În primă fază m-am enervat pentru că pierdusem cardurile și abonamentul proaspăt de la metrou.. dar mai ales pentru că nu-mi ardea să mă întorc după el (pe jos de data asta) și aveam de lucru la birou..

Dar.. după ce m-am dus după el (îmaginându-mi că o să-l găsesc) și nu era, am zis ok.. mai departe. Deodată am devenit extrem de calm.. ba chiar mă simțeam eliberat.

Drumul până la birou a fost foarte distractiv, mai ales pentru că mi-am dat seama că am ocazia sa fac niște lucrururi pe care le-am tot amânat: să îmi iau portofel nou, să îmi fac un alt card de care chiar am nevoie..

La un moment dat mi-am dat seama că eram mai binedispus decât înainte să-l pierd. Am ajus la birou râzând că mi-am pierdut portofelul.. iar colegii se uitau la mine ca la extraterestru..

În nici 20 de minute mă sună șeful, și îmi zice: „Alex, ți-ai pierdut portofelul..”. Se pare că cineva găsise cartea lui de vizită la mine în portofel și l-a sunat. Restul e istorie.. am recuperat portofelul cum îl „lăsasem”. Hai România!

Le mulțumesc lui George și prietenului său pentru înapoiere..

copyright © 2008-2009, aerosoul | condiţii
]]> http://aerosoul.computerica.ro/2010/cum-mi-am-pierdut-si-%e2%80%9egasit-portofelul/feed/ 1 http://aerosoul.computerica.ro/2010/cum-mi-am-pierdut-si-%e2%80%9egasit-portofelul/ http://feedproxy.google.com/~r/Aerosoul/~3/oQFgkj9Pl68/ http://aerosoul.computerica.ro/2009/optimism-pesimism-realism/#comments Thu, 19 Nov 2009 11:01:23 +0000 Alexandru http://aerosoul.computerica.ro/optimism-pesimism-realism/ N-am mai scris de multă vreme.. Nu am avut inspirație și am considerat că nu am nimic de spus. Până acum.

Titlul este destul de sugestiv… și postarea acesta se datorează unor observații.. Am constatat că sunt multe persoane, care intră ușor în „oala” pesimiștilor dar cred despre ele că sunt de fapt [...]]]> N-am mai scris de multă vreme.. Nu am avut inspirație și am considerat că nu am nimic de spus. Până acum.

Titlul este destul de sugestiv… și postarea acesta se datorează unor observații.. Am constatat că sunt multe persoane, care intră ușor în „oala” pesimiștilor dar cred despre ele că sunt de fapt realiste. Persoanele respective cred că dacă se așteaptă la ce e mai rău.. sunt „conectate” la realitate. Să fie oare așa?

REALÍSM s.n. ….. ♦ Atitudine a omului care are simțul realității; spirit practic. [Pr.: re-a-] – Din fr. réalisme.

PRÁCTIC, -Ă, practici, -ce, adj. 1. .. 2. (Despre oameni) Care știe să se orienteze în viața de toate zilele, care știe să aplice cunoștințele la viața de toate zilele, care are simțul realității; p. ext. îndemânatic, destoinic, priceput. – Din fr. pratique, lat. practicus.

OPTIMÍSM n. 1) (în opoziție cu pesimism) Concepție asupra vieții dominată de încredere în viitor și în oameni. 2) Tendință de a vedea părțile pozitive ale oamenilor și ale realității. /<fr. optimisme, germ. Optimismus

PESIMÍSM s.n. Atitudine a omului care privește cu neîncredere viața și pe semenii săi și care consideră că toate situațiile au un deznodământ fatal; concepție filozofică, opusă optimismului, potrivit căreia răul, iluzia, suferința predomina în lume și nu pot fi înlăturate, fiindu-i inerente. ♦ Sentiment de tristețe, de amărăciune și de neliniște; stare sufletească de deprimare. – Din fr. pessimisme, germ. Pessimismus.

După toate definițiile și experiența mea, consider că omul realist este de fapt practic și știe să se adapteze astfel încât să se descurce. Dar ca să te descurci implică încredere (atât în tine cât și în persoanele apropiate), deci optimism. Omul realist își pune în valoare inteligența, nu doar intelectualitatea.

