul acesta pe ecran ar trebui sa avem foaia exact asa cum va iesi plotter. Desenul e la scara si asezat in pagina. Suntem gata de print!
Click-dreapta pe tabul "Layout 1" (jos in stanga) si Plot - OK (sau Preview daca nu ma crezi pe cuvant).

Bine de stiut:
- cand "intri" in Viewport cu dublu-Click apelezi de fapt comanda MSPACE(MS), ca sa iesi poti sa dai dublu-Click in afara viewportului sau sa tastezi PSPACE(PS)
- versiunile mai noi de AutoCAD au in partea de jos a Layout Space butonul Maximize Viewport care iti permite sa umblii in Model Space fara a iesii din Layout Space si fara a afecata scara Viewport-ului

Click pe buton - editeazi - Click iar pe buton

Pan in modul Maximize Viewport nu va afecta pozitia desenului in Viewport asa ca pentru a-l pozitiona ramane necesar pasul 6.

Asta a fost! Am intrat in Layout, am setat imprimanta si foaia de hartie, am adus desenul intr-un Viewport cat toata foaia, l-am pus la scara, l-am aranjat frumos si l-am plotat. In realitate dureaza cam un minut si avantajul e ca toate setarile raman si pot sa printez oricand cu 2 Click-uri.

Uite si video:

Plotare placuta!

*Daca desenul e facut in milimetri alegem exact scara la care printam, daca e facut in metri sau altceva... spor la calcule. In postul "Unitati de masura in AutoCAD - partea II" am pus un tabel cu conversia pentru desenul in metri.

1 Aprilie si cateva farse

2009-04-01T16:18:00.019+03:00

Astazi e 1 Aprilie.
Cateva idei de "pacaleli" in AutoCAD sunt binevenite:

Dispaly:

- schimba culoarea la "crosshair" in culoarea background-ului din Options - Display - Colors - Model Tab Pointer (selectat la Window Element) - devine "invizibil" :)
- schimba culoarea textului din Command Line in alb din Options - Display - Colors - Command Line Text (selectat la Window Element) - devine "invizibil"
... schimba orice alte culori pe acolo pentru a face diferite alte lucruri "invizibile"

Comenzi si variabile de sistem enervante:

- QTEXT (ON/OFF) - ON transforma toate textele in dreptunghiuri (OFF si REGEN pentru a reveni la normal)
- BLIPMODE (ON/OFF) - setat pe ON va umple ecranul de punctulete enervante in timpul desenarii (setat inapoi pe OFF va readuce lucrurile la normal)
- FILEDIA valoarea 0 - anuleaza ferestrele de deschidere desen, Open si New functioneaza doar din Command Line (setata inapoi la valoarea 1 readuce dialogurile la normal)
- GRIPS - valoarea 0 - anuleaza "Gripurile" pentru obiecte, practic dispar patratele albastre cu care poti edita obiectul (valoare 1 pentru a revenii la normal)

Command Line:

scrie in CommandLine:

(repeat 50 (alert "AutoCAD Error, deleting DWG file! "))

si ENTER.

Rezultatul va fi pe ecran
50 e numarul de OK-uri necesare pentru a inchide fereastra deshisa - poate fi oricat
AutoCAD Error, deleting DWG file! - e textul care apare in fereastra - poate fi orice

si in final un Bonus clasic din Windows:

- inchide toate ferstrele Windows si cu Desktop-ul in fata apasa Print Screen
- deschide Paint si Ctrl+V(Paste)
- Save as JPG
- pune JPG-ul respectiv ca Wallpaper din click dreapta pe Desktop - Properties - Desktop - Browse
- click dreapta pe Desktop - Arrange Icons By - debifeaza Show Desktop Icons (WinXP)

rezultat... Desktopul arata normal dar nu functioneaza :))

Distractie placuta!

Inserarea de imagini (raster) in AutoCAD

2009-03-26T19:33:00.014+02:00

Acesta va fi un post mai lung in care voi discuta despre:
- inserarea de imagini
- inserarea de imagini in vederea vectorizarii (scanare, inserare, scalare)
- controlul imaginii tip raster in AutoCAD

1. Inserarea de imagini

AutoCAD accepta urmatoarele tipuri de raster: BMP, RLE, DIB, RST, GP4, MIL, CAL, CG4, FLC, FLI, BIL, GIF, JPG, JPEG, PCX, PCT, PNG, RLC, TGA, TIF, TIFF... si mai sunt.

Imaginile se insereaza in AutoCAD din:
Insert - Raster Image sau
Insert - Image Manager - Attach
Indiferent de varianta aleasa urmatorul pas va fi alegerea imaginii din fereastra "Select Image File".
Dupa ce a fost aleasa imaginea se va deschide fereastra "Image" in care se vor specifica parametri de inserare:

Insertion point este locul in care va fi coltul din stanga jos al imaginii, se pot introduce coordonate sau se poate bifa "Specify on-screen" petru a specifica cu click in desen
Scale este scara la care se va insera imaginea, se va introduce o scara sau se va bifa si aici "Specify on-screen" pentru a scala imaginea direct in desen
Rotation este ungiul de rotatie al imaginii, se poate lasa 0 sau alege/introduce un unghi de roatie.

Click OK... si daca ai bifat undeva "Specify on-screen" atunci asta vei face in continuare.
In Command Line programul iti va spune de ce are nevoie:
Specify insertion point <0,0>:
Specify scale factor or [Unit] <1>:
Specify rotation angle <0>:

si cu asta gata... imaginea ar trebui sa fie in desen.

Cel mai simplu e sa inserezi imaginea cu parametri "default", adica Insertion Point 0,0,0 / Scale 1 / Rotation 0 si apoi sa o misti, scalezi, rotesti in desen, ca pe orice alt element, pana ajunge in pozitia si la dimensiunea dorita.

2. Inserarea de imagini in vederea vectorizarii

Scanare

rezolutia: 200DPI pentru color, 300-400 DPI pentru alb/negru
formatul: JPEG/TIFF pentru color, TIFF (1bit) pentru alb/negru
scara: daca originalul e desenat la scara se scaneaza 1:1 (fara micsorare sau marire la scanner)

Inserare

E preferabil ca imaginiile sa fie inserate pe un layer dedicat.
Daca imaginea a fost desenata la scara si scanata corect se poate specifica la scara de inserare (Scale) exact scara la care a fost desenata imaginea. Rezultatul va fi inserarea imaginii 1/1 in milimetri. Daca este necesar imaginea se poate misca/roti/scala in desen pentru a ajunge in pozitia si dimensiunea dorita.
Pentru vectorizare sunt recomandate TIFF-urile scanate alb/negru (color depth 1bit) la 300DPI. Acestea pot fi inserate pe un layer colorat si liniile din imagine vor lua culoarea layer-ului. De asemenea se pot edita si in modul transparent (pixelii albi vor fi transparenti si pixeli negrii vor lua culoarea layer-ului).

3. Controlul imaginii tip raster in AutoCAD

Imaginile inserate ajung in Image Manager. Imaginile sterse din desen (ERASE) raman ca referinte. Aceste referinte se pot sterge din Image Manager prin selectie si Detach. Imaginile pot fi temporar descarcate din memoria de lucru si apoi reincarcate cand e necesar cu comezile Unload/Reload, utile daca se lucreaza cu un numar mare de imagini care nu sunt necesare simultan in desen.
Pentru o mai buna intelegere iata cele patru status-uri posibile ale unei imagini (coloana Status in Image Manager):

Loaded - imaginea este incarcata in memoria de lucru si prezenta in desen
Reload - imaginea tocmai a fost reincarcata in memoria de lucru (util daca imaginea a fost editata in afara AutoCAD-ului si dorim sa o reincarcam in versiunea curenta)
Unloaded - imaginea este prezenta in desen dar descarcata din memoria de lucru
Unreferenced - imaginea a fost stearsa (ERASE) din desen si a ramas doar ca referinta in Image Manager

Contrastul si luminozitatea imaginilor color se pot ajusta din Modify - Object - Image - Adjust (sau dubluclick pe "marginea" imaginii).
Imaginile odata inserate se pot "decupa" dupa orice contur (poligonal) cu Modify - Clip - Image, imaginea nu sufera nici o modificare, se modifica doar cat din ea apare afisat pe ecran

IMAGEQUALITY - cu setarile High si Draft - controleaza calitatea de afisare
TRANSPARENCY - controleaza transparenta (nu are efect decat la TIFF-urile alb/negru)
IMAGEFRAME - controleaza "conturul", marginea imaginii cu valorile:
0 - marginile nu sunt afisate si nici plotate (imaginile nu vor putea fi selectate)
1 - marginile sunt afisate si plotate
2 - marginile sunt afisate dar nu plotate

Bine de stiut:
- desenele AutoCAD nu salveaza imaginea propriuzisa ci doar "calea" catre ea, imaginea trebuie sa fie pe HDD-ul calculatorului pentru a aparea in DWG
- daca fisierul imagine e in acelasi folder cu DWG-ul imaginea va fi deschisa indiferent de "calea" salvata in DWG (valabil si pentru X-ref uri)

Sigur ar mai fi de vorbit despre inserarea de imagini in AutoCAD (de exemplu despre "Path type" la inserare) dar acest post se incheie aici.

Vectorizare placuta!

Cotare personalizata in AutoCAD

2009-03-23T14:31:00.020+02:00

In aceast post voi scrie despre "capete de sageata"(arrow head) pentru cote in AutoCAD. Se presupune ca stii deja sa cotezi si ca vrei sa faci alte tipuri de sageti.

Sa vedem cu ce vine vine programul:

Daca nu sunt de ajuns iata cum se creaza si folosesc cele "custom":

1. Se alege Layerul "0" curent

2. Se construieste un patrat de 1 unitate/1unitate
(acesta va fi conturul in care se va incadra noul capat de sageata)

3. Se deseneaza in interiorul patratului noul capat de sageata (cu rosu in imaginea de mai jos)

4. Se selecteaza elementele varfului de sageata (fara patrat) si se alege din bara Properties: Color "ByBlock" si Linetype "ByBlock"

5. Cu sageata selectata se tasteaza B urmat de ENTER (pentru a deschide fereastra: Block Definition)

6. Se da un nume block-ului, se alege Base Point in varful sagetii si se apasa OK

7. Pentru a folosi noul capat de sageata intr-un stil de cotare se va selecta din:
Dimension Style Manager - Modify Dimension Style - Symbols and Arrows - Arrowheads - User Arrow si apoi in noua fereastra deschisa (Select Custom Arrow Block) se va alege block-ul nou creat

Cand se concepe un nou capat de sageata se va tine cont de urmatoarele:
- trebuie incadrat in patratul de 1/1 unitati (are rol de cadru virtual, nu va fi selectat sau folosit)
- base point pentru block se va alege varful sagetii (vezi schita de mai sus)
- se contruieste capatul din partea dreapta a cotei (programul roteste singur pentru stanga)
- linia de cotare va incepe de la mijlocul laturii din stanga a patratului de incadrare (vezi schita de mai sus)
- blockul se creeaza pe layerul 0 cu Color: ByBlock si Linetype: ByBlock

Daca totul a mers bine o cota din exemplu va arata asa:

Concluzie:
- sagetile de cota "custom" sunt de fapt block-uri create dupa anumite reguli
- acestea se folosesc selectandu-le din stilul de cotare

Customizare placuta!