Pesimismul este inutil din punctul meu de vedere; „simplificat” totul s-ar reduce la suferință, deci ce rost are să mai încercăm ceva.. când totul va eșua. Pesimiștii au tendința de a vedea doar ce nu le convine. Unui pesimist îi intri greu în voie, și în general sunt persoane destul de dificile.. Dragi pesimiști, de ce credeți că cei din jur sunt obligați să vă suporte „toanele” și „tăierile de elan”? Cum credeți că sunteți de ajutor?

O persoană cu adevărat realistă acceptă atât faptul că lucrurile pot lua o întorsătură proastă dar și varianta în care lucrurile pot lua o întorsătura foarte bună. Își păstrează toate „ușile deschise” și foarte ușor „o dă în optimism” dacă acordă atenție doar părților bune.

O persoană optimistă știe că în orice situație are numai de câștigat (de cele mai multe ori așa este), și își fructifică șansele de fiecare dată când acestea apar. Acceptă atât succesul cât și eșectul pentru că știe că sunt complementare, și de obicei vin la pachet. E conștient că de el depinde raportul dintre ele.. și pe măsură ce timpul trece succesul devine o a doua natură.

Fără să lungesc „povestea”: pesimist-realist sau realist-optimist? Ce crezi că te duce (mai repede) spre succes?

„Act enthusiastic and you will be enthusiastic.” Dale Carnegie

Ba mai mult, își construiesc scuze sub formă de piedici: „dacă aș avea cutare chestie.. aș putea face.. altfel nu…”, dacă nu știu ce.. și uite așa săracii se trezesc victime, doar ca sunt propriile lor victime.

Ei bine fraților, am mai citit, văzut, cercetat și am ajuns la concluzia că viața este perfectă, este exact cum ar trebui să fie, doar că unii au o „problemă de percepție”.

Percepția este cea mai importantă, pentru că ea „reglează” modul în care interacționăm cu societatea. Gândește-te așa.. cum acționează o persoană care vede viața ca pe o luptă, cum reacționează o persoană care vede viața ca pe ocazie de a cunoaște, sau o persoană care crede că viața este o suferință continuă și așteaptă să vină viața de apoi și exemplele pot continua..

Ce încerc să subliniez e că fiecare vede viața într-un fel personal, însă ea este la fel pentru toți.. diferența de percepție te poate face fericit sau nu.. Gândește-te ce înseamnă sau ce este viața pentru tine, este important să știi și mai ales să fii sincer cu tine. În principiu ai două opțiuni, iubirea sau frica..

FERICÍR//E ~i f. 1) Stare de mulțumire sufletească deplină. 2) Stare de satisfacție deplină.
TRISTÉȚE s. f. stare sufletească apăsătoare; mâhnire, amărăciune; melancolie

Felul în care percepi viața te poate face fericit sau trist.. și tu poți shimba felul în care stau lucurile schimbînd lucrurile cărora le dai atenție.. Acordă atenție doar lucrurilor care te fac cu adevărat fericit (cele care îți fac plăcere nu sunt suficiente..).

Un învățat spunea următoarele lucruri: „Dacă totul merge bine, nu ai de ce să te plângi, dacă lucrurile merg prost, nu ai timp să te plângi, atunci ce rost are să te mai plângi vreodată?”.

În loc să te plângi mai bine faci ceva. Dar stai, dacă „greșești”. Din nefericire multe persoane cred că este o virtute să „nu greșești”. Așadar se abțin să aibă activități „nesigure”, numai să nu cumva să greșească; și „fiind fără greșeală” vor evidenția cu fiecare ocazie și vor face mare caz din greșelile celorlalți. Orice nimic este exacerbat.. șamd.

Partea bună este că domnul redactor Laurian Colcer a specificat și sursa. Mai jos aveți scanare a ziarului făcută de Marian:

Le mulțumesc atât domnului Laurian pentru publicarea informațiilor cât și lui Marian fară intervenția căruia nu aș fi aflat de acest lucru.

AEROSÓL s.m. (mai ales la pl.) Suspensie într-un gaz a unui corp solid său lichid. ♦ Sistem de particule medicamentoase dispersate în aer, care constituie un mijloc terapeutic contra unor afecțiuni ale căilor respiratorii. [< fr. aérosol, cf. germ. Aerosol].