Hasuri noi in AutoCAD

2009-03-20T14:44:00.032+02:00

Articolul prezinta fisierele *.pat (fisierele ce contin definitia hasurilor) si explica conceptul si cum se utilizeaza. Pentru librarii cu hasuri noi vezi sectiunea: Hasuri (sus in meniu)
Exemplele sunt pentru AutoCAD 2006 dar se pot adapta la oricare versiune.

Pe scurt:

Hasurile in AutoCAD sunt fisiere text editabile in Notepad cu extensia *.pat

roof.pat, gravel.pat, cercuri.pat, etc.

Pentru a adauga o hasura in AutoCAD se copiaza fisierul .pat in directorul "Support":

C:\Program Files\AutoCAD xxxx\Support

unde AutoCAD xxxx = versiunea ta de AutoCAD

Dupa ce ai copiat fisierul ".pat" in dirrectorul support hasura noua va aparea in "Hatch Pattern Palette" tab-ul "Custom"

Daca la selectarea hasurii apare mesajul: "Error in Pattern File" verifica daca:

- numele fisierului .pat e acelasi cu numele hasurii (vezi definitia hasurii mai jos pentru detalii)
- ai o singura hasura in fisier
- nu ai caractere nepermise in definitia hasurii
- nu ai numere scrise gresit (virgula in loc de punct, o virgula in plus...etc)
- nu ai linii mai lungi de 80de caractere
- numele hasurii nu este mai lung de 31 de caractere
- nu ai linii fara text la sfarsitul definitiei hasurii

Explicatii:

Hasurile AutoCAD sunt definite ca fisiere text, editabile in Notepad, si salvate cu extnsia .pat.
Un astfel de fisier arata cam asa:

*ANGLE,Angle steel
0, 0, 0, 0, 6.985, 5.08, -1.905
90, 0, 0, 0, 6.985, 5.08, -1.905

unde:
* - este caracter obligatoriu la inceputul definitiei unei hasuri
ANGLE - este numele hasurii (obligatoriu acelasi cu numele fisierului)
, - separa numele hasurii de explicatiile despre hasura (optional)
Angle steel - este un text explicativ despre hasura (optional)
0, 0, 0, 0, 6.985, 5.08, -1.905
90, 0, 0, 0, 6.985, 5.08, -1.905 - este definitia hasurii (evident obligatoriu)

Pentru mai multe explicatii despre semnificatia numerelor din definitia hasurii si cum poti sa faci tu o hasura vezi AutoCAD - Help.

Versiunile mai noi au un director "Support" si in "C:\Documents and Settings\user\Application Data\Autodesk... etc" in care se afla acadiso.pat respectiv acad.pat - fisierele cu hasurile cu care vine softul (au acelasi continut doar ca unul e pentru Metric-ISO si unul pentru Imperial-ANSI). Hasurile noi in AutoCAD se pot adauga si la sfarsitul fisierului acadiso.pat cu copy/paste la definitia hasurii. Hasurile noi adaugate vor aparea in "Hatch Pattern Palette" tab-ul "Other Predefined" dar nu incurajez modul acesta de a adauga hasuri.
E mai sanatos sa adaugi hasurile una cate una ca fisiere separate in C:\Program Files\AutoCAD xxxx\Support. Acesta e si unul din motivele pentru care fisierele suport instalate odata cu programul sunt din ce in ce mai pitite :)

Bonus:

agoracad - hasuri – librarii de hasuri cu cataloage PDF pentru previzualizare

SuperHatch - comanda din ExpressTools care transforma blockuri si imagini in hasuri, folosita abuziv incarca desenul si consuma resurse, dar e distractiva...

si cu asta...basta, am scris despre hasuri noi in AutoCAD :)

TRIM, EXTEND si cateva surprize

2009-03-18T20:23:00.008+02:00

TRIM = taiere
EXTEND = extindere, lungire... sau ceva de genul

TRIM si EXTEND sunt printre cele mai vechi comenzi AutoCAD si sunt printre primele comenzi de editare care se invata. Cele doua sunt complementare si devin atat de frecvente in utilizare incat lucrul fara ele pare aproape imposibil.
In afara de varianta "clasica" exista cateva variante si optiuni mai mult sau mai putin cunoscute.

Sa vedem cateva...

Comanda clasica arata asa:

1. TRIM - apelarea comenzii (din bara Modify sau de la tastatura)

1' daca comanda e apelata de la tastatura apare aici un ENTER

2. SELECT - selectarea liniilor(obiectelor) pana la care vrem sa taiem/extindem

3. ENTER - pentru a anunta programul ca am terminat de selectat

4. SELECT - selectarea liniilor(obiectelor) pe care vrem sa le taiem/extindem

5. ENTER (ESC) - pentru a iesi din comanda

dar...

selectia de la punctul 4 se poate face si cu fereastra nu numai cu click pe fiecare obiect (incepand cu ACAD 2006)

cu varianta clasica a comenzii se pot TRIM-ui si hasuri (incepand cu ACAD 2006)

ENTER fara a mai face punctul 2 - transforma toate liniile din desen in posibile obiecte pana la care putem sa taiem/extindem si in acelasi timp in posibile obiecte pe care putem sa le taiem/extindem (comanda devinde mult mai rapida si simpla)

SHIFT apasat in timpul selectiei la punctului 4 - transforma TRIM in EXTEND si invers fara a mai iesi din comanda, comanda ramane "inversata" cat timp se selecteaza cu SHIFT apasat

la punctul 2 si 4 se poate selecta in modul FENCE cu F urmat e ENTER (aici e mult mai usor de aratat decat de explicat... practic selectezi obiectele trecand cu o linie prin ele, era foarte utila inainte sa apara in 2006 selectia cu fereastra pentru TRIM si EXTEND dar si acum poti selecta mai usor in anumite situatii in care selectia cu fereastra e incomoda)

se poate face UNDO in orice moment al selectiilor de la punctele 2 si 4 cu U urmat de ENTER oricand in timpul selectiei, avantajul e ca in loc sa iei toata comanda de la inceput pentru un click dat prost poti anula doar ultima taiere/extindere si reface selectia fara a iesi din comanda

Si ca si cum nu ar fi de ajuns mai exista alte cateva optiuni ca Edge, Project si chiar Erase tot la comenzile TRIM si EXTEND dar despre ele alta data...

BONUS: comanda EXTRIM din Express Tools care taie toate liniile(obiectele) care se afla de o parte sau alta a unei linii alese de noi

1. EXTRIM - apelare comanda tastatura
2. ENTER
3. SELECT - se selecteaza linia/obiectul pana la care se va taia (se poate selecta si o polilinie inchisa sau un cerc)
4. CLICK in partea in care doriti sa se taie

- vezi filmulet pentru comanda EXTRIM:

Unitati de masura in AutoCAD-Partea II

2009-03-14T19:49:00.027+02:00

A venit timpul sa scriu din nou despre unitati de masura. Sa fiu sincer as mai fi amanat putin dar ieri au venit 3 desene care m-au convins sa scriu cat mai repede. Erau trei DWG-uri cu planuri ale aceleiasi cladiri care trebuiau "unite" intr-un singur plan si pregatite Layouturi pentru plotarea la diferite scari. In cele trei DWG-uri problema scarii si a unitatilor de masura era atat de diferit si de... prost inteleasa incat am stat o ora numai sa le aduc pe toate la un numitor comun…am pierdut 3 ore si m-am enervat teribil.

Sa trecem la subiect... In Partea I am aratat ca AutoCAD-ul este pregatit pentru multe feluri de a masura si desena si ca in primul rand trebuie sa in anuntam ca desenam in standard Metric. Cu alte cuvinte ne asiguram ca nu ne arata ghilimele si apostrofuri cand masuram o distanta si sa ne mai asiguram ca foloseste hasurile si tipurile de linie pentru standardul Metric(ISO).
In Partea II voi discuta despre scara de desenare si plotare si depre cum se folosesc in AutoCAD unitatile de masura metrice.

Scara desenului - definitii generale

Scara unui desen reprezinta raportul intre o dimensiune in desen (pe hartie) si aceeasi dimensiune in realitate.
Scara desenului este strict un raport... o proportie, intre doua dimensiuni masurate cu aceeasi unitate de masura.
Scara se reprezinta numeric printr-un numar, urmat de doua puncte urmat de alt numar:

1 : 100 | 1 : 50 | 20 : 1

primul numar reprezinta distanta masurata pe hartie al doilea numar reprezinta de cate ori este mai mare sau mai mica aceeasi distanta in realitate.

Pot folosi orice unitate de masura, cu conditia sa fie aceeasi si in desen si in realitate, asa ca voi folosi ... "lungimi de pix" pentru a exemplifica:

Scara 1 : 100 inseamna ca 1 lungime de pix pe hartie va fi egala cu 100 lungimi de pix in realitate.
Scara 20 : 1 inseamna ca 20 lungimi de pix pe hartie vor fi egale cu 1 lungime de pix in realitate.
(scara 20 : 1 poate fi scrisa si ca 1 : 0,05... adica o lungime de pix pe hartie este egala cu 20/1=0.05 lungimi de pix in realitate... dar ca sa nu se complice treaba cu numere subunitare se prefera 20 : 1 in loc de ... 1 : 0,05)

Scara de desenare a aparut evident din nevoia de a reprezenta chestii foarte mari pe suporturi mai mici fara a pierde proportiile intre elementele desenului. Scara de desenare a aparut muuuult inaintea calculatorului.

Iata si un tabel de conversie a scarii exprimat in ceva mai normal... centimetri:

Scara	Pe hartie	In realitate
1:1	1cm	1cm
1:20	1cm	20cm
1:50	1cm	50cm
1:100	1cm	1m
1:200	1cm	2m
1:500	1cm	5m
1:1000	1cm	10m
1:10000	1cm	100m

Unitatile... si mai ales subunitatile de masura metrice in AutoCAD

Aici vine partea mai greu de inghitit:
AutoCAD NU ARE UNITATI DE MASURA PREDEFINITE. Nu lucreaza in metri, centimetri, milimetri etc.
AutoCAD lucreaza in unitati universale pe care le putem numi simplu UNITS.
Ce reprezinta o unitate (1 UNIT) in desenul meu?
Doar eu hotarasc la inceputul desenului. Poate fi 1 Metru... 1 Milimetru... sau 1 Kilometru. Tot ce trebuie sa fac e sa iau o decizie la prima linie pe care o desenez.

ex.: vreau sa fac o linie care in realitate are 3 metri... daca decid sa desenez in metri scriu la lungime 3... si gata linia mea are 3 metri. Daca vrau sa desenez in centimetri scriu la lungime 300 si gata linia mea va avea 300cm... adica 3 metri, daca decid sa desenez in milimetri... scriu la lungime 3000 si am desenat aceeasi linie in milimetri. AutoCAD-ul nu stie si nici nu ma va intreba vreodata ce am decis sa fie 1 UNIT. Daca desenul ramane pe calculator tot e trebuie sa fac este, eventual, sa scriu undeva... 1 UNIT=1 Metru... sau 1 UNIT = 1 Milimetru pentru ca oricine deschide desenul meu sa stie atunci cand masoara o distanta in desen ca daca scrie acolo "3" asta inseamna 3 metri sau inseamna 3 milimetri.