AERO – 1.Element prim de compunere având semnificația „aer”, care este în legătură cu „aerul”. 2. Element de compunere însemnând „aer1”, care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. [Pron. a-e-, var. aer-, aeri-. / < fr. aer(o)-].

SOUL – Substantiv 1. suflet 2. (fig.) suflet, animator 3. personificare 4. persoană, fiinţă.

Am ales cuvântul aerosol deoarece.. să zicem că.. am avut o perioadă în care intrăm frecvent în contact cu spray-uri cu vopsea.
Cu toate că am renunțat de câteva ori la activitatea cu pricina, am decis să văd “întreruperile” ca pe niște pauze, în care mai intru din când în când. Practic activitatea mea în momentul de față se realizează în cicluri, doar că partea cu pauze deține monopolul (și pauză nu e chiar pauză, să zicem că am îndrăgit hârtia).

Desenam.. Și probabil că aș desena în continuare dacă ar fi cazul. Însă nu e.. și din nefericire lucrurile nu iau cea mai grozavă întorsătură. Oricum am cunoscut mulți oameni între timp, am învățat o mulțime de lucruri și abia aștept să mai învăț și altele.
Clar este că lucrurile nu se vor opri aici, ba din anumite puncte de vedere aș putea spune că încep. Oricum sper că v-am lămurit de ce “aerosoul”.

Mi-a plăcut materia limba română, ba chiar am participat la olimpiade pe când eram încă junior, dar nu am considerat prea importantă scrierea cu diacritice în mediul virtual. Până de curând.

Un anume domn (sau poate doamnă, cine mai știe) sub pseudonimul Vapa, a ridicat niște probleme “serioase” lăsând un comentariu la un articol despre pachetul de limbă română dedicat Windows 7. Apoi discuția s-a mutat pe Stefa Media..

Vapa susține că producătorii (și de soft și de hard) nu ne prea oferă produse adaptate la limba română și pe deasupra că nouă românilor ne pasă prea puțin de scrierea corectă în limba română (diacritice, cratime,  si preferam cuvinte stâlcite..).

Am stat și m-am gândit care ar fi exact problemele și cum se pot rezolva situațiile create.

Ce pare să ne deranjeze?

• Interfețe de programe traduse în limba “română” însă aparent fără sens. Acele traduceri “încețoșate” sau folosirea de cuvinte inexistente.
• Neutilizarea tuturor caracterelor din alfabetul limbii române sau înlocuirea lor cu “combinații șmechere”.
• “Împrumutarea” sau adaptarea necorespunzătoare a unor termeni din alte limbi. Aici nu ne putem “agita” prea mult deoarece nu sunt reglementări clare, doar se recomandă anumite formulări.

Posibile soluții

• Imediat ce este lansat un soft comercial, utilizatorii să semnalizeze aspectele care îi deranjează. Cu cât mai multe obiecții cu atât mai bine, cresc șansele să se remedieze problema. În cazul programelor gratuite se pot lua aceleași măsuri ba chiar se poate pune “osu’ la treabă” și ajutați personal la traducere.
• Comercianții de hardware să evidențieze clar în oferte, să dețină în stoc, să înștiințeze sau să recomande tastaturi cu layout românesc cumpărătorului. Sincer vă spun, layout-ul tastaturii e ultimul lucru care îl interesează pe cumpărător, după ce și-a “forjat” neuronii să aleagă configurația cu cel mai bun raport calitate/preț.
• Cei care scriu pe website-uri ar putea folosi diacritice și scrie cât mai corect în limba română. Puterea exemplului este suficient de mare. Nu aș învinovăți în mod express pe cei care scriu despre IT, sunt sigur că un utilizator accesează site-uri variate ca tematică.
• Nu în ultimul rând educația în școală și de acasă. Acțiunea de astăzi este obiceiul de mâine (după cum zicea un înțelept) și contează cum te formezi. Dacă te obișnuiești cu layout în limba română în mod sigur vei continua așa. După ce te-ai obișnuit să scrii fără diacritice trebuie (într-un fel) să reinveti.

Eu am decis fac tot posibilul să scriu cu diacritice în articole de acum înainte. Măcar o să folosesc Autocorect până mă acomodez cu combinațiile de taste. Și o să îmi achiziționez o tastatură cu layout românesc, nu de alta dar e cazul să îi fac upgrade.

Clarificare

Intai sa clarificam ce inseamna a invata, eficace/eficient, a memora si a intelege:

• învăţá (învắţ, învăţát), vb. – 1. A deprinde, a obişnui. – 2. A instrui, a transmite cunoştinţe. – 3. A se instrui, a studia. – 4. A Învăţa pe de rost, a şti pe dinafară. – 5. A catehiza, a îndoctrina. – 6. A disciplina, a cuminţi. – 7. (Înv.) A porunci, a ordona. – 8. A sfătui.
• EFICÁCE adj. invar. Care produce efectul scontat, care dă un rezultat pozitiv; eficient. – Din fr. efficace, lat. efficax, -acis.
• A MEMOR//Á~éz tranz. A fixa în memorie (în mod involuntar sau printr-un efort special). /<lat. memorare, fr. mémorer
• înţelége (înţelég, înţelés), vb. – 1. A-şi face o idee clară despre ceva, a pricepe. – 2. A cunoaşte, a-şi da seama de ceva.

In principiu, a invata implica memorare insa memorarea poate fi involuntara sau mai “lejera” (daca intelegeti ce aveti de invatat) sau se poate realiza printr-un efort special (toceala de la un capat la altul).

Inainte de toate

Aplicati sugestiile pe rand, in ritmul vostru, deoarece exista riscul sa “incurcati borcanele”. Dupa doua trei incercari ar trebui sa “lucrati” la parametri optimi. Daca exagerati (invatand cat e ziua de lunga) exista riscul sa va surmenati, asadar alternati invatatul cu odihna si asigurati-va o hranire si hidratare suficienta.

Cum ne pregatim pentru un examen?

1. In primul rand trebuie sa va asigurati ca sunteti intr-o forma foarte buna: incepand cu doua zile inainte mancati si hidratati-va corespunzator, dormiti la timp si suficient. Planificati-va timpul incat sa aveti cat mai putine activitati pe perioada invatatului. Forma in care va aflati va determina in mare parte si anduranta.
2. In al doilea rand trebuie sa aveti conditii de studiu: un loc aerisit si foarte bine iluminat (preferabil lumina naturala pentru stimularea atentiei), liniste, si evitati contactul cu ”echipamentele” (telefoane, calculatoare..) sau persoanele (parinti sau prieteni gijulii si vorbareti) care va intrerup. Intreruperile constituie un mare impediment pentru concentrare.
3. Planificarea evolutiei: implica selectarea materiei de pregatit pentru examen si crearea unui cuprins (vei sti ce ai de facut), estimarea timpului necesar de invatare, raportarea materiei la numarul de zile disponibile si realizarea atat mental cat si in scris a unei vizualizari cat mai pozitive (cea mai importanta parte dupa parearea mea).
4. Prioritizarea invatatului. Invatatul ar trebui sa fie printre primele activitati zilnice, cand mai devreme (dimineata, la pranz, cel tarziu dupa-amiaza) pentru a fi sigur ca nu te solicita alte activitati. Alte activitati se pot face seara si cu atentia diminuata, pe cand o invatare eficienta nu prea. Poti invata si seara, insa dupa un somn “la amiaza”. Problema este ca seara nu beneficiezi de lumina naturala, de obicei este ceva mai multa galagie (la camin), si nici atentia nu este la nivel maxim.

Daca conditiile sunt prielnice veti retine mai usor si mai repede ce v-ati propus si de asemenea veti avea si o anduranta mai mare.

Planificarea este esentiala

Planificarea este importanta, pentru ca stiind ce ai de facut vei face mai mult decat daca vei merge la intamplare. De asemenea vei “infrunta” materia cu alta atitudine.

• Cuprinsul  va ajuta sa va orientati prin materie si va ajuta sa va familiarizati cu “firul povestii”.
• Dupa ce ati stabilit care este materia, puteti numara paginile sau cursurile si le repartizati pe zile, insa nu includeti in calcul ziua care precede examenul (daca examenul este mai dificil puteti lua doua zile de rezerva). In aceasta zi veti recapitula chestiunile mai dificile.
• Cel mai important pas dupa parerea mea, este sa va imaginati si sa scrieti cum v-ar placea sa se desfasoare procesul de invatare si examenul: va pregatiti excelent, retineti cu usurinta corect si complet materia, veti primi doar subiecte usoare pe care stiti sa le rezolvati… Evitati cu orice pret folosirea negatiilor in aceste formulari. Repetati ce ati citit si clarificati-va imaginea desfasurarii. Acesta este unul dintre cei mai importanti pasi si va influenta succesul.