Scara in AutoCAD

Presupunand ca pana aici e clar apare inrebarea:
De unde toate problemele, calculele si confuziile legate de scara?
Pai de fapt majoritatea apar atunci cand vrei sa printezi desenul! Acolo este cel mai intalnit loc in care AutoCAD-ul va aduce in discutie conceptul de "scara" - "Plot scale" respectiv "Viewport scale" (ar mai fi si fereastra UNITS, unde apare"Insertion scale", despre care am promis in prima parte ca voi vorbi si o sa vorbesc dar un pic mai tarziu).
Revenind la "Plot Scale" si "Viewport Scale" rezolvarea este foarte simpla:
IN AUTOCAD SCARA DE PLOTARE ESTE CONCEPUTA PENTRU DESNUL 1:1 IN MILIMETRI!!!
Asta e tot! Daca desenezi in milimetri toate scarile din ferestrele de plotare si viewporturi se vor potrivi ca prin minune pe hartie.

Sa "desenezi 1:1 in milimetri" inseamna ca la prima linie ai decis ca 1UNIT = 1mm asa ca daca linia avea in realitate 1 metru tu desenezi o linie lunga de 1000 de unitati... pentru ca ai hotarat ca "desenezi 1:1 in milimetri". Astfel printarea la scara va deveni joaca de copii indiferent la ce scara te hotarasti sa printezi... ceea ce vei selecta la scara aia vei plota... 1:100 va insemna chiar 1:100... si 1:20 va insemna chiar 1:20.

Evident nimic nu te impiedica sa desenezi in Metri sau Centimetri sau chiar Kilometri... dar atunci cu siguranta vei sta sa faci tot felul de calcule si incercari ca sa printezi la scara la care vrei. Daca ai mai si inceput desenul in modul "Imperial" (cu acad.dwt in loc de acadiso.dwt) atunci chiar ca ai incurcat-o rau de tot cu scara.

Iata un tabel de conversie a scarii de plotare in AutoCAD pentru desenatul in metri, unul pentru centimetri si apoi acelasi tabel pentru desenul in milimetri... decideti voi care e mai logic!

Daca desenez in metri...

Vreau sa plotez la scara:	Trebuie sa aleg scara:
1:1	1000:1
1:20	50:1
1:50	20:1
1:100	10:1
1:200	5:1
1:500	2:1
1:1000	1:1
1:10000	1:10

Daca desenez in centimetri...

Vreau sa plotez la scara:	Trebuie sa aleg scara:
1:1	10:1
1:20	1:2
1:50	1:5
1:100	1:10
1:200	1:20
1:500	1:50
1:1000	1:100
1:10000	1:1000

si acum daca desenez in milimetri...

Vreau sa plotez la scara:	Trebuie sa aleg scara:
1:1	1:1
1:20	1:20
1:50	1:50
1:100	1:100
1:200	1:200
1:500	1:500
1:1000	1:1000
1:10000	1:10000

Buna practica in desenul AutoCAD

Buna practica in desenul AutoCAD este sa desenezi in milimetri (1UNIT=1mm)*!
De ce?... pai pentru ca scara de ploare este gandita in milimetri, pentru ca toate blocurile cu care AutoCAD-ul vine in DesignCenter-Metric sunt facute pentru desen in milimetri, pentru ca default la "Insertion Scale" in fereastra UNITS si la "Block Unit" in fereastra "Block Definition" este Milimeters, pentru ca daca inserezi rastere la scara la care au fost desenate rasterul se va insera in milimetri**... si tot asa.
Practic AutoCAD-ul desi nu pare foarte interesat de unitatile de masura pe care le alegi... e totusi "pregatit" pentru milimetri... si daca alegi altceva fara sa-i spui si lui in toate ferestrele in care trebuie te va pedepsii cum poate.
Sa vezi cum e daca la tine care ai ales sa desenezi in metri, ajung desenele altor useri AutoCAD, care nici ei nu deseneaza conform cu "buna practica" in milimetri, dar au ales sa deseneze in centimetri. Sa vezi atunci cum o sa fie cand o sa vrei sa pui in acelasi desen ce ai facut tu... cu ce a facut celalalt... si sa plotezi la o anumita scara. Atunci o sa intelegi cat de simplu era daca toata lumea incepea desenul in modul metric (cu acadiso.dwt) si desena in milimetri.

De ce nu deseneaza toata lumea in milimetri?

Unul din motive este hartia... mai exact obisnuinta de a desena pe hartie. Daca vreau sa fac pe hartie un desen scara 1:100 voi desena pe hartie direct 1:100... daca vreau sa fac scara 1:50 voi desena 1:50... ca atat incape pe hartia mea. Pe calculator insa nu e asa. Pe calculator incape oricat. Pot sa desenez scara 1:1 si apoi sa scot pe hartie ce scara vreau eu, de cate ori vreau eu, cum vreau eu. Asa ca daca nu ai in spate douazaci de ani de desenat la planseta ar fi bine sa te obisnuiesti de la inceput sa desenezi 1:1. Daca ai... ar trebui sa te bucuri ca nu mai esti la planseta si sa profiti de noile posibilitati.

Un alt motiv important este cotarea. By default, programul coteaza ce vede. Daca desenez o linie de 1 metru desenand in milimetri o fac lunga de 1000 de unitati... adica 1000 de milimetri. Daca vreau sa o cotez va aparea o cota cu dimensiunea de 1000. De cele mai mute ori cotarea nu se face in milimetri asa ca pe cota nu vreau sa scrie 1000.
Si atunci ce fac? Pai desenez direct in unitatile in care o sa cotez ca sa se potriveasca cand incep sa trag cotele.
GRESIT! sau ma rog, nerecomndat....
E ca si cum ai face tavanul casei la 2 metri pentru ca e mai simplu sa schimbi becurile (nu e cea mai reusita analogie dar ideea conteaza).
Revenind la cotele noastre, AutoCAD-ul iti ofera posibilitatea de a cota in ce vrei tu... din nou trebuie doar sa-i spui. In stilul de cotare(Dimension Style Manager) la Primary Units exista Scale Factor (da... inca un loc unde apare scara!) doar ca aici default e 1 ceea ce inseamna ca 1000 de unitati vor fi cotate cu 1000... dar daca modificam in 0,001 o sa coteze 1000 de unitati cu 1... si uite asa desi desenam in milimetri cotam in metri, daca pun acolo 0,1 o sa coteze 1000 de unitati cu 100... si uite asa am desenat in milimetri si am cotat in centimetri... si tot asa. Deci nu e nevoie sa desenez in metri ca sa cotez in metri... ba din contra... desenez in milimetri si pot oricand sa cotez in ce vreau intr-o maniera logica.

Un al treilea motiv este comoditatea. In mod normal in functie de dimensiune si de obisnuinta fiecare evaluam un element real in metri sau centimetri. Pare mai comod sa si desenam asa pe calculator... pentru ca putem. De multe ori chiar este mai comod. Dar comodiatea la inceput poate costa mai tarziu... si de cele mai multe ori chiar costa! si pe tine si din pacate si pe cei care vor lucra cu desenul tau.

Pfuuuh! Gata am terminat!
deja ma simt mai bine... mai am concluziile

Concuzii:

AutoCAD nu are unitati de masura predefinite, noi ne alegem in ce desenam

In AutoCAD "buna practica" e sa desenezi in milimetri*, din multe motive

Daca totusi alegi sa desenezi in metri sau centimetri pregatestete sa faci calcule si sa sughiti mult daca dai desenul mai departe

* exceptia de la regula sunt desenele de farte mari dimensiuni (urbanism, edilitare, cadastru... etc) unde se deseneaza in metri din cauza distantelor foarte mari
** conditia este ca planul sa nu fie micsorat sau marit in procesul de scanare (scanat 1:1)

P.S. - Insertion Scale in fereastra UNITS te ajuta sa inserezi desene si blockuri facute in alte unitati decat cele in care ai decis tu sa lucrezi...te rog lasa acolo milimetri indiferent in ce desenezi, e mai bine pentru toata lumea :)

Devoratorii de resurse... deghizati

2009-03-13T22:52:00.031+02:00

De cateva saptamani pe unde ma uit gasesc numai articole despre AutoCAD 2010. Mai sunt cateva zile pana la lansarea oficiala si deja stiu mai multe despre 2010 decat despre 2008 si 2009... pe care recunosc nu le-am deschis de mai mult de 3-4 ori. Am zis sa fiu si eu in pas cu lumea si sa scriu ceva despre noua versiune dar din pacate nu am gasit nimic care sa ma incante peste masura (poate noile "object constrains" care sigur se vor dovedi utile dar vreau sa le testez inainte de a povesti).

Asa ca astazi in loc sa scriu despre AutoCAD 2010, asa cum imi doream, o sa demasc patru vinovati de incetinirea lucrului in AutoCAD si chiar blocarea softului*.

Toata lumea stie ca 3D-ul consuma resurse... cu cat mai complex cu atat mai multe. Dar cine ar fi crezut ca la fel de flamande de resurse sunt si...

Hasurile
dap... hasurile mananca resurse la greu... mai ales cele complexe Din acest motiv apare cateodata mesajul: "Hatch too dense to display" softul stie ca daca se incarca prea rau o sa crape si a limitat by default variabila MaxHatch la 10000 de segmente pe hasura
Ca sa scapi de mesaj si sa hasurezi cum si cat vrei poti sa bagi in linia de comanda:(setenv "MaxHatch" "1000000")
si s-a rezolvat... dar e posibil sa te alegi cu un desen pe care abia il mai misti pe ecran :)
Textele
dar nu orice texte... textele servite in cantitati mari si/sau cu fonturi "nepotrivite"

ACAD-ul vine cu niste fonturi ale lui... fonturile cu extensia *.shx. Sunt o gramada si as putea scrie un post doar despre ele. O sa amintesc doar cateva:
txt.shx, simplex.shx, romand.shx... etc
Fonturile acestea native AutoCAD se inteleg foarte bine cu softul si in general nu creaza erori, anomalii, probleme....
Nu la fel de bine se inteleg cu AutoCAD-ul si restul fonturilor din Windows mai ales cele "solide" cumar fi Arial si Arial Black. De fapt ACAD-ul se cam chinuie sa le afiseze si miste pe ecran. In functie de cat de multe sunt si de cat de performant e calculatorul textele facute cu fonturi ne-native AutoCAD pot incetini editarea... si chiar bloca toata povestea. Recomandat e ca in timpul editarii sa se foloseasca foturi native (*.shx) si apoi daca e neaparat necesar sa se schimbe doar pentru plotare cu unele mai aratoase.
Rasterele... rotiterasterele oricum consuma resurse... dar sa vezi daca le mai si rotesti!