Invatarea propriu-zisa

Curba de atentie ar fi o reprezentare grafica a nivelului de atentie pe care il aveti pe durata invatatului: creste brusc, se mentine o perioada apoi scade lent. Nivelul atentiei este scazut de intreruperi (am mentionat mai sus). Curba verde este optima si ideala, cea cu portocaliu este o curba mai putin eficienta iar curba cu negru este cea mai ineficienta (cu intreruperi).

Am observat ca pentru rezultate bune este indicat sa se parcurga materia de mai multe ori (minim de doua ori). Indiferent daca materia este usoara sau pare de neabordat eu prefer sa citesc materia in prima faza. Trec mai departe cand anumite chestiuni imi rapesc prea mult timp si imi fac o lista cu subiectele aparent dificile.

In graficul de mai sus am incercat sa reprezint cum s-ar face asimilarea materiei: in prima faza va acomodati cu notiunile de baza, la a doua trecere prin materie veti fi asimilat majoritatea lucrurilor importante iar cea de-a treia trecere clarifica notiunile de “finete”.

Dupa ce ati trecut prima data prin materie puteti estima un timp mediu necesar pentru a asimila fiecare pagina. In acest fel veti sti cu aproximatie de cat timp aveti nevoie sa parcurgeti o data materia sau doar anumite subiecte.
A doua trecere prin materie recomand sa fie facuta incepand de la ultimul curs la primul, asigurandu-va astfel ca materia este acoperita cat mai uniform de curba de atentie. In imaginea de mai jos puteti observa cum ar arata atentia asupra materiei daca prima oara se parcurge de la inceput la sfarsit (verde) iar a doua oara de la sfarsit la inceput (portocaliu):

• Incepeti cu teoria si apoi cu exercitiile si problemele. Lucrand in aceasta ordine veti fi asimilat notiunile necesare cand doriti sa rezolvati problemele.
• Este indicat sa scrieti chestiunile mai importante. Realizati un echilibru intre scris si citit, astfel reduceti la minim sansele sa “va zboare mintea pe dealuri”.

• Ghidati-va si dupa notiunile care se tot repeta in materie; daca se repeta inseamna ca sunt importante (deci aflati cat mai multe despre ele).

Concluzii

Acestea sunt “procedeele” care m-au ajutat cel mai mult la obtinerea de rezultate excelente intr-un timp destul de scurt si sunt sigur ca ar mai fi si alte solutii. Daca considerati ca ar mai fi ceva de adaugat sunteti bineveniti sa lasati un comentariu.

Celor care doresc sa citeasca o carte “profi” despre invatat, le recomand Invatarea academica independenta.

Raspunsuri pentru potentiale intrebari:

I Materia e aiurea, de unde sa incep ca nu stiu..?
R Indicat este sa incepi cat mai repede, altfel vei irosi timp. Dupa ce ai facut cuprinsul sau dupa ce ai trecut o data prin materie vei sti sigur ce ai de facut.

I Am un profesor imprevizibil, nu stiu ce vrea, si cred ca nici el nu stie.. Ce sa fac?
R Invata materia, si in timpul examenului ii arati sau il intrebi ce, cat si cum sa scrii. El trebuie sa iti spuna, si in principiu daca se intampla sa nu ii placa o sa ii zici ca el ti-a zis sa scrii asa. Daca “face figuri” ii arati cursurile.

I Colegii mai mari spun ca la materia X se pica pe rupte. Sa ii cred?
R Este bine sa iti verifici sursele. Colegul respectiv a picat? Ce note are si cum se descurca de obicei? Este mai glumet de felul lui sau este serios (pentru ca unii exagereaza inutil)? In general este o informatie utila, dar depinde de tine cum va fi situatia.

I Nu prea mai e timp de invatat si cred ca o sa pic un examen. Sa mai incerc acum sau sa merg in restanta?
R Eu as trage tare si as incerca toate sansele. Ai doar de castigat. Decat sa mergi pe principiul “Lasa ca ma duc in restanta si iau si nota mare”, mai bine te duci si acum ca poate il treci si te duci in toamna la marire.