Imaginile pot fi inserate in AutoCAD pentru multe chestii... si oricum consuma resurse. Daca mai e si IMAGEQUALITY setat la HIGH... e si mai trist. Dar, ca si cum nu era de ajuns, mai e ceva care poate transforma rasterele intr-un cosmar: rotitul. Oricat de greu pare de crezut daca rotesti un raster chiar si cu un grad va consuma mai multe resurse decat lasat la 0 grade.
Daca lucrezi pe un raster si se misca mai freu decat crezi tu ca ar trebui sa se miste asigura-te ca IMAGEQUALITY e setat pe DRAFT si in Properties-Rotation la raster scrie 0(zero).
DXF-ulDrawing Exchange Format (DXF) e foarte bun... dar nu pentru AutoCAD :)

DXF-ul asa cum ii spune si numele este un format creat pentru interoperabilitatea (nu cred ca exista cuvantul asta in limba romana...) intre diferite softuri si platoforme... adica DXF e citit si de Ilustrator si de Corel si de ArhiCAD si de Google SketchUp si de Microstation si de Solidworks... si tot asa.
Tocmai ceea ce face DXF-ul un format atat de versatil face si fisierul mai mare si mai avid de resurse in AutoCAD. Asa ca primul lucru pe care vrei sa-l faci cand primesti un DXF de undeva e sa-l salvezi ca DWG.

A aparut crucea! - poveste adevarata :)

In 2004 am primit de la un client un DXF care se s-a deschis in 9 ore. Nu exagerez deloc. La vremea respectiva aveam doar un calculator... si ala era laptop... asa ca l-am dus la un prieten cu calculator puternic (Fane) si l-am lasat la el sa se deschida pentru ca nu stiam nici macar ce contine. Stiam de la client doar ca e un plan mare pe care nu prea poate nimeni sa-l deschida. Am lasat desenul la deschis intr-o seara. Am baut multa bere. Am plecat acasa.
Pe la 4 dimineata am primit un SMS in care scria: "Gata, s-a terminat! A aparut crucea!". Destul de macabru... dar era Fane care imi spunea ca s-a deschis desenul... si a aparut cursorul de la AutoCAD care arata intradevar... ca o cruce :)
Desenul respectiv era un DXF cu plansa de sinteza de la un PUG (Plan Urbanistic General) care avea sub partea de urbanism si partea cadastrala cu puncte si coordonate. Daca nu ati vazut niciodata un PUG va pot spune ca se ia un plan cat un oras se coloreaza in toate culorile pamantului, se glazureaza cu hasuri de toate felurile, se orneaza cu linii care mai de care mai deosebite si se presara la final simboluri de toate felurile culorile si marimile.
Daca nu ati vazut niciodata planuri cadastrale cu coordonatele punctelor in ele... nu ati pierdut nimic... :) multe multe multe multe texte si linii!
In fine, ideea e ca planul asta le avea pe toate si mai era si DXF!!! Mare noroc ca textele aveau fontul txt.shx (probabil cel mai simplu font nativ AutoCAD) pentru ca altfel nu cred ca se mai deschidea vreodata.
Am salvat desenul ca DWG... si deja se deschidea in maxim 15 minute. Am sters toate textele de la partea de cadastru... si acum se deschidea chiar repejor dar se misca greu. Am freeze**-uit cateva din layerele cu hasuri... si deja am obtinut un desen pe care puteam sa lucrez.

In concluzie cei patru "prieteni" care manaca din frigider (consuma resurse) daca nu stam cu ochii pe ei sunt:

Hasuri (mai ales cele complexe)
Texte (mai ales cu fonturi care nu sunt native ACAD)
Rastere (mai ales daca sunt rotite)
DXF - uri... mai ales in AutoCAD :)

* Postarea se refera in general la desene de dimensiuni mari cu elemente multe (GIS, urbanism, cadastru, edilitare...etc) dar poate fi valabila si pentru desene obisnuite in functie de calculator si elementele desenului
**Freeze - la layere, le face invizibile dar le si scoate din calculele de REGEN pe care le face softul

Unitati de masura in AutoCAD - Partea I

2009-03-08T11:56:00.035+02:00

Am observat ca, alaturi de” Layouturi”, unitatile de masura si mai ales scara de desenare, sunt printre cele mai confuze si incomplet cunoscute concepte de baza ale AutoCAD-uli. Poate pentru ca sunt totdeauna explicate la inceputul cartilor in paginile peste care toata lumea sare ca sa ajunga mai repede la comanda LINE… sau poate pentru ca, desi in realitate sunt cat se poate de evidente, pe calculator par mult mai incurcate. Voi incerca pe parcursul a doua postari sa clarific putin felul in care AutoCAD-ul interpreteaza si foloseste unitatile de masura.
Imaginile sunt din versiunea 2006 dar ideea e usor de urmarit si in alte versiuni.

Despre unitati de masura, standarde si… AutoCAD

Pe lume unitatile de masura sunt multe si variate... pe noi ne intereseaza deocamdata unitatile de masura pentru lungime, suprafata, volum si unghiuri.

Exista, doua standarde de larga circulatie: Metric si Imperial, reglementate de ISO respectiv ANSI*.

Metric masoara in milimetru, metru, metru patrat, metru cub… etc.
Imperial masoara in inch, foot, square foot… etc.

Pentru standardul Metric o lungime de trei metri a unei linii va arata asa:
L=3m =300cm =3000mm =0.003km
Aceeasi lungime de linie va arata in standardul Imperial asa:
L= 118.11" = 9' 10 1/8" =9'-10.11" – de remarcat nu numai ca sunt alte valori dar si ca arata
altfel… cu fractii liniute ghilimele apostrofuri si altele :)

AutoCAD-ul este pregatit pentru ambele standarde.

Romania foloseste standardul Metric (ISO) deci retinem ca: ISO=Metric si ANSI=Imperial
ISO e bun… ANSI nu e bun

Pentru a lucra bine in modul Metric ar fi bine sa:

1. Il anuntam pe AutoCAD de cate ori incepem un desen ca urmeaza sa desenam in standard Metric pentru a ne pregati hasurile si tipurile de linie scalate pentru Metric (acadiso.pat si acadiso.lin)

Putem face asta in mai multe feluri… iata cateva:

cu fereastra de dialog: Create New Drawing – Start from Scrach – Metric Aceasta este practic o fereastra de dialog (o sa-i spunem pe viitor “Startup dialog box”) care poate aparea la inceputul fiecarui desen si ne va intreba daca vrem sa desenam in Metric sau Imperial. Activarea ei la incepera desenelor noi este controlata de Tools-Options-System-Startup.

Selectand template-ul (sablonul… daca ai avut ghinionul sa inveti AutoCAD in limba romana) acadiso.dwt** din: New – Select template – acadiso.dwt daca Startup dialog box este dezactivata (vezi mai sus cum se activeaza/dezactiveaza daca deja ai uitat)

Folosind variabila de sistem MEASUREINIT***

MEASUREINIT (masura initiala … ca sa o tinem minte) poate avea doua valori
0 – pentru Imperial (ANSI)
1 – pentru Metric (ISO)

Aceasta variabila controleaza standardul in care AutoCAD va deschide un desen nou (ISO sau ANSI) astfel odata setata la valoarea 1 toate desenele noi vor fi create pentru ISO… adica va fi preselectat acadiso.dwt… adica va incarca hasuri si tipuri de linii pentru Metric.

E bine de stiut ca pe langa MEASUREINIT care controleaza practic standardul in care AutoCAD va incepe toate desenele noi mai exista si MEASUREMENT care controleaza standardul desenului curent. MEASUREMENT are aceleasi valori 0 si 1 care inseamna aceleasi lucruri… ANSI si ISO doar de data asta pentru desenul care este deschis si activ in momentul apelarii variabilei. De cate ori deschid un desen venit de cine stie unde pentru cine stie ce operatie verific valoarea lui MEASUREMENT… daca desenul provine dintr-o tara cu sistem metric dar MEASUREMENT are valoarea 0 stiu din start ca cel care a desenat nu e chiar expert si foarte probabil o sa am si alte probleme cu desenul respectiv.

2. Ne asiguram ca AutoCAD va afisa unitatile de masura asa cum trebuie

Si asta putem face in mai multe feluri dar o sa ma limitez la unul ca altfel nu mai termin postarea asta niciodata…

Folosim comanda: Format - Units si ne asiguram ca fereastra care se deschide arata ca in imaginea de mai jos
De fapt nu facem altceva decat sa alegem Decimal pentru distante/lungimi pentru ca dimensiunile noastre sunt in sistem zecimal, apoi alegem precizia de afisare la doua zecimale (aici putem alege cate vrem… AutoCADul oricum calculeaza tot timpul cu 16 zecimale) apoi alegem ca ungiurile sa fie masurate in Decimal Degrees… ca asa le masuram noi (nu Grads care e si el in lista), alegem si pentru ungiuri precizia de afisare iar in final alegem unitatea in care sa fie scalat eventualul cotinut pe care il aducem din alte desene (o sa revin la setarea aceasta in “Unitati de masura in AutoCAD – Partea II”). Mai sunt acolo doua setari legate de unghiuri… in ce directie sunt “zero grade” si in ce sens se masoara unghiurile… AutoCAD-ul vine setat cu 0 grade spre EST (dreapta)… si masurarea ungiurilor in sens contrar acelor de ceasornic… e bine de tinut minte si de lasat asa. Daca vreodata e nevoie si acestea se pot schimba.

Odata facute aceste setari AutoCAD-ul le va tine minte pana intram din nou sa le modificam. Deci este suficient sa facem aceste setari odata pentru toate viitoarele utilizari ale programului. Putem oricand schimba precizia de afisare sau modul de afisare al unitatilor dar in cele mai multe cazuri setarile din imaginea de mai sus sunt suficiente pentru userul din Romania sau oricare alta tara care foloseste sistemul Metric.

Concluzie:

Pentru a lucra in modul Metric trebuie sa ne asiguram ca si AutoCAD-ul stie ca vrem asta.

Incepem orice desen nou in modul Metric (cu acadiso.dwt)
Setam afisarea unitatilor in sistem zecimal (conamda UNITS)

Daca aceste doua conditii sunt indeplinite atunci putem trece linistiti la “Unitati de masura in AutoCAD – Partea II” unde vom discuta despre scara de desenare si scara de plotare… relatia dintre AutoCAD si subunitatile de masura si vom vedea ce trebuie facut ca sa eliminam toate confuziile legate de masurarea distantelor, cotare, plotarea desenelor la diferite scari, scalarea desenelor cu diferiti factori , inserarea desenelor cu alta scara si altele…

Note:
* - problema standardizarii si reglementarii e de fapt mai stufoasa dar e bine de retinut ca ISO (International Organization for Standardization) se ocupa de standardul Metric si ANSI (American National Standards Institute) se ocupa de o versiune a standardului Imperial. Pentru detalii pe subiect si o prezentare mai exacta incerca: http://en.wikipedia.org/wiki/Metric_units respectiv http://en.wikipedia.org/wiki/Imperial_units dar nu acum…
** - fratele cel rau al lui acadiso.dwt este acad.dwt – template-ul pentru ANSI care are ca rezultat folosirea hasurilor si tipurilor de linie scalate ANSI (acad.pat si acad.lin)
***- daca nu stii nimic despre variabilele de sistem poti sa citesti postarea despre ele… daca postarea respectiva nu exista sigur va aparea pe viitor